Panteism si monoteism - Divinitatea in noile curente religioase

Panteism si monoteism - Divinitatea in noile curente religioase Mareste imaginea.


Panteism si monoteism - Divinitatea in noile curente religioase

Creatia constituie, din punct de vedere al cunoasterii, o descoperire naturala a Aceluia Care din vointa libera si iubire a adus-o la existenta. Ori omul, ca si coroana a creatiei, e capabil, datorita ratiunii cu care e inzestrat, sa cunoasca corect pe Creatorul tuturor prin cunoasterea celor Create. In momentul in care omul se izbeste de lucruri suprarationale in cunoastere atunci se cuvine sa apeleze la descoperirea supranaturala, prin credinta ca exista un singur Creator, deoarece ordinea fenomenelor cunoscute nu e singura realitate, ci toate dezvolta in om o sete dupa desavarsire in comuniune cu o realitate infinita, personala. Aceasta Persoana nu poate fi cunoscuta numai natural, ci si supranatural, printr-o legatura vie care aduce natura umana-la starea ei adevarata, dandu-i putere spre a ajunge la scopul final spre care in mod firesc aspira.

De fapt descoperirea supranaturala a venit in ajutor naturii umane din cauza pacatului originar, intrucat inaintarea fireasca spre Creator nu era posibila fara a-L fi cunoscut corect. Astfel descoperirea supranaturala a intregit descoperirea naturala dand posibilitatea cunoasterii Creatorului ca Persoana in legatura cu toate celelalte persoane.

Acolo unde descoperirea naturala a ramas singura, fara ajutorul celei supranaturale, s-au produs grave intunecari ale credintei naturale in Creator, formandu-se religiile cu idei neclare despre Dumnezeu, facandu-se de foarte multe ori confuzie intre El si natura. Asa a luat nastere panteismul. Unii sunt tentati sa sustina ca panteismul este inrudit cu modul de gandire al nostru, nu fiindca el este stadiul final intr-un lung proces de iluminare, asa cum il vad hindusii si buddhistii, ci fiindca el este aproape asa de vechi ca si noi, avandu-si originea in India imemoriala. Acestia sunt adeptii noilor curente religioase de factura orientala care-si desfasoara activitatea in lumea apuseana.

Panteismul (pan = totul, theos = Dumnezeu) considera ca totul este Dumnezeu si Dumnezeu este totul. Adica in toata creatia este prezent Dumnezeu intru totul si tot ce este creatie este Dumnezeu. Originile panteismului se afla in Orientul antic, acolo unde si-a facut aparitia hinduismul. Confuzia dintre natura si divinitate a dat nastere unor speculati filosofice din care rezulta si panteismul. Este foarte greu de precizat care este modul primar de gandire ce a dat nastere acestei conceptii. Dar in contextul invataturii hinduse putem afla ceva.

In religia hindusa fiinta primordiala este nelimitata, eterna. Dar ea este totodata Unul si Tot. Unii o identificau chiar cu Universul. Printre numele fiintei primordiale ce s-a impus de la inceputuri a fost Brahman. Brahman e descris ca fiind lumea intreaga : "Brahman este Totul", si este identificat cu atman (sinele, supraveghetorul dinauntru). Asupra unitatii atman-Brahman se mediteaza. Aceasta meditatie constituie un exercitiu spiritual. Sesizarea sinelui propriu este insotita de experimentarea unei lumini si lumina este imaginea prin excelenta atat a lui atman cat si a lui Brahman. Este vorba de o foarte veche traditie. Identitatea atman-Brahman nu e o expunere, ci o realizare.

Deci Dumnezeu a creat universul prin transformarea Sa in univers. Mai tarziu totul a devenit Dumnezeu. Analizat atent panteismul devine justificarea speculativa a politeismului.

Daca analizam credinta filosofica in Dumnezeu ca realitate infinita si eterna, lumea finita si temporala este inghitita in Dumnezeu si panteismul devine acosmism, iar lumea este o iluzie in comparatie cu Dumnezeu ca realitate. Daca admitem conceptia stiintifica si viziunea practica a lumii ca unitate, apoi Dumnezeu se pierde in lume si panteismul devine pancosmism.

Deci prin panteism "se renunta la cautarea unitatii prin reintegrare totala". Experienta unicitatii cu Unul se numeste in hinduism moksha, sat'chidananda sau samadhi, iar in budhism nirvana sau satori. Rezultatul este: totul este Dumnezeu, totul este Unul, "tat twam asi".

Panteismul capata valoare prin scoala Advaita Vendanta a lui Sankara. Este prezent si in taoism, prin ideea de unire cu Absolutul si posibilitatea de transformare a personalitatii umane si a religiilor, si in religiile politeiste.Unele texte babiloniene prezinta mai multi zei ca fiind manifestarea lui Marduk, iar in misterele lui Isis, descrise de Apuleius, Isis este tot ce se numeste zeitate. A trecut pe la greci venind in contact cu naturalismul. A trecut pe la Platon, Aristotel, stoici, pe la neoplatonici, care sustin ca lumea este o emanatie din Dumnezeu, apoi pe la Giordano Bruno, care afirma ca toate lucrurile sunt in Univers si Universul este in toate lucrurile. In scolasticism manifesta tendinte panteiste Albert Magnus si John Scotus Erigena. Apare mai pregnant in filosofia moderna la Spinoza, cu Hegel devine mai inalt, cu Wordsworth, Carlyle si Emerson devine mai popular. Tendinte panteiste se vad si la Schleiermacher, Fichte, Schelling.

Cand vorbim de panteism trebuie sa nu-l confundam cu panteismul care afirma o evolutie gradata, dar nu completa, in care Dumnezeu este in continuare activ, sau cu panteietismul, sustinut de Schopenhauer, ce afirma ca Vointa universala e forta care a pus in miscare toate fortele din natura si cosmos, o forta impersonala, inconstienta de sine.

Braham este unul si impersonal. Atman fiind identic cu Brahman e la fel impersonal. Deci divinitatea este una, infinita, impersonala, realitatea ultima. Divinitatea este cosmosul, e tot ce exista. Daca nu exista nimic nu exista divinitate. Si, daca tot ce nu exista divinitate pare sa existe, aceasta este maya (iluzia) si nu exista cu adevarat. In Apus acest sistem de gandire nu s-a folosit, dar totusi a fost imprumutat de la orientali prin curentele religioase manifestate de-a lungul timpului. Astfel lumea apuseana aproape ca a cazut automat in plasa panteista.

In decembrie 1986 circula in Occident o brosura cu titlul "World Healing Meditation" in care se exprima ca vindecarea pentru toata lumea bolnava si intr-o criza spirituala acuta este exact ceea ce doreste fiecare. Meditatia a inceput intr-o maniera biblica : "La inceput a fost Dumnezeu. Dumnezeu a creat cerul si pamantul. Dumnezeu a spus sa fie lumina si a fost lumina". Apoi s-a continuat : "Acum este timpul pentru un nou inceput. Fie ca omenirea sa se intoarca la dumnezeire".

Intr-o scrisoare ce insotea brosura se afirma : "Ce oportunitati uriase ni se deschid ! Ce minunat e sa fim uniti cu totii si sa transmitem lumina, dragoste si ganduri de pace in toata lumea, unuia si tuturor, la tot ce exista in Dumnezeu". Dar meditatorul mai declara "Eu sunt impreuna creator cu Dumnezeu si va veni un cer nou pe masura ce voia buna a lui Dumnezeu este experimentata prin mine... intr-adevar eu sunt Hristosul lui Dumnezeu... Dumnezeu este totul si totul este Dumnezeu... Eu sunt lumina lumii singura putere si prezenta din Univers" .

Aceste fraze demonstreaza clar conceptii gnosticopanteiste, desi au un invelis crestin. Ele au fost rostite de un reprezentant al unei miscari cu radacini pornite din secolul ai XIX-lea si care s-a facut cunoscuta oarecum oficial in 1975. Miscarea este un amestec de filosofii si religii orientale cu vechile relgii de mistere, o combinatie de spiritism si gnosticism, bazata pe tehnici esoterice, cu variate forme de ocultism, mitologie, practici yoga, credinta in reincarnare si panteism. Intrucat inglobeaza in ea toate curentele religioase bazate pe aceste doctrine ne vom referi la ea, fiind o miscare centrala.

Dar mai intai sa vedem curentele religioase care fac parte din aceasta miscare:

1. Societatea teosofica, adica societatea "celor care cunosc lucrurile divine". Initiatoarea este Helena Petrovna Blavatsky (1831-1892) care a luat contact cu spiritismul si ocultismul oriental, impreuna cu colonelul Henry Steele Olcott (1832 - 1907). S-a infiintat in 1875. Centrul era la Adyar in India. Cea mai importanta precursoare ramane Annie Besant (1847-1933) care a descoperit reincarnarea lui Krishna si a lui Hristos intr-un copil numit Alcyone, pe care au inceput sa-l adore. Teosofia este un eclectism in materie de filosofie si religie. Urmareste introducerea in Occident a filosofiei buddhiste si a diverselor tipuri de yoga. Un punct doctrinar este : Dumnezeu este unic, universal si absolut din care iese totul si in care se absoarbe totul ''.

2. Antroposofia care pretinde ca ramane in cadrul crestinismului, dar pune toate religiile pe acelasi plan. Initiatorul este Rudolf Steiner. Azi antroposofii pun accent pe ritmicitate, educatie psihica si ridicarea celor ce studiaza. Un punct doctrinar este topirea in marele Tot. Prin initiere ajung sa fie "fiinta" divina ".

3. Asociatia pentru unificarea crestinismului mondial (AUCM), fondata de coreeanul Sung Myung in ianuarie 1920. El s-a declarat Noul Mesia. Scopul este unirea tuturor oamenilor intr-o familie perfecta sub indrumarea sa, instaurand imparatia lui Dumnezeu pe pamant prin invingerea si subjugarea lumii.

4. Biserica scientologica fondata de americanul Lafayette Ron Hubbard- (n. 1911) in California in 1954. Dupa concepte luate din hinduism, buddhism si traditiile cabalistice urmareste construirea unei lumi mai bune.

5. Miscarea Soka Gakkai fondata de Tsunesaburo Makiguchi. Scopul este pacea si fericirea lumii intregi, numai ca utilizeaza tehnici fanatice de raspandire a unor invataturi buddhiste.

6. Misiunea lumii divine fondata de-guru Shri Hans Ji in 1960, condusa de guru Shri Maharaj Ji. Scopul este de a stabili pacea universala intr-o noua etapa .

7. Asociatia internationala pentru constiinta lui Krishna sau Hare Krishna fondata de A. C. Bhaktivedanta swami Prabhupada in 1966, ce urmareste transformarea vietii adeptilor. Krishna e considerat divinitate unica ce poate fi cunoscuta prin bhakti-yoga.

8. Biserica lui Hristos - fondata de americana Mary Baker-Eddy (1821-1910) intre 1860-1870. Urmareste convertirea tuturor oamenilor pentru a se vindeca in afara oricarui rau .

9. Copiii Domnului, grupare fondata de americanul David Brandt Berg (n. 1918), numit si Moise David sau Mo, in California in 1958, cu scopul de a schimba lumea si oamenii printr-o "revolutie pentru Hristos".

10. Meditatia transcendentala sau stiinta inteligentei creatoare fondata de indianul Maharishi Mahesh Yogi, ce asigura dezvoltarea totala a individului intr-o maniera naturala. Scopul este transformarea lumii prin aducerea spiritului spre zonele inconstiente.

11. Martorii lui Iehova secta fondata de americanul Taze Russel (1852-1916). Ei spun ca Hristos va veni sa restabileasca pacea si dreptatea universala, nu sa judece. Duhul e numit "forta activa" a Tatalui. Nu cred in nemurirea sufletului.

12. Baha'i, "religie" fondata de Baha'u'llah (1817-1892). Considera ca toate religiile in esenta lor provin din aceeasi sursa divina. Scopul este stabilirea unei comunitati mondiale in care toate natiunile, rasele, clasele si credintele sa fie definitiv unite, deoarece toti oamenii nu sunt decat "picaturi in acelasi ocean".

13. Amanda Marga sau Calea fericirii, organizata in India in 1955, patrunzand si in Occident, care se pretinde "salvatoarea" credintei pentru toti oamenii.

14. Templul popoarelor fondata de americanul Jim Jones (1931- 1978) in 19-56, ce voia sa puna bazele unei comunitati umane "superioare", model pentru intreaga omenire. Viziunea lui Jim Jones asupra viitorului era "totul intr-una".

15. Biserica Satanei cu sediul in San Francisco, fondata de Anthon Luwey in 1966 care invata ca "fiecare om are in el samanta satanica". Scopul este de a cultiva aceasta samanta, disparand inchinatorii religiilor clasice.

16. Martorii lui Lucifer, initiator fiind francezul Jean-Paul Bourre prin 1970. Scopul este de a "reabilita magia si Vrajitoria", de a fonda o noua religie cu accente spiritiste.

17. Spiritismul modern fondat in Hydesville (USA) prin familia. Fox din 1846. Se neaga transcendenta lui Dumnezeu, Hristos este considerat un mare spirit sau dumnezeul solar al nostru. Se accepta reincarnarea si destinul.

18. UFO-latrii, secta religioasa recenta inspirandu-se dintr-o idee extraterestra numita "Mayan", ce afirma existenta vietii pe alte planete si nevoia de a lua contact spiritual cu aceste vieti prin descifrarea necunocutului.

