ORTODOCSI SI CATOLICI

Manastirea Brancoveanu
21 octombrie1997

Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu intrebat ce deosebire este intre ortodocsi si catolici. Deosebirile sunt multe; aproape la fiecare punct de dogma si la fiecare practica exista o deosebire. De exemplu, catolicii nu tin postul obligatoriu. La noi postul este obligatoriu. Apoi, postul lor este usor, nu numai cu vegetale, ci si cu lactate, doar carnea fiind exclusa in vremea postului. Slujbele lor sunt foarte scurte, ale noastre sunt lungi. Iata niste deosebiri din punct de vedere practic.

Catolicii spun ca Maica Domnului s-a nascut mai presus de fire, asa cum S-a nascut Domnul Hristos. Biserica noastra spune ca singurul care S-a nascut mai presus de fire este Domnul Hristos.

In ceea ce priveste harul sfintitor, ortodocsii spun ca este o energie necreata, iar catolicii spun ca harul este energie creata, ca Dumnezeu a creat o energie pe care a pus-o intre El si oameni si pe care a dat-o omului.

N-am sa ma opresc la toate deosebirile care-mi vin acum in minte, ci am in vedere cele patru puncte florentine, cele patru deosebiri formulate la Sinodul de la Ferarra - Florenta, care s-a tinut intre anii 1437-1439, unde s-a pus intrebarea: "Ce cerem noi, catolicii, ortodocsilor care ar vrea sa devina catolici?". Ce marturisiri de credinta trebuie sa faca ortodocsii pentru a deveni catolici? Problema aceasta s-a pus in intelesul ca se dorea si se insista ca Biserica sa redevina una, ca inainte de despartirea de la 1054. Ei au sperat ca ortodocsii vor deveni catolici si prin aceasta se va reface unitatea Bisericii. De fapt, si inainte de 1054 au existat deosebiri. Prima deosebire intre occidentali si rasariteni a fost in secolul al II-lea in legatura cu data Pastilor. Apoi s-a adaugat "filioque", in 582... si multe altele.

Cei de la Sinodul de la Ferarra au zis asa: "Cineva, ortodox fiind, daca vrea sa devina catolic, trebuie sa marturiseasca pe Papa drept cap vazut al Bisericii". Biserica este reprezentata de episcopul Romei, de Papa. De fapt, titlul acesta de "Papa" il folosesc si ortodocsii, de pilda "Papa al Alexandriei" (Patriarhul Alexandriei se numeste Papa al Alexandriei). Nu conteaza atat termenul, ci ceea ce se crede despre Papa de la Roma. Papa de la Roma este considerat drept urmasul direct al Sfantului Apostol Petru. Catolicii sustin ca Sfantul Apostol Petru a avut o situatie speciala intre apostoli, ca a fost pus de Domnul Hristos peste toti ceilalti apostoli, deci cine ii urmeaza in Scaunul episcopal lui Petru nu este un episcop de rand, ci este mai mare peste toti episcopii. Nu este vorba de "Primus inter pares", de primul intre egali, ci de unul mai mare decat toti ceilalti, care sunt sub stapanirea lui.

Al doilea punct elaborat la Florenta a fost purcederea Duhului Sfant, "filioque". Catolicii sustin ca Duhul Sfant nu-Si are originea numai in Tatal, ci si in Fiul, adica Tatal si Fiul Il purced pe Duhul Sfant. In Sfanta Evanghelie de la Ioan avem cuvantul "Care de la Tatal purcede" (Ioan 15, 26) referitor la Duhul Sfant, iar Sinodul de la Niceea a consfintit acest adevar, ca Duhul Sfant purcede numai de la Tatal. Nu s-a explicat nici atunci, nici de atunci incoace, care este deosebirea intre "nastere" si "purcedere". Biserica noastra zice ca Fiul e nascut de Tatal, si ca Duhul Sfant purcede de la Tatal. Unii zic ca purcederea este ceva continuu... in sfarsit, Biserica nu a venit cu nici o explicatie, dar are formulat adevarul ca Duhul Sfant purcede de la Tatal, iar catolicii au introdus ca si de la Fiul, care in latina se zice "filioque".

Al treilea punct este existenta unui loc intermediar intre rai si iad, adica a purgatoriului. Purgo, purgare, in limba latina, inseamna "a curati"; "purgatoriu" inseamna "loc curatitor". Noi nu credem in existenta purgatoriului, dar credem in posibilitatea de a se trece sufletele de la iad la rai prin interventia Bisericii, nu prin ispasire, pana la cea de-a doua venire a Domnul nostru Iisus Hristos.

