INDOIALA IN CREDINTA

• « Inapoi
• Inainte »

Credinta vine din auz si auzul prin cuvantul lui Dumnezeu, spune Sfanta Carte. Credinta vine din cuvant. Credinta noastra in Dumnezeu ne vine si se intareste in noi din predica preotului la biserica, din sfaturile date de batrani, din citirea cartilor sfinte si mai ales din cuvintele si invataturile pe care le auzim si le citim zilnic din Sfanta Evanghelie.

Dar in Sfanta Scriptura auzim ca unii sfinti, din Vechiul si Noul Testament, s-au indoit in credinta.

Asa s-a indoit Avraam. Caci atunci cand i-a zis Domnul: Eu sunt Domnul Care te-a scos din Urul Caldeii, ca sa-ti dau pamantul acesta de moste-nire..., a zis Avraam: Stapane Doamne, pe ce voi cunoaste ca-l voi mosteni?... Atunci a zis Domnul catre Avraam: Sa stii bine ca urmasii tai vor fi pribegi in pamant strain, unde vor fi robiti si apasati patru sute de ani (Facerea 15, 7, 13). Si au stat in robie 430 de ani. De aceea a intrebat Moise: "De ce, Doamne, au trecut cei 400 de ani, ca s-au implinit anii?" Si a zis Dumnezeu: "Anii s-au implinit, dar canonul pentru pacatele poporului, nu". Deci, in loc de 400 de ani, le-a dat canon de stat in robie 430 de ani.

De ce n-a murit Moise in pamantul fagaduintei, ci a murit la muntele Nebo? Caci Moise, care a condus poporul acela, a fost cel mai bland om de pe fata pamantului, cum se spune la Numerii: Moise insa era omul cel mai bland dintre toti oamenii de pe pamant (Numerii 12, 3). Pentru o greseala nu a intrat in pamantul fagaduintei. Pentru o greseala l-a pedepsit Dumnezeu sa nu treaca Iordanul: pentru ca s-a indoit la stanca Rafidim. Ca Dumnezeu i-a spus: Ia toiagul si aduna obstea, tu si Aaron, fratele tau, si graiti stancii inaintea lor si ea va va da apa; si le veti scoate apa din stanca si veti adapa obstea si dobitoacele ei.

A luat deci Moise toiagul din fata Domnului, cum poruncise Domnul. Si a adunat Moise si Aaron obstea la stanca si a zis catre obste: Ascultati, indaratnicilor, au doara din stanca aceasta va vom scoate apa? Apoi si-a ridicat Moise mana si a lovit in stanca cu toiagul sau de doua ori si a iesit apa multa si a baut obstea si dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul catre Moise si Aaron: Pentru ca nu M-ati crezut, ca sa aratati sfintenia Mea inaintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu veti duce voi adunarea aceasta in pamantul pe care am sa i-l dau (Numerii 20, 8-12). Pentru indoiala aceasta, Moise n-a vazut pamantul fagaduintei.

De ce a suferit Sfantul Simeon Batranul 283 de ani, cati ani au fost de la faraonul Ptolomeu Filadelf pana la Hristos? Pentru ca s-a indoit. N-a crezut ca Hristos Se poate naste dintr-o fecioara. Si i-a dat Dumnezeu canon sa mai traiasca 283 de ani ca sa vada pe Cel nascut din Fecioara.

Asa s-a indoit si Toma la invierea lui Hristos si a trebuit sa fie mustrat oarecum de Hristos: Fiindca M-ai vazut, Tomo, ai crezut, ferice de cei ce n-au vazut si au crezut. Hristos a pus astfel fericirea a zecea dupa Inviere, ca sa intareasca credinta celor ce nu vad dar cred, precum suntem noi si cum trebuie sa fie toti crestinii pana la sfarsit. Ce spune Apostolul Iacov: Barbatul indoielnic este nestatornic in toate caile sale (Iacov 1, 8). Omul indoielnic care zice: "Oare este sau nu Dumnezeu? Oare este iad, sau nu este?" este ca un nor pe care il poarta satana cum vrea, caci el nu crede cu fermitate, cu tarie, in existenta lui Dumnezeu. De aceea satana il duce oriunde.

