POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC

• « Inapoi
• Inainte »

Iata potopul cu foc pe care il vedeti anuntat in ziare, vine si bate la usa. Nu vom putea scapa, ca va veni fara veste ca fulgerul cerului, asa cum spune Mantuitorul: Privegheati si va rugati, ca nu stiti ziua, nici ceasul in care va veni Fiul Omului!

Precum in vremea lui Noe oamenii mancau, beau, cumparau, sadeau, se maritau si se insurau, pana a intrat Noe in corabie si a venit apa si i-a inecat pe toti, asa va fi si venirea Fiului Omului. Insa atunci a venit apa, de i-a inecat, dar acum nu vine apa, ci focul. Ce fel de foc? Nu-i de asta cu lemne pe care-l facem noi. Este foc de miliarde de ori mai puternic.

Bomba atomica are peste zece milioane de grade Celsius, iar otelul, la 1400 de grade, curge ca apa. Ganditi-va ce-i acolo! Bomba cu hidrogen, este de 20 de ori mai puternica decat bomba atomica. Iar cea cu neutroni iti lasa copacii infloriti si iarba, numai pe tine te omoara.

Stiti dumneavoastra ce vine asupra noastra? Poate n-am crede ce spune presa. Dar ce spun ziarele acum, au spus Sfintii Prooroci cu mii de ani inainte, ca lumea se termina prin foc. Cu mii de ani au spus.

Toate incarcaturile atomice care sunt pe glob, pot distruge 300 de miliarde de oameni odata, si noi suntem 5 miliarde. Stiti dumneavoastra ce vremuri traim noi? Noi suntem cei de pe urma! Ar trebui numai sa plangem in toata ziua, dar nu simtim! Traim in nesimtire, ca asa au trait si cei dinainte de potop!

Cand patriarhul Noe a primit porunca de la Dumnezeu sa faca corabia, el atunci era de aproape 500 de ani. Si a lucrat la corabie 125 de ani, ca i-a aratat Dumnezeu cum s-o faca. Si a facut corabia pe un podis mare de munte, cu bani de la ingeri, ca Noe primea saci cu bani de aur ca sa plateasca, pentru ca erau atatia lucratori.

Corabia daca avea 30 de coti inaltime si trei randuri de poduri, cum i-a spus Dumnezeu, cand veneau tinerii si il vedeau pe Noe ca face o sala asa mare si tocmai in varful muntelui, pe un podis, ziceau: "Ehei, mos Noe, tare-i buna de sala de teatru asta! Ce dans o sa facem noi aici! Asta-i buna de dans, ca-i larga. Aici incape multa lume!"

Dar Noe le spunea: "Dragul tatei, mai baieti, vine potopul, vine prapadul!" Dar ei radeau. "Auzi, mai, mosul Noe a innebunit! Cica are sa vina potopul!"

Sute de muncitori lucrau la corabie, tamplari, fierari, zidari, fiindca era mare tare. Noe lua bani de la ingeri si-i platea in fiecare seara cinstit. Si ei nu lucrau din convingere ca vine potopul, ci pentru bani.

Cand s-a terminat corabia - 125 de ani s-a lucrat la dansa, nu asa -, ganditi-va cate randuri de poduri avea. Ca in pantecele acelei corabii trebuia sa pazeasca Dumnezeu toate semintiile vietuitoarelor din lume, afara de cele din apa; nu numai oameni, ci toate fiarele, toate vietuitoarele, cate sapte perechi din cele curate si cate o pereche din cele necurate.

Cand s-au terminat toate, se arata Dumnezeu lui Noe:

- Noe, ai terminat corabia?

- Da, Doamne, am terminat-o.

- Sa stii ca trebuie sa bagi in corabie din toate cele curate de sub cer cate sapte perechi si din toate cele necurate, cate o pereche.

- Doamne, dar eu cum am sa adun din toate animalele aici, si elefanti si balauri si girafe si tigri si leoparzi si pantere si lei?

- N-ai tu grija asta! Tu ia o toaca de lemn de paltin - asta-i simbolul toacei - si toaca in jurul corabiei de trei ori in trei zile si au sa vina toate gramada. Tu deschide usile corabiei, si fiecare are sa intre in corabie linistit.

Cand a tocat au venit din toate animalele: pasari, balauri, girafe, lei, tigri, lupi, mistreti. Leul statea langa miel, si nu se gandea sa-l manance, caci toate simteau mania lui Dumnezeu care avea sa vina. Balaurul statea langa om si nu l-a vatamat; taurii, leoparzii, tigrii, toate erau blande; uliul, vulturul care rapeste a stat langa puisorii de gaina.

Pe toate le-a imblanzit puterea lui Dumnezeu, caci toate simteau mai mult decat oamenii ca vine potopul.

Cand au intrat toate, ingerul a incuiat corabia si i-a spus lui Noe:

- Intra tu, sotia ta, feciorii tai si nurorile tale, ca de acum incepe potopul. In corabie sa stati la rugaciune!

Toaca a fost primul semn ca sa intre toata lumea in corabie, toate dobitoacele si toate pasarile. Si au intrat in corabie si cand a inceput ploaia, n-au inceput sa cada picaturi, ca acum; ci s-au deschis jgheaburile cerului si curgeau rauri din nori. Rauri. Si a plouat 40 de zile si 40 de nopti si corabia s-a ridicat pe apa.

Aceia care radeau mai inainte si ziceau ca corabia este buna de dans, ca-i buna de sala de teatru, si ca mosul Noe a innebunit, ca face o corabie asa mare, inotau si strigau:

- Mos Noe, da-ne drumul, ca murim. Ne inecam!

- Dragii mei, nu cereti de la mine. Ingerul Domnului a incuiat corabia!

Veneau si lucratorii.

- Da-ne drumul sa intram, ca noi am lucrat!

- Ati lucrat, dar v-am platit. N-ati lucrat din convingere ca vine potopul. Ati lucrat pentru bani.

Asa si aceia care fac serviciu la biserica, dar nu-si fac datoria. Si-au luat plata pe pamant. Daca n-ar fi cum se cade, tot in iad se duc, ca-i preot, ca-i dascal, ca-i om de rand.

Si s-a ridicat corabia lui Noe deasupra tuturor muntilor. Muntii Himalaia, care sunt cei mai inalti, au peste 8800 de metri, i-a acoperit apa. Dupa sase luni, au inceput sa se retraga apele si sa se vada varful muntilor celor mai mari din lume. Ganditi-va ce era acolo! Lumea, cat a putut, a fugit la munti. S-au tot suit. He, hei! S-au dus. S-au inecat si muntii si copacii. Toate...

Iar dupa ce s-au retras apele, corabia a poposit pe muntele Ararat, aproape de Armenia, langa Caucaz, ca s-a vazut varful muntelui. Acolo s-a oprit.

Si n-a iesit Noe din corabie. Dupa noua zile Noe a dat drumul la un porumbel, sa vada daca da de pamant. Porumbelul a zburat si a vazut ca n-are de ce se agata si a venit iar la Noe. Si a dat drumul la un corb. Corbul a gasit niste hoituri, simbolul omului pacatos. Nu s-a mai intors corbul nici in ziua de azi.

Porumbelul, cand i-a dat drumul a doua oara, s-a intors cu o mladita de maslin in cioc. Si atunci Noe a coborat din corabie si a adus mai intai jertfa de multumire lui Dumnezeu. Cand a adus jertfa de multumire, ploile incetasera, si deodata a aparut un curcubeu si a auzit glasul lui Dumnezeu: "Nu te mai teme, Noe, acesta-i semn de legatura vesnica intre Mine si neamul omenesc. Curcubeul Meu va straluci pe cer totdeauna, cand vor inceta ploile". Prima data s-a aratat curcubeul cand a iesit Noe din corabie.

Apoi s-a inmultit lumea dupa potop. S-a inmultit foarte. Si cand au trecut de la potop 755 de ani, s-a facut "Turnul Babel", unde este acum Irakul. Acolo este si Babilonul si Turnul Babel si amestecarea limbilor. In locul acela a fost si Avraam si Daniil si cei trei tineri si poporul evreu in robie.

Stiti voi cata legatura are locul acela cu Biblia?

Acolo a fost Raiul. De la potop s-a ridicat Raiul in vazduh catre rasarit. Raurile de acolo, Tigrul si Eufratul, izvorau din Rai, cum spune in Biblie, ca era Raiul pe pamant. Pentru pacatele oamenilor s-a ridicat in vazduh. Raiul era de cateva zeci de ori mai mare decat Europa!

Tot acolo a fost Turnul Babel, facut de Nimrod, imparatul Babilonului. Singurul urias care s-a nascut dupa potop si a imparatit in Babilon 56 de ani si a fost cel mai necredincios imparat. El a zis ca nu se teme ca mai vine un potop, si a zidit turnul Babel pe un loc inalt. Era tot pamantul o limba. Nu exista neamt sau rus sau roman, cum zice Scriptura: Si era tot pamantul o limba si un neam.

"Hai sa zidim turn impotriva lui Dumnezeu si cand va veni potopul, sa fie mai inalt, sa nu poata ajunge apa". Auzi, nebunul! S-a suit apa mai sus decat Himalaia, si el credea ca poate scapa de potop.

Multi s-au temut de Nimrod, dar daca nu zideau, ii omora. Era foarte aspru. Numai unul, Eves, cand a vazut ca-l pune sa faca turn, a luat 4000 de barbati, femei si copii si a fugit in munti si s-a ascuns. Si a zis: "Nu! Eu impotriva lui Dumnezeu nu fac! Daca vrea El, ridica apa pana la nori, ca la Dansul n-are limita puterea!"

Din acel popor se trag evreii. Din acela s-a tras neamul haldeilor. Din acela s-a tras si Avraam. Avraam a fost al unsprezecelea patriarh de la Sim, feciorul lui Noe. Si vezi neamul cel ales - din care si noi, dupa credinta, suntem - l-a ales Dumnezeu din acei care n-au vrut sa faca turn.

Dar i-a lasat Dumnezeu sa faca turn si apoi s-a pogorat. Sa ne pogoram, sa le amestecam limbile.

Noi suntem niste furnici inaintea Lui. Ce-i pamantul! Nu auzi ce spune Isaia? Doamne, Tu ai facut pamantul ca pe o nimica, si toate popoarele lumii inaintea Ta sunt ca o picatura din cada.

Asta suntem inaintea lui Dumnezeu! Nimica!

Insa i-a lasat sa faca turnul. Cand S-a pogorat Dumnezeu, Nimrod era pe langa turn. Si la un cutremur mare, turnul s-a risipit pe jumatate si l-a prins si pe Nimrod. Acolo i-a fost moartea! Iar celorlalti li s-au amestecat limbile. Unul cerea lopata, celalalt ii dadea scanduri, unul cerea scara, celalalt ii dadea ciocanul. Si nu se intelegeau.

Si s-au facut de acolo 72 de perechi; 72 de neamuri. Si s-au raspandit pe fata pamantului numai care se intelegeau, doi-trei. Si s-au inmultit. Si cand se intalneau dupa vreo suta, doua de ani, nu se mai cunosteau. Fiecare era cu limba lui, si se luau la bataie. Asa au inceput razboaiele!

De acolo a fost amestecarea limbilor. Vedeti in Biblie toate. Era tot pamantul o limba si un neam, inainte de Turnul Babel.

Acolo a fost Avraam in Haldeia. Cand vei auzi de Haldeia, de Asiria si de Babilon, acolo este. Aici a fost Avraam, aici a fost Lot; aici a fost Daniil aruncat in groapa cu lei; aici au fost cei trei coconi: Anania, Azaria si Misail, care i-a ars imparatul Nabucodonosor in cuptor de arama.

Acolo a fost in robie poporul evreu 70 de ani. Acolo a murit Ieremia. Irakul este cea mai veche tara din lume. Are mare legatura cu cele mai mari evenimente din lume de dupa potop. Acolo a fost si Raiul, din care a cazut Adam, si dupa aceia s-a ridicat in vazduh spre rasarituri.

• « Inapoi
• Inainte »