Catolicii cred intr-o ispasire, adica te duci in iad, faci stagiul de ispasire, te chinui acolo, iar dupa ce ti-ai platit pacatele, te primeste Dumnezeu in rai, pentru ca esti curatit. Este o conceptie diferita. Nu-i vorba numai de un loc diferit, ci si de o conceptie diferita. Dupa credinta noastra ortodoxa, cei condamnati la iad sunt condamnati pentru totdeauna, dar noi credem in posibilitatea de interventie a Bisericii; nu in intelesul ca sufletul s-a chinuit acolo ca sa-si ispaseasca pacatele, ci in intelesul ca cel care a ajuns in iad - de acolo nu mai iese cu puterile lui, nu iese cand i se implineste stagiul de iesire, ci iese cand il primeste Dumnezeu pentru rugaciunile Bisericii si pentru milosteniile care se fac pentru sufletul lui. Aceasta este conceptia noastra, a ortodocsilor.

Deci noi nu credem in purgatoriu, ci in posibilitatea de a se trece de la iad la rai. Domnul Hristos a spus in pilda cu saracul Lazar si cu bogatul nemilostiv ca "Intre noi si voi s-a intarit prapastie mare, ca cei care voiesc sa treaca de aici la voi sa nu poata, nici cei de acolo sa treaca la noi" (Luca 16, 26). Inseamna ca nu exista posibil prin puterile omului, dar credem ca este posibil prin rugaciuni, pentru ca Dumnezeu este implinitorul rugaciunilor.

Al patrulea punct de la Ferarra - Florenta este azima ca element pentru savarsirea Sfintei Impartasanii. Catolicii si protestantii folosesc azima; ortodocsii folosesc paine dospita. Mai folosesc paine dospita greco-catolicii si catolicii care fac liturghie in rit bizantin. Este o incurcatura si cu treaba aceasta, adica se poate si asa, si asa... Socoteli omenesti, Dumnezeu stie pana la urma cum va fi si ce va fi!

Ceea ce trebuie noi sa retinem sunt cele patru puncte florentine: Papa drept cap al Bisericii, dogma catolica neacceptata de ortodocsi; "Filioque", adica Duhul Sfant purcede si de la Fiul, dogma catolica neacceptata de ortodocsi;

Existenta purgatoriului, dogma catolica neacceptata de ortodocsi; in secolul al VI-lea, cand a aparut lamurit chestiunea purgatoriului, si sfinti pe care-i pomenim noi (Sfantul Grigore Dialogul, Sfantul Grigore cel Mare) erau de conceptia aceasta, ca exista purgatoriu. Deci nu este o inventie tarzie, ci o conceptie de pe vremea cand Biserica nu era despartita. Biserica a existat cu conceptia aceasta pana la 1054 si nu s-a despartit. Nu aceasta a facut sa se desparta Biserica. In orice caz, conceptia aceasta este in Catolicism si nu exista in Ortodoxie.

Azima ca element folosit la Sfanta Impartasire; eu personal nu stiu de cand a inceput sa se foloseasca azima, insa Sfantul Ioan Gura de Aur, in secolul al IV-lea, spune ca se folosea paine dospita.

M-a intrebat un polonez: "Parinte, sunt deosebiri mari intre ortodocsi si catolici?" Si i-am raspuns: "Nu sunt deosebiri mari, dar catolicii si ortodocsii sunt organizati pe deosebiri". Daca esti organizat pe deosebiri, atunci deosebirile devin mari. De exemplu, daca un preot greco-catolic nu are voie sa slujeasca in rit latin, pentru ca este casatorit, deja este o deosebire mare, pentru ca greco-catolicii sunt casatoriti, iar romano-catolicii necasatoriti! Se resping, desi sunt in sanul aceleiasi Biserici. Sau, tot asa, in Biserica Catolica se face Liturghia si cu azima, si cu paine dospita (la cei care fac liturghia in rit bizantin). De exemplu, calugarii de la Chevetogne fac liturghia si in rit latin si in rit bizantin, iar la ritul bizantin folosesc paine dospita. Noi zicem ca unde se foloseste paine nedospita nu se face prefa-cerea, iar ei zic ca se face prefacerea si acolo. Sunt niste lucruri omenesti, pe care le discuta oamenii, noi nu stim cum le rezolva Dumnezeu.

Se mai pune totusi o problema, importanta in special in partea aceasta de tara: sunt valabile Tainele catolicilor, sau numai cele ale ortodcsilor sunt valabile? Daca cineva botezat la catolici trece la ortodocsi, i se recunoaste botezul sau nu i se recunoaste? Sau daca cineva hirotonit la catolici trece la ortodocsi, i se recunoaste sau nu hirotonia? Sunt doua modalitati de a rezolva aceasta chestiune: la Sfantul Munte, unde sunt radicalisti, le administreaza toate Tainele. Va aduceti aminte ca aici, la manastire, a fost parintele Placide Deseille, un catolic care a trecut la ortodocsi la Sfantul Munte, impreuna cu cativa calugari din manastirea pe care a infiintat-o in Franta. Ce au facut parintii de la Sfantul Munte? Le-au recunoscut numai exorcismele, adica nu i-au mai intrebat: "Te lepezi de Satana si de toti ingerii lui si de toata trufia lui?", pe celelalte le-au facut din nou, ca sa fie siguri.

Aici, in Ardeal, in 1948, cand greco-catolicii au trecut (cam fortat!) la ortodoxie, nu li s-a cerut din partea Bisericii Ortodoxe absolut nimic (doar o adeziune, sa spuna ca sunt ortodocsi, atata tot). Li s-au recunoscut toate. Preotilor li s-a recunoscut preotia, celor cununati, cununia, celor botezati, botezul, mirungerea, absolut toate. Desi hirotonia ar putea fi cu semnul intrebarii. De ce? Pentru ca la catolici se hirotonesc mai multi deodata. La noi, in Ortodoxie, un singur candidat poate fi hirotonit la liturghie. La catolici pot fi hirotoniti 20 - 30 deodata. Cum se realizeaza aceasta? Episcopul pune mana pe capul primului candidat, dupa aceea preotii, in legatura cu mana episcopului, pun si ei mainile peste ceilalti, cat trebuie sa cuprinda. S-ar putea pune intrebarea, daca cineva vrea sa scormone: "Bine, in cazul acesta este sau nu valida hirotonia?" Or, problema aceasta nu s-a mai pus. Esti preot la catolici? esti preot si la ortodocsi!

Cand a inceput Biserica Greco-Catolica aici, in Ardeal, Atanasie Anghel, care era mitropolit al Ardealului la Alba Iulia, a fost rehirotonit, adica i s-a administrat si hirotonia de diacon, si cea de preot, si cea de episcop. Asa erau vederile atunci. Acum nu mai sunt vederile acestea, asa ca, prin iconomie, Biserica poate spune daca este sau nu valid un lucru facut in Biserica Catolica. Deci daca ne intalnim cu un preot catolic, il consideram sau nu cu succesiune apostolica, cu hirotonie valida? Aceasta ne-o spune Biserica! Asa si in relatiile personale, putem sa-l recunoastem cu succesiune apostolica, pentru ca exista o legatura de la apostoli pana la ultimul hirotonit.

Se pot recunoaste si altele, depinde de Biserica ce anume spune despre problemele acestea. Cred ca e bine sa se stie lucrurile acestea, mai ales in partea aceasta de tara, unde si acum se pun probleme serioase in legatura cu greco-catolicii, ale caror pretentii n-au nici o ratiune de a exista. Greco-catolicii sunt un fel de doua feluri, care vor sa existe pentru ca au mai existat, fara sa aiba vreun temei, vreo ratiune de existenta a lor.

Acestea am vrut sa vi le spun astazi, in aceasta zi de pomenire a unor sfinti care au luptat pentru Ortodoxie. V-as ruga sa retineti lucrurile acestea, pentru ca s-ar putea sa va intrebe cineva: "Parinte, dar cum e cu catolicii, ce e cu catolicii, de ce nu putem fi si noi catolici, ce, catolicii nu se mantuiesc, numai ortodocsii se mantuiesc?" Daca se mantuiesc sau nu, este o chestiune la care raspundem cam cu greu, pentru ca numai Dumnezeu stie cine se mantuieste. Biserica a fost intotdeauna exclusivista si a zis ca numai membrii ei se mantuiesc, asa ca s-ar putea spune de catre catolici ca numai ei se mantuiesc, de catre ortodocsi ca numai ei, pana la urma numai Dumnezeu stie cine se mantuieste si cine nu.