Mesajul Intai Statatorilor Bisericilor Ortodoxe la implinirea a 2000 de ani de la Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos

• « Inapoi
• Inainte »

Mesajul Intai Statatorilor Bisericilor Ortodoxe la implinirea a 2000 de ani de la nasterea Domnului nostru Iisus Hristos

 1. Intalnindu-ne cu voia lui Dumnezeu, Noi, din mila lui Dumnezeu intaistatatorii Sfintelor Biserici Ortodoxe, si slujind impreuna Dumnezeiasca Liturghie in Preasfanta Biserica a Nasterii Domnului, in Bethleem, astazi, 25 decembrie 1999 - 7 ianuarie 2000, sarbatoarea Nasterii Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, adresam de la Pestera primitoare de Dumnezeu imbratisare de iubire catre toti fratii si impreuna-slujitorii nostri de pretutindeni si binecuvantare de la Dumnezeul obstei Bisericii Ortodoxe, Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca, impreuna si tuturor celor din lumea intreaga care cred in Hristos. Bucurati-va, fratilor, in Domnul si Dumnezeul nostru totdeauna!

Lauda si slava catre Dumnezeul nostru inchinat in Treime, Cei Care a pus vremurile si timpul sub stapanirea Sa, pentru ca ne-a invrednicit sa ajungem cu bucurie la aceasta istorica aniversare a intruparii Domnului nostru, "la locul unde au stat picioarele Lui" (Psalm 131, 7), aici unde nemarginita Sa iubire "plecat-a cerurile si S-a coborat" (II Regi 22, 10) pentru mantuirea lumii. La aceasta rascruce a celui de-al doilea mileniu dupa Hristos, Biserica lui Hristos, credincioasa Traditiei Apostolice si Patristice, sta cu evlavie in fata negraitei iubiri de oameni a lui Dumnezeu, Cel Care prin mijlocirea iubirii Sale transforma timpul din purtator al stricaciunii si al mortii in vehicul al vietii si nestricaciunii, si din simplu indicator ai schimbarilor calendaristice spre folosul organizarii vietii umane in experienta a vesniciei.

Pentru credinta noastra ortodoxa, Intruparea Fiului si Cuvantului lui Dumnezeu intr-un timp anume si intr-un loc concret demonstreaza, inainte de toate, sfintirea istoriei si a lumii prin transformarea acