Succesiunea harului sau Hristos in continuarea lucrarii Sale preotesti prin alti slujitori

• « Inapoi
• Inainte »

e. Succesiunea harului sau Hristos in continuarea lucrarii Sale preotesti prin alti slujitori. Succesiunea neintrerupta a harului de la Apostoli nu inseamna numai ca raul harului sau al dragostei nesfasite a lui Hristos vine numai din trecut, din persoanele care au mijlocit-o, in mod orizontal, printr-un lant de intermediari. Daca cel ce lucreaza prin orice savasitor al unei Taine este Hristos Insusi, sau daca Hristos Insusi Isi comunica prin el iubirea Sa fata de Tatal si fata de cei ce primesc Tainele, in episcopii care hirotonesc un nou episcop lucreaza Hristos Insusi, Cel ce Se afla in cer si in Biserica, comunicandu-Si aceasta iubire. Harul vine si de sus de fiecare data. Succesiunea inseamna numai ca Acelasi Hristos, Care a lucrat incepand de la Apostoli in toti episcopii de pana acum, lucreaza prin mijlocirea rugaciunilor episcopilor hirotonisitori si asupra noului hirotonit si va lucra si prin Tainele ce le va savasi el ca episcop. Hristos e o prezenta directa pentru noul episcop, dar e Acelasi care a fost o prezenta directa si pentru episcopii din tot trecutul.

Hristos randuieste invizibil in mod direct si vizibil prin episcop pe episcopi, pe preoti si pe diaconi din orice timp, comunicandu-le pe Duhul Sfant sau iubirea nesfasita de Dumnezeu si a lui Dumnezeu care se afla in trupul Sau. Dar le-o comunica prin rugaciunile celor dintai Apostoli, apoi ale episcopilor (episcopi: I Tim. 1, 6; Tit 1, 5; preoti: I Tim. 5, 22; I Tit 5, 1; Fapte 14, 22; 20, 28; diaconi: Fapte 6, 6; I Tim. 3, 10 etc.). Mijlocirea slujbei episcopale si preotesti implica totdeauna si o dimensiune a trecutului, caci implica continuitatea Aceluiasi Hristos, dar si realitatea vie a celor ce ne transmit harul iubirii lui Hristos prin credinta lor. Credinciosul, in care lucreaza acum Hristos prin mijlocirea unui preot, Il primeste prin mijlocirea unui preot; acesta a primit harul in trecut prin credinta lui, printr-un episcop care credea. El primeste prin mijlocirea unui preot care a primit harul de la Hristos pentru ca crede in El si l-a primit de la un episcop care si el credea in Hristos. Timpul cu succesiunea lui e inclus in insusi faptul ca harul se primeste printr-o persoana care-l are deja si crede si se roaga. Harul vine prin mijlocirea unor persoane care ne transmit odata cu el si credinta lor prin Duhul Sfant. Astfel, odata cu succesiunea harului de la Apostoli avem si succesiunea credintei de la ei. Preotia ca mijlocitoare obiectiva a lui Hristos, Care S-a facut si ramane El Insusi un Mijlocitor obiectiv, include in ea actualitatea prezenta a lucrarii lui Hristos, dar a Aceluiasi Hristos Care a lucrat in tot trecutul Bisericii.

Preotia slujitoare, care ne face prezenta intr-un anumit loc si timp jertfa lui Hristos pentru a ne impartasi de ea, inseamna ca Hristos e in continuare ca Arhiereu identic cu jertfa Lui. Nu se poate desparti jertfa benevola a lui Hristos, de Hristos Insusi, ca Arhiereu, sau ca Mijlocitor obiectiv. Protestantismul a respins realitatea obiectiva a Arhiereului sau Mijlocitorului Hristos, Care face eficienta lucrarea Sa mantuitoare in continuare dand putinta credinciosilor sa se impartaseasca de ea. Conceptia protestanta a facut sa depinda mantuirea numai de subiectivitatea umana individuala. Mijlocirea lui Hristos s-a epuizat, dupa conceptia crestinismului occidental, pe Cruce, ca intr-un act pur juridic si deci suficient, si nu mai e nevoie de ea in continuare. Depinde acum exclusiv de noi sa credem ca mijlocirea de pe Golgota a rezolvat de fapt diferendul dintre noi si Dumnezeu.

Prin preotia sa slujitoare, preotul nu e scos nici el, ca persoana individuala, din necesitatea rugaciunilor pentru sine, asemenea tuturor credinciosilor. Slujind jertfa lui Hristos pentru comunitate si legand de ea rugaciunile pentru credinciosi, se include si pe sine intre acestia, scotand la proscomidie o particica si pentru sine. Pe langa aceea cere si el altor preoti sa se roage pentru el la savasirea Euharistiei. In preotia lui slujitoare include si jertfa si rugaciunea lui individuala si in aceasta e aratata unitatea lui cu ceilalti slujitori. Iar daca nu-si implineste preotia lui cu vrednicie, sau daca nu se roaga si nu-si aduce si jertfa lui pentru sine, isi risca mantuirea personala.

La fel si episcopii. Caci pentru mentinerea unitatii in Biserica s-a randuit inca de la Apostoli, pe baza poruncii Mantuitorului si a practicii Bisericii de la inceput - ba chiar pe baza exemplului Mantuitorului, Care pe langa cei 12 Apostoli mai avea si un cerc mai larg de  ucenici -, ca preotia in Hristos sa se exercite prin trei trepte: episcopi, preoti si diaconi.

• « Inapoi
• Inainte »