Sa va dau o pilda. A venit un mosneag deunazi si a zis:

- Parinte, in ziua de Sfantul Vasile am vazut la restaurant multa lume. Vor merge toti aceia in iad? Eu cred ca nu vor merge toti.

I-am raspuns:

- Nu crezi dumneata, dar Duhul Sfant ne spune in psalmi prin gura Sfantului Prooroc David: Ca Tu esti Dumnezeu care nu voiesti faradelegea, nici va locui langa Tine cel ce vicleneste. Nu vor sta calcatorii de lege in preajma ochilor Tai. Urat-ai pe toti cei ce lucreaza faradelege (Psalm 5, 4-5). Nu crezi dumneata ca Dumnezeu nu-i partas la faradelegile noastre? Ce spune Scriptura? Pentru ce ai asezat asezamantul de lege al Meu prin gura Ta, iar tu ai urat invatatura si ai lepadat cuvintele Mele inapoia ta? (Psalm 49, 17-18). Si mai zice in psalmi: Pune-voi faradelegea ta inaintea ta si te voi mustra.

Hristos a spus: Intrati pe poarta cea stramta, ca larga este poarta si lata este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afla. Si stramta este poarta si ingusta este calea care duce la viata si putini sunt care o afla (Matei 7, 13-14).

Deci nu te mira ca merg multi la joc sau ca cei care merg la bine pe cararea cea stramta sunt putini. Tot lucrul bun este rar. Deci nu va indoiti de cuvintele Mantuitorului. Nu sta la indoiala cand e vorba de a implini porunca lui Hristos si de a te feri de pacate.

Daca n-a crutat Dumnezeu pe Avraam si pe Moise pentru indoiala, daca nu l-a crutat pe Toma si pe altii care s-au indoit, nu ne va cruta nici pe noi. Aceia au fost sfinti si Dumnezeu i-a pedepsit in aceasta viata ca sa nu se munceasca in vesnicie.

Oare cati dintre crestinii de azi nu se indoiesc in credinta in Dumnezeu? Cati nu cauta dovezi si zic: "Nu cred pana nu vad!" Cati nu cauta sa pipaie ranile si coasta Mantuitorului, cautand dovezi ale existentei lui Dumnezeu. Credinta vine din auz, iar nu din pipaire si vedere.

Cati dintre crestinii botezati nu zic: "Aici este raiul si iadul! Aici pe pamant este totul!" Si nici cand se vad bolnavi, in fata primejdiei, a saraciei, a mortii si nici macar la batranete nu se intorc la Dumnezeu ca sa planga cu amar ca Petru, viata lor din tinerete, cheltuita in desfranari, in rautati si in necredinta. Putini sunt cei ce se pocaiesc de pacate la batranete. Cei mai multi mor asa cum au trait, in indoiala, necredinta si nepocainta, spre a lor vesnica osanda.

Cu adevarat mare este credinta in Dumnezeu, insotita de fapte bune! Dar cei ce zac in indoiala, cad din dreapta credinta apostolica in tot felul de secte si grupari religioase. Multi din cei indoielnici se smintesc de Biserica intemeiata de Insusi Hristos; se smintesc de Maica Domnului, de Sfanta Cruce, de sfintele icoane si de preoti; se smintesc de sfinti si de cinstea data lor. Se smintesc de Tainele intemeiate de Hristos, de invataturile Sfintei Scripturi, pe care o rastalmacesc dupa mintea lor, spre a lor osanda si amagirea multora.

Sa stam dar neclintiti in dreapta credinta si sa ne bucuram ca suntem fii ai Bisericii lui Hristos de doua mii de ani. Necredinciosii se leapada si cauta sa vada pe Dumnezeu cu ochi trupesti; indoielnicii vor sa pipaie ranile Domnului; cei slabi in credinta cauta minuni; sectele parasesc Biserica, rastalmacesc dogmele credintei si vestesc alta Evanghelie; cei robiti de patimi amana pocainta, iar noi, fiii invierii si fiii lui Dumnezeu dupa har, sa-I ramanem credinciosi pana la sfarsit, stiind ca cel ce va rabda toate pana la sfarsit, acela se va mantui. Amin.

• « Inapoi
• Inainte »