19. Francmasoneria ce urmareste "unitatea crestina" ca suprabiserica definitiv transformata, o biserica mondiala antropocentrica a planuitului stat francmason planetar, care se va realiza prin reuniunea ecumenica in rebeliune a creaturilor contra Creatorului, sub steagul-inselator al fraternitatii, tolerantei si umanismului celui fara Dumnezeu.

Toate aceste curente religioase fac parte din miscarea holistica = totul sau noua era - new age, cum este cunoscuta in Apus. Multe din aceste curente au patruns si la noi in tara dupa 1989, si-si fac simtita prezenta prin mijloacele de propagare.

De fapt dimensiuni ale unui nou model uman transformat si ideea ca persoana umana este o totalitate au fost observate si la noi de filosofii deceniului trecut. Se amintea de o noua filosofie de viata, de o noua cultura a relatiilor interpersonale necesare pentru toate tarile lumii. Se urmarea marirea calitatilor empatice prin practici yoga sau zen. Tehnicile de grup, care promoveaza un nou model de societate nastratificat, sunt in practica in USA din 1964. S-a vorbit de societatea "holista" opusa celei moderne de tip individualist, de autonomia ratiunii umane. Ideea ca natura va deveni locuinta cosmica nu este decat medierea omului universalizat cu universul umanizat? S-a vorbit despre reintegrarea omului in cadrul naturii si excluderea oricarui model prin "noua vraja a lumii" ce va metamorfoza totul. Si toate acestea cu un acentuat spectru antropocentrist si panteist.

Pionierii noii ere pot fi considerati adeptii AUCM, dar originile miscarii se gasesc in societatea teosofica si spiritismul modern. Inca din 1970 Allain Woodrow cunostea o miscare religioasa cu diferite tehnici de meditatie si esoterism care avea, scop o schimbare totala a societatilor si religiilor. In 1975 aceasta miscare s-a facut cunoscuta. Dupa modelul unui furnicar totalitar sau al unei lumi robotizate, sau dupa viziunea lui Pierre Teilhard de Chardin, pentru care evolutia neamului omenesc antreneaza in mod necesar o miscare in ascensiune de unificare catre punctul omega, se urmareste aducerea tuturor catre un tot universal. Tinerii manifesta un interes extraordinar pentru magia neagra, spiritism, astrologie, ocultism, telepatie, practici yoga, meditatii de tip oriental, interes pentru miscari oculte, ce-si cauta originea in reforma lui Akhenaton al Egiptului, in miturile celtice, in ritualuri pagane din insula Tikkopia, in samanism, in conceptii tribale animiste.

Contactul englezilor cu lumea indiana si emigrarea orientalilor in Europa vestica si America au dus la receptarea ideilor panteiste. Dar se vrea nu o religie transformata cu tendinte de revenire la simplitatea. primelor comunitati crestine, cum sustin unii adepti, ci cu tendinta "de subjugare si conducere totala dintr-un punct central in toate domeniile de manifestare umana, iar din punct de vedere religios revenirea la credintele primitive si panteiste.

Iata care este doctrina acestei miscari holistice in ce priveste divinitatea : Dumnezeu este impersonal. Umanitatea, ca de altfel toata creatia, fac parte din fiinta lui Dumnezeu, deci sunt divine. Toate crizele omenirii se nasc din ignorarea divinitatii noastre si a unitatii noastre cu. toti si cu toate lucrurile. Deci singura nevoie a lumii este transformarea constiintei ei pentru a ajunge la constiinta divinitatii sale. Transformarea aceasta poate avea loc prin oricare din tehnicile esoterice care pot fi aplicate trupului, mintii sau sufletului.

Dumnezeu este totul, deci El include si binele si raul. Totul este bine din momentul in care ti-ai acceptat divinitatea, chiar si raul. Binele si raul sunt unul si acelasi. Dumnezeu este Capul, Forta. Omul este Dumnezeu. Totul alcatuieste un intreg, deci si omul face parte din Dumnezeu-Forta, care e o forta neutra, impersonala. Forta este inteleasa ca o energie atot-patrunzatoare sau forta de viata a cosmosului. Omul face parte din Dumnezeu chiar daca nu realizeaza.

Miscarea urmareste sa-i ajute pe oameni sa-si descopere potentialul divin pe care toti il au si sa-i invete sa realizeze printr-o experienta personala ca ei sunt una cu Dumnezeu. Fiecare individ se simte parte din natura si din Intregul cosmos, nu microcosmos in macrocosmos. Astfel gandirea rationala trebuie sa faca loc gandirii sintetice si cunoasterii intuitive bazate pe experienta nerationala.

Fiecare fenomen manifestat este parte din Dumnezeu. Si spatiul intre aceste fenomene manifestate este Dumnezeu. Totul este Dumnezeu: materie si spirit. Si pentru ca totul este Dumnezeu nu exista Dumnezeu. Nu poti spune „acesta" este Dumnezeu.. Dumnezeu este totul ceea ce ai cunoscut dintotdeauna sau vei putea cunoaste, si totul dincolo de nivelul cunoasterii. Dumnezeu-Forta este energia divina care a creat universul si toate lucrurile le tine in armonie cu totul. Dumnezeu este energie precum energie este totul. Si iubirea e o mare energie magnetica.

Omul este energie, asadar omul este divin. Omul este Dumnezeu si trebuie sa stie asta si sa-si aminteasca totdeauna de asta. Dumnezeu are nevoie de om, precum omul de Dumnezeu. Fiecare suflet este propriul lui Dumnezeu. Pentru tine tu esti Dumnezeu !.

Din cele expuse se vede clar ca Dumnezeul miscarii holistice este Dumnezeul panteismului oriental. Religiile orientale au invatat secole de-a randul ca Dumnezeu este o forta, o energie impersonala ca o materie spongioasa cosmica ce inghite toate distinctiile si opozitiile. Acum la fel Dumnezeu este Forta, Energie, Esenta, Constiinta, Vibratie, Principiu si impersonal. Este un panteism luat din cartile sacre ale hinduismului.

Prin expresii ca "totul e unul", "totul e Dumnezeu", "noi suntem Dumnezeu", "noi avem o putere infinita", "noi putem determina noua era". Ase urmareste sl unitatea tuturor religiilor lumii, ce ar insemna depasirea si implinirea religiei si realizarea -unitatii om-divinitate, lucru care real privit e imposibil.

Marea unitate a Fiintei este, deci, sa fii Dumnezeu. Divinitatea miscarii holistice este impersonala. In plus este democratizata : toti suntem Dumnezeu. Expunerea si tinta sunt panteiste : "Stiu ca exist, asadar eu sunt. Stiu ca Dumnezeu-Forta exista, asadar este. Daca sunt parte a acestei Forte, apoi eu sunt ceea ce sunt", declara Shirley MacLaine, autoarea multor publicatii de succes cu doctrina holista.

Robert Muller, discipol al lui Teilhard ele Chardin, declara: "noi stim atat de mult ca noi suntem de natura divina". Steward Brand la fel: "noi suntem ca si Dumnezeu", iar George Leonard : "noi suntem: precum Dumnezeu".

Fritjof Capra (n. 1932), laureat al premiului Nobel in fizica, declara : "Am vazut toate elementele corpului meu si atomii participand in acest dans al energiei cosmice. Am simtit ritmul lui si am auzit sunetul lui si in acel moment am stiut ca acesta a fost dansul lui Shiva, Domnul Dansatorilor" ; "tu faci parte din fiecare atom din lume si fiecare atom este parte din tine". Deci experienta unicitatii l-a fortat sa incerce o conciliere intre energia fizicii moderne si misticismul oriental. La fel procedeaza si fizicianul Iiya Prigogine.

Shirley MacLaine, in best-selling-ul "Out on a Limb", a afirmat : "Eu sunt Dumnezeu-fiindca toate energiile se inchid in aceeasi sursa. Noi suntem reflectii individualizate ale sursei Dumnezeu. Dumnezeu este in noi si noi suntem Dumnezeu. Fiecare suflet e Dumnezeul iui propriu. Pentru tine tu esti Dumnezeu. A-ti iubi sinele inseamna a iubi pe Dumnezeu", iar Da-vid Spangler, profesor la Institutul holist Waldorf din Findhorn Scotia, spunea : "Eu sunt acum viata noului rai si a noului pamant. Ceilalti trebuie sa se uneasca cu mine in toate formele. Exista intotdeauna numai ceea ce eu sunt".

Unitatea om-Dumnezeu inseamna si unitatea om-cosmos. Pentru a ajunge la aceasta trebuie sa treci dincolo de cunoastere, dincolo de bine sau rau. Cosmosul este perfect in orice moment. Trebuie sa treci dincolo de timp care este nereal. Cosmosul, unificat in eul propriu, se manifesta in doua dimensiuni: universul vizibil, accesibil prin constiinta normala, si universul invizibil, accesibil prin alte forme ale constiintei. Miezul experientei holistice este experienta constiintei cosmice in care toate categoriile normale ale spatiului, timpului si moralitatii tind sa dispara. Chiar si teama de moarte este indepartata prin experienta constiintei cosmice. Deci pentru a realiza identitatea proprie cu cosmosul trebuie sa treci dincolo de personalitate. Schimbarea constiintei se urmareste si prin sport, practica in Institutul holistic Esalen California fondat de Michael Murphy.

Marc Satin declara : "totul trebuie dus spre marea unitate : unitatea cosmosului" si se admite formula : "Stiu ca sunt o parte a intregii naturi. Pot creste in intelepciunea mea si a unitatii intregii naturi. Pot fi cu grija intotdeauna ca mi-am creat propria realitate si ca am puterea inauntrul meu sa creez ceea ce e autentic in viata mea" sau "Pot fi cu grija ca dumnezeirea in toate formele salasluieste in mine si ca aceasta dumnezeire este reflectata prin interiorul meu propriu, prin spiritul meu". In ultima formula se observa clar un imprumut din ocultism.

Marsch Wolf-Dieter spunea : "Fiinta umana initiala trebuie sa se transforme pentru ca natura genuina si societatea traditionala nu mai exista. Ele au fost substituite cu o noua ambianta care se modifica accelerat in continuare".

Expresia "creeaza-ti propria realitate" apare ca o premisa de baza. Potentialul uman este nelimitat. Exista diferite metode de a realiza si potentialul divin al nostru. De obicei acestea sunt tehnici orientale (meditatie, yoga), prin care se obtine propriul eu evoluat, propria divinitate.

Deci totul este un panteism dezvoltat dupa identitatea atman-Brahman din hinduism si dupa formula "precum deasupra asa si dedesubt" in ocultismul clasic. De asemenea se concepe si o trinitate, dar tot dupa model panteist. Spiritul vesniciei este unul nemanifestat si acesta este Dumnezeu-Tatal, Dumnezeu-Mama si Dumnezeu-Fiul in Unul. In manifestare Unul devine trei: Dumnezeu-Tatal este Dumnezeu al putintei, Dumnezeu-Mama este atotstiutor, Dumnezeu-Fiul este iubirea. Dumnezeu Tatal este puterea cerului si a pamantului, Dumnezeu-Mama este sfanta rasuflare, Dumnezeu-Fiul este numai Fiul, este dragoste.

Iisus din Nazareth si Hristos sunt doua entitati separate. Omul Iisus e comparat cu Hercule, Hermes, Rama, Mithra, Krishna, Buddha. Iisus nu e unic. El a zis : "sunt prietenul si fratele tau", nu ca e Dumnezeu. Deci ceea ce e Iisus toti oamenii pot fi. Iisus nu este Hristos care va reveni pentru ca nu e Dumnezeu, Hristos care va veni va aduce pace si unitate, o noua religie imtr-o noua era.

Din 19 iulie 1977 Hristos este inlocuit cu Lord Maitreya care apare ca o figura centrala a noii religii. Se preconizeaza ca el sa preia controlul asupra lumii la venirea lui. El va fi adus pe pamant prin "marea invocatie", o invocatie "pentru putere si lumina" declarata pentru toate religiile. Maitreya nu vine ca sa ne judece, ci sa ne inspire si sa ne ajute indicand calea de iesire din criza actuala. Annie Besarat (1847 - 1933), presedinta a societatii teosofice, l-a declarat pe Krishnamurti invatator universal si Hristos reincarnat. In discursurile sale David Spangler il prezinta pe Hristos ca un personaj interesat numai si numai de propovaduirea mesajului noii ere.

Hristos este aceeasi forta ca Lucifer, dar care se misca in directie opusa. in sensul- in care este interpretat si de Alice Ann Bailey (1880 - 1949) presedinta a societatii teosofice, Hristosul noii ere este Antihristul. Efectiv nu are loc o mantuire, ci o automantuire, care apare ca pod de lumina intre o trinitate suprema a ierarhiei spirituale, formata din Logosul Solar, invatatorul Universal si Mahachohan - dirijatorul energiei divine, si persoana umana, numit antahkarana (antar(h) = launtric, karana = organ de simt). Antahkarana exprima calea de la capacitatea de gandire inferioara la cea superioara, adica "podul de lumina" intre creier si suflet, practicabil -prin efortul propriu al meditatiei. Cu alte cuvinte prin meditatie la automantuire. Antahkarana exprima deci puntea spre duhul universal sau marele arc dintre individul uman si supra-sufletul lumii. in acest sens se rosteste Sanat Kumara, adica curcubeu (simbolul holistic) contra Cruce.

De asemenea cand Hristos a zis: "Eu sunt calea, adevarul si viata, nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine" se afirma ca n-a vorbit personalitatea Sa, ci constiinta lui Hristos, Sufletul inalt, ego-ul spiritual.

Lewi Dowlig, medic, sustine in "Evanghelia aquariana despre Iisus, Hristosul erei Pestilor" ca intemeietorul crestinismului a fost un initiat, scolit in Asia la brahmani, buddhisti, persi, si la egipteni. Ar fi asimilat multa doctrina religioasa orientala si egipteana. Din acest proces de instruire, Iisus s-ar fi lansat pana la urma ca El Insusi identic cu Fiinta suprema si universala, putand, sa spuna cu indreptatire "Eu sunt calea, adevarul si viata". Daca Hristosul crestinilor a fost o persoana, cel al erei noi va fi o sinteza, un holon. Primul a coborat din cer al doilea incearca sa se ridice la cer prin instruire.

Evanghelia noii ere e o rasturnare; numai prin integrare holista in fiinta-creatura ajungem la mantuire. Fiinta Creatorului transcedent, daca exista, e inaccesibila pe calea automantuirii de jos in sus. Datorita acestei trasaturi religia noii ere este in fond o stradanie rationalista si o expresie a neputintei de a crede. Ea poate fi si o inspiratie, dar nu din partea Dumnezeului transcendent, ci din partea Luciferului. Aceasta este in fond esenta oricarei religii panteiste: adorarea unei creaturi, a unui idol, automantuirea prin efort propriu.

Brad Steiger afirma ca Iisus Hristos va deveni Hristos cosmic a carui nevazuta revenire coincide cu inceputul erei de aur a omenirii. Hristos cosmic e separat de Iisus din Nazareth, care n-a fost decat unul dintre multi alti cunoscatori ai adevarului etern un avatar lumesc al zeitatilor incarnate. Odata cu migratia ideilor religioase orientale in lumea apuseana a rezultat adaptarea lor la gandirea occidentala. Dar este aproape imposibil a rezuma adecvat varietatea formelor spiritualitatii orientale. Hinduismul e ceva teist, politeist, panteist, buddhismul ceva ateist si politeist, taoismul bazat pe doua principii. Cert este ca spiritul religiilor orientale difera total de crestinism. Miscarea holista a acceptat categorii spirituale orientale. Spiritualitatea holistica este insa eclectica: misticism oriental, ocultism occidental, neopaganism si psihologia omului potential. Deci e o spiritualitate hibrida, esenta fiind luata din religiile orientale cu elemente uneori iudaice, crestine sau musulmane, acceptandu-se si credinta in reancamare. Apoi, dupa schema holistica, conceptiile noastre despre familie, natura, cultura, istorie si Biblie devin dusmanii "experientei mistice". Deci adevarurile logice ale culturii crestine sunt abandonate pentru a accepta pe cele orientale.

Adeptii acestei miscari permanent sunt interesati de profetii mayase, aztece, hopi, hinduse sau astrologie. Alain the Astrologer se ridica impotriva profetiilor soteriologice si eshatologice sustinand ca noua era va fi o perioada de demistificare si lucidizare. Foloseste formula "Dumnezeu e mort" voind sa spuna ca reprezentarile despre un singur Dumnezeu care se reveleaza o singura data, intr-o singura tara, in circumstante nebuloase (Iehova la evrei, Iisus Hristos la crestini), nu mai functioneaza. Divinul traieste si se manifesta pretutindeni fara sa pretinda ceva in schimb. Noua era va insemna sfarsitul religiozitatii de tip "frica de Dumnezeu". Omul insusi se va indumnezei si va sluji dupa placul energiei divine pretutindeni disponibila. Noua era va aducce cu sine reunirea nemijlocita si definitiva a sinelui cu universul, cu energia cosmica. Elita mistica din imparatia lui Dumnezeu nu mai are nici un sens. Misterele oculte nu. se vor mai afla ia discretia arbitrara a unei minoritati fanatice, iar ocultismul isi va pierde tainele si nu va mai fi cazul sa credem in ele fiindca din ele ni se va compune viata. E o greseala sa crezi ca si misticii erei actuale ca Dumnezeu e o realitate exclusiv spirituala, ca viata exterioara ar fi neesentiala. Caile de unire cu divinitatea pot fi: yoga, hatha-yoga, kundalini-yoga, tantrismul. Astrologia azi e o reminescenta a ceea ce a fost candva o mare religie panteista si o glorioasa incercare filosofica de a intelege universul si de-al explica rational.

Din programul expus de "Esoteriche Union" se observa prezenta esoterismului actual ce-l arata pe samanul tribului intr-o forma extatica depasindu-si propria constiinta. Curentele esoterice actuale urmaresc asimilarea elementelor religioase orientale, preluate inca din teo-sofia moderna, si regresia pana la traditiile oculte arhaice, printr-un grandios proces de "revrajire" a lumii. Astfel se va realiza credinta in unitatea cosmica a tuturor lucrurilor. Iar pentru a preveni acuzatia de magie neagra si satanism adeptii vorbesc de "restructurare cognitiva" justificand in felul acesta si metoda hipnozei prin care se documenteaza credinta in reincarnare M. De fapt practicile esoterice nu urmaresc decat transformarea spirituala prin care omul sa-si dea seama de identitatea sa cu cosmosul si divinitatea. Se generalizeaza credinta in unitatea cosmica a tuturor lucrurilor, iar ideea de curgere universala a energiei cosmice este expusa in concepte ca prana, ehi, fca, baraka, yesod, eter cosmic, bioenergie. In ceea ce priveste revenirea la arhaic se urmareste reabilitarea samanilor, vracilor si vrajitorilor populatiilor tribale. Se vede clar omul care se semeteste fara nici o indreptatire, care se ridica el insusi spre Dumnezeu pe o linie inspirata de Lucifer, capetenia razvratitilor. Si, daca in secolul al XIX-lea samanii si guru erau cautati in Asia, azi ei vin in lumea apuseana contribuind din toate puterile la instituirea paradigmei noii ere.

Conform punctului al saselea din program si miscarea ecologica contribuie la reintegrarea in ecosistemul natural si cosmic. Culoarea „verde a ecologismului constituie simbolul ultimei sperante, ce reprezinta depasirea momentului eshatologic si asteptarea noii ere a supravietuirii. Omenirea urmareste transformare, iar transformarea e specialitatea miscarii si spiritualitatii holistice. Dar aceasta transformare e in stare sa sacrifice oricand interesele individului de rand pe altarul falselor interese ale colectivitatii depersonalizate.

Miscarea holistica incepe cu transformarea constiintei umane si programarea ei pentru o noua era care va aduce cu sine o cotitura neimaginabila ; realizarea idealului intelepciunii, varsarea apei spiritului, turnarea duhului peste omenire, infaptuirea identitatii de sine si univers, contopirea religiilor, divinizarea omului, fuziunea omului cu energia cosmica. Metoda principala de transformare pare a fi practicarea de psihotehnici dezindividualizante, inducerea experientei trans-personale, solicitarea functiilor emisferei cerebrele drepte (creierul fiind conceput ca o holograma dinspre care desfasuram universul) si o larga acceptare a intelepciunii orientale prin bioritmica, astrologie, terapia reincarnarii, parapsihologie, ufologie, vrajitorie, psihocultism. Mai mult noua era vrea sa-si serbeze epifania ca resurectie a zeitei Gaia. La constituirea noii imagini despre lume contribuie disciplinele stiintifice, de la psihologie pana la fizica nucleara, doctrinele orientale si oculte, miscarea hippie, muzica, psihedelismul consumului de droguri usoare (care este o psihotehnica in generarea experientei transpersonale), politica (cu miscarea ecologista si feminista) si cultura.

Interpretarile despre proces, transformare si fluctuatia din cartea taoista Yi-King joaca un rol important in doctrina holistica, ca de altfel si invatatura cu privire la karman din hinduism. Fritjof Capra afirma : "Are loc sfarsitul erei Yang in care domina tendintele masculine violente si agresive, dupa care urmeaza era Ying ca timp al totalitatii intuite, ca era a armoniei si feminitatii. Se accepta chiar si ideea kabalista care afirma ca divnitatea este alcatuita din zece emanatii ale unicului Dumnezeu (neoplatonism). Emanatiile sunt un complex de zece puteri sau puncte focale numite sefi-roth. Aceste zece aspecte sunt divinitatea in infatisarea ei existenta. Kabbalah mai invata ca omul poate ajunge la marirea Dumnezeului atotputernic.

Noul tablou cosmologic holistic este universal vibratoriu cu infinite interferente codificatoare de informatie ce nu exclud nimic din experienta umana plasata spre integrare cu cosmosul si divinitatea. Iata care este doctrina despre structura vibratorie numita Nada Brahma: "Nada Brahma nu inseamna ca numai Dumnezeu Creatorul este sunet. Sunet este si creatura, cosmosul si lumea. Si invers, sunetul este lume. Aceasta teza de credinta nu e o speculatie teologica, ci e o experienta proprie a celor ce traiesc astazi in sfera culturii noastre. Lumea e sunet - cosmologic si fizic, morfologic si biologic, mitologic si ca armonie. Miturile, legendele si basmele tuturor popoarelor au confirmat-o dintotdeauna. Dumnezeu a creat lumea din sunet. Pana si Biblia vesteste : "La inceput a fost Cuvantul". Cuvantul - Marele Sunet, Tunetul primordial al creatiei. Iar cuvantul e sunet, iar sunetul e dinamism vibratoriu, vibratie, iar vibratia aceasta strabate tot ce fiinteaza de la spatiile siderale si muzica sferelor pana la om, pana la temelia individualitatii constiente de sine, de lume si de Dumnezeu. Nada Brahma e scopul lumii". Asadar ce poate fi altceva decat panteism. Ba chiar anticrestinism prin abolirea eshatologiei biblice si generarea unui feed-back cu un viitor nou pentru planeta noastra. Si totul se intampla sub cea mai periculoasa masca : binele omului si pacea mondiala.

Dupa invatatura crestina Dumnezeu este Unul, dar intreit in Persoane. Filosofiile au ramas aproape toate la reflexiunea unor teme teoretice, pentru ca au voit sa reduca realitatea la fiinta uniforma, care nu exista in concret in persoane, pentru a-si satisface pretentia de a sti totul, rezumabil in cateva generalitati. Setea omului dupa orizontul nesfarsit si dupa bucuria deplin multumitoare se cere dupa comunicarea cu o Existenta personala care are in Sine orizontul infinit si putinta de a ne bucura in mod deplin multumitor. Acea Existenta personala trebuie sa fie transcendenta lumii limitate de persoane si obiecte cu care omul se afla intr-o legatura naturala. Existenta personala transcendenta ii este omului transparentul unei zone cu totul deosebita de a lui si a tuturor persoanelor, al unei zone cu adevarat infinita de iubire, de lumina, de bucurie.

Omul se simte, ca subiect al tuturor actelor sipirituale si trupesti ale sale, dependent de un Subiect superior, absolut si totodata se simte atras spre El, dar nu in mod silit. Subiectul transcendent nu e una cu spiritul omului, desi numai prin acesta omul poate comunica cu Dumnezeu. Ca spiritul nu e una cu Dumnezeu o arata invatatura crestina prin credinta in existenta ingerilor, care sunt spirite create si care nefiind una cu Dumnezeu se misca continuu spre El.

Dionisie Pseudo-Areopagitul arata ca Dumnezeu cel transcendent si mai presus de fiinta a adus la existenta toate formele de existenta creata pentru a le tine si a le urca pe toate in comunicarea cu Sine, spre a se impartasi tot mai mult de bunatatea Lui, fiecare dupa gradul ei, dar intr-o comunicare neconfundata intre ele, facandu-se fiecare de folos celorlalte. Numai realitatea personala supraexistenta, ca suport al existentei de sine, poate produce fara sa se epuizeze, existenta din toate planurile accesibile. Daca ar exista o persoana supraexistenta neincadrata in sistemul de referinte al naturii, n-ar putea sa existe nici persoana umana. Numai transcendenta Persoanei divine asigura existenta persoanelor umane. Altfel totul ar cadea sub legile fara sens ale naturii si ale mortii.

Realitatea personala suprema, ca existenta de Sine absoluta, nu e monopersonala, ci comunitate personala. Caci Ea este plinatatea de viata. Iar plinatatea de viata e traita in comunitate personala. Ea este izvorul comun al tuturor actelor si realitatilor existente. Ea este plinatatea existentei si a iubirii.

Notiunea de Dumnezeu ca existenta personala absoluta este implicata in insasi notiunea de credinta religioasa. Existenta personala a lui Dumnezeu este focarul si punctul de plecare al tuturor adevarurilor credintei crestine. Existenta si prezenta lui Dumnezeu sunt deosebit de importante pentru crestin, caci in afara Lui viata ar fi fara sens. Existenta omului e implicata in existenta si lucrarea lui Dumnezeu si se afirma reciproc. Iar existenta lui Dumnezeu se poate argumenta si rational.

Dumnezeu este unic in fiinta, dar nu creeaza nimic prin fiinta Sa, caci atunci lumea si creatia ar fi vesnica, ci creeaza prin lucrarile sau energiile Sale, in timp. Exista fiinta neimpartasibila si puterile sau lucrarile ce izvorasc din ea si care se lasa impartasite de creaturi. Dumnezeu este Unul (1 Corinteni 8 : 6) pentru ca unul este universul pe care l-a facut si daca nu e un singur Dumnezeu nu e Dumnezeu adevarat. El nu admite nici un adaos in Sine si nu are ceva mai mare sau mai mic in Sine.

Dionisie Pseudo-Areopagitul aseaza in fata tuturor atributelor unitatea lui Dumnezeu. Unitatea lui Dumnezeu este antinomica pentru cugetarea omeneasca. Ea este traita in experienta concreta a credinciosului ca o bogatie nesfarsita ce nu exclude distinctia dintre fiinta si lucrari. Unitatea lui Dumnezeu este un dar nesfarsit de posibilitati, nuante, puteri si aspecte de manifestare a Lui. Unitatea este atributul prin care se intelege existenta unica a fiintei divine, deoarece din punct de vedere logic nu se poate concepe existenta mai multor fiinte divine, egale in putere si stapanire.

Invatatura despre unitatea si unicitatea lui Dumnezeu este specifica mozaismului si crestinismului, de la care a imprumutat-o islamismul. Au fost si filosofi care s-au ridicat la inaltimea de a concepe pe Dumnezeu ca o fiinta unica, dar nu in felul in care este aratat in crestinism. Tertulian afirma: "Daca este Dumnezeu, e necesar sa fie unic, daca nu este unic nu este". Sf. Maxim Marturisitorul spunea: "Dumnezeu este Acelasi, Unul si Singur" (cf. Efeseni 4, 6). Din unitatea lui Dumnezeu rezulta si unitatea omului, care e chipul Lui. Dupa conceptia panteista totul este Dumnezeu si Dumnezeu este totul. Nu exista distinctie intre Dumnezeu si lume.

Daca totul inseamna Dumnezeu, inseamna ca nu exista nici o diferenta intre mine si celelalte lucruri, inseamna ca nu ma pot chema "eu insumi". Pentru a ma numi "eu insumi" trebuie sa-mi asum ca exista o diferenta intre mine si celelalte lucruri. Deci inseamna ca nu exist. De fiecare data fug de mine insumi. Cand ii vorbesc aproapelui meu nu-mi vorbesc mie insumi. Realitatea sinelui implica existenta unei diferente intre mine si celelalte lucruri. Lumea cuprinde oameni diferiti si lucruri diferite. Daca eu nu sunt alte lucruri inseamna ca nu sunt totul. Eu nu sunt Dumnezeu. Deci panteismul e gresit.

Daca toti oamenii sunt Dumnezeu atunci de ce savarsim acte atat de umane ? Adeptii erei noi privesc intr-o oglinda si vad o inmugurire de Dumnezeu, dar uita ca Dumnezeu nu poate inmuguri ca El a fost, este si va fi Dumnezeu intotdeauna. In credinta lor despre Dumnezeu exista o mare contradictie. Ei spun : "Dumnezeu este Absolutul, Infinitul, Nelimitatul. Noi trebuie sa fim luminati si sa realizam divinitatea noastra". Dar nu putem fi nelimitati si neiluminati deodata.

Ei interpreteaza total gresit textele Scripturii. E o blasfemie ca un om sa se numeasca Dumnezeu (cf. Ioan 10, 34 ; Fapte 17, 29). Cauta in Scriptura un suport al doctrinei despre reincarnare, facand confuzie intre inviere si reincarnare (cf. Matei 11, 14). Dar in timp ce Scriptura declara: azi daca auziti glasul meu nu va impietriti inimile voastre, reincarnarea afirma : aveti destul timp sa auziti vocea launtrica si sa va salvati pe voi insiva.

In loc sa se invete schimbarea omului se invata redescoperirea Divinitatii. Toate lucrurile au un Creator. In acest sens noi traim intr-un univers nu multivers. Unitatea planului lui Dumnezeu nu distruge diferentele reale in creatia Lui, pentru ca El este Existenta de Sine statatoare (Iesire 3, 14). Nimeni nu se dizolva in marele ocean al Fiintei. Si e un vis imposibil ca toti sa fie Dumnezeu. Apoi un Dumnezeu impersonal este in mod ultim nesatisfacator. Este abandonata total ideea unui Dumnezeu personal in favoarea unei energii impersonale, fortei sau constiintei.

Dumnezeu Creatorul e transcendent fata de creatie. El este prezent in creatie, dar nu poate fi confundat cu creatia. Apoi il fac pe Dumnezeu schimbator si finit in functie de potentialul, infinit: "vreau sa-mi arunc omenitatea si sa fiu Dumnezeu, sa mi-o pierd si sa fiu dumnezeire. Si cand devine Dumnezeu sper ca toate intotdeauna sa, evolueze de sus inspre mine", declara unii adepti.

Panteismul este o credinta fara speranta, deznadajduita in fata timpurilor. Din moment ce Dumnezeu este numit Creator, inseamna ca lucrurile sunt altfel decat El. Creatia deriva de la Creator, care ii poarta de grija, iar Creatorul nu poate fi o forta impersonala, energie sau constiinta, ci o Fiinta personala, vie, puternica si pura. Numai un Dumnezeu personal poate atrage creaturile care aspira la desavarsirea lor. O esenta impersonala nu poate decat sa anuleze persoanele atrase. Atractia are loc de la Dumnezeu. Cel personal spre persoane carora El le acorda valoare eterna.

Prin iesirea din comuniune a ingerilor cazuti, care laudau siliti si in mod ambiguu pe capetenia lor, s-au pus in lucrare in lume aproape exclusiv legile dominatoare ale materiei. De aceea omul si cosmosul tind sa iasa de sub robia legilor materiei si a coruptiei. Dar aceasta va avea loc odata cu invierea tuturor oamenilor. Atunci legea iubirii, care izvoraste din Dumnezeu, va tine pe toate in unitate si in lumina mereu sporita a lui Dumnezeu. Este vorba de revenirea tuturor in Dumnezeu, nu de contopirea tuturor cu Dumnezeu.

Panteismul il face pe om sclavul lumii, in felul acesta omul fiind subordonat materiei isi cauta calea de iesire, dar tot cu ajutorul materiei. De aceea in lumea occidentala se pune atat de mult accent pe stiinta si tehnica, iar descoperirilor stiintifice incearca sa li se gaseasca si o aplicare religioasa. Pentru ca admitand identitatea dintre Dumnezeu si lume inseamna ca omul si natura fac parte din fiinta lui Dumnezeu, chiar daca nu se realizeaza. Omul supus lumii este supus legilor stricaciunii. Omul prin fire cauta sa depaseasca aceste legi, dar nu e capabil singur, are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Ori, un Dumnezeu Care face parte din lume, nu-l va putea ajuta pe om sa depaseasca legile acestei lumi. In final omul se contopeste cu lumea, care-l inghite ca o picatura in ocean.

De asemenea panteismul confunda divinitatea cu lumea. in felul acesta nu mai exista un Dumnezeu transcendent, ci total imanent. Dupa doctrina holistica are loc efectiv o rasturnare : numai prin contopire cu Creatia se poate ajunge la mantuire. Totul este in fond un rationalism neputincios si lipsit de credinta. Ori din religiile antice si orientale cunoastem care este esenta panteismului : adorarea unor creatori, a unui idol, automamtuirea prin efortul propriu. Si aceasta tocmai datorita confuziei dintre Dumnezeu si lume. in felul acesta sunt excluse respectul si iubirea fata de Dumnezeu transcendent atat timp cat traieste si se manifesta pretutindeni. Si de aici rezulta incercarea de a fi Dumnezeu folosind diferitele practici oculte si esoterice.

Dumnezeu nu trebuie confundat cu creatura. Scripturile au condamnat acest lucru (Is. 14, 13-15 ; Iezechel 28, 1-2 ; Fapte 12, 21-23). Caci nu lumea il schimba pe om, ci omul se schimba pe sine prin vointa de a colabora cu Dumnezeu. Omul e chemat spre desavarsire care se realizeaza in comuniune cu o Existenta personala, ce trebuie sa fie transcendenta lumii limitate de persoane si obiecte cu care omul se afla in legatura, iar cosmosul spre transfigurare, fara sa se confunde cele doua aspecte. Iar calea spre desavarsire este iubirea fata de Dumnezeu si de aproapele, nu iubirea numai de sine si realizarea tipului androgin.

Hristos nu trebuie unit cu panteonul panteistic, pentru ca El ne-a mantuit si ne cheama pe toti la El. Si apare o noua contradictie : daca totul e Dumnezeu .la ce mai e nevoie de Maitreya ?

Pe de alta parte panteismul refuza sa priveasca moralitatea si religia ca relatia eu-lui uman cu existenta lui Dumnezeu ca persoana. Totdeauna afirma ca e parte cu intregul, nu parte din intreg. Lupta omului cu raul devine o iluzie. Si din moment ce Dumnezeu e impersonal nu poate fi preocupat de bine si de rau. Proclamand ca omul este Dumnezeu proclami ca omul 1-a creat pe Dumnezeu si nu invers. Crezand ca Dumnezeu este o forta neutra care poate fi manipulata se cauta metode prin care se poate realiza acest lucru. Chiar si moartea este negata in finalitatea ei, afirmandu-se ca omul poate fi salvat prin gasirea eu-lui sau superior prin expansiunea constiintei. Mai mult chiar credinta crestina este inlocuita cu mitul zeitei Gaia, cult reinviat si practicat, asociata cu Isis, Astarta, Demeter, Hera, Kore.

Totul este o doctrina hulitoare conform careia omul poate atinge perfectiunea prin propriile sale eforturi, prin calatoria in sferele inalte ale cunoasterii, iar dupa moarte devine Dumnezeu. Deci in miscarea holistica se intalneste credinta in om si credinta in energia atotpatrunzatoare sau in forta de viata a cosmosului. Se nesocoteste nu numai Creatorul, ci si creatura : transformarea omului, desfiintarea familiei, nivelarea individualitatilor personale si de grup, care trebuie sa dispara prin identificare cu cosmosul. Deci de la antropocentrism se merge spre cosmocentrism, insa nu cu o logica de--centru, ci cu identificarea totala cu "realitatea infasurata a universului". Iar, daca creierul functioneaza ca o holograma, atunci totul e. invers, iar lumea nu poate fi decat maya, asa cum sustine Vedanta, adica o iluzie. Apoi a fi mantuit nu inseamna a fi una cu divinitatea, ci a exista.

Personajul "Evangheliei aquariene" ofera doar punte spre transformarea transpersonala si astfel spre integrare totala. Puntea nu e curcubeul biblic, cum se pretinde, ci o constructie intramundana. Factorul "credinta" al transformismului noii ere are ca strategie respingerea traditionalului si reducerea panteista la intramundar. Evanghelia autentica este vestea mantuirii pacatosului prin har, care e de la Dumnezeu, comunicat dintr-o singura directie de sus in jos. Total gresit se foloseste termenul "metanoia", considerand materia vie, ca si "iubire".

Rugaciunea a fost inlocuita cu meditatia. Spiritualitatea clasica a rugaciunii, credinta si ascultarea de Dumnezeu au fost plasate in meditatia munistica. Este o repetitie, prin mantra si yoga, exclusa in crestinism (cf. Matei 6, 7). Cari Gustav Jung a aratat marea diferenta dintre yoga, si meditatia orientala, si meditatia crestina 83. Sutra spune : "Tu vrei sa stii ca tu esti Buddha", pe cand crestinul in timpul contemplatiei niciodata n-ar spune "eu sunt Hristos", ci "Hristos traieste in mine" (Galateni 2, 20). De asemenea folosesc scrierile apocrife si gnostice. Cercetand cu atentie sinele de care face atat caz miscarea holistica dam de un centru puternic, de pars lucifera lunae, care e un vechi model in religiile antice, in tanatologie si mai ales in doctrinele neognos-tice si oculte. Se constata prezenta geniului- malefic care s-a revoltat impotriva divinitatii si care tine neaparat sa ramana "stapanitorul acestei lumi" (cf. Ioan 14, 30), sa fie zeul confesiunilor proiectat peste figura transcendenta a lui Hristos. Si toata doctrina apare ca o lumina stridenta a fiului pierzarii care fascineaza pana la sacrificarea luciditatii, pe altarul luciditatii si in numele luciditatii. Atat de frumos ne-a avertizat Sfantul Apostol Pavel (Coloseni 2, 8 ; Efeseni 4, 6) de pericolul ce bate continuu. Omenirea nu are decat o "alternativa : Sa-L urmeze pe Cel ce a zis "Eu sunt lumina lumii ; cel care imi urmeaza nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" (Ioan 8, 12). Totul pare a fi teama de sfarsit apocaliptic. Sectele "propovaduiesc" spaima parusiei pentru ca nu sunt cu Adevarul. Mai degraba este ascultarea de vocea celui oe de "la inceput a zis : "veti fi ca Dumnezeu" (Facere 3, 5). Iar baza caderii este dorinta de a fi liberi si puternici, nerespectand limitele conditei umane. Scriptura arata caderea ca un act al cedarii in fata placerii bazat pe imposibila dorinta de a deveni Dumnezeu.- in loc de a se merge spre libertate, se merge spre robie. in timp ce Scriptura spune ca toate sunt spre marirea lui Dumnezeu, miscarea holistica spune ca toate sunt spre marirea omului.

Doctrina ca, "totul este Dumnezeu" are mari si serioase implicatii : omul nu mai devine partas al dumnezeiestii firi dupa har, ci devine sau este Dumnezeu dupa fiinta ; nu mai exista -deosebire intre fiinta si lucrarile lui Dumnezeu ; dumnezeirea se revarsa intreaga in lume, astfel dumnezeirea e pur imanenta, nu mai are nirrilc transcendent ; dumnezeirea e intreaga schimbabila, in miscare ca si lumea, caci nu e nimic in ea care sa nu ramana neantrenat in lume ; continutul intreg al dumnezeirii are o referire la lume, nu e nimic in ea care sa insemneze o viata proprie deosebita de lume ; nu exista dumnezeire apofatica, ci perfect cognoscibila. Ortodoxia nu are nevoie de filosofii de tip oriental caci baza ei e trairea adevarului revelat.

Parintele Vasile Pop

 

17 Iulie 2012

Vizualizari: 18508

Voteaza:

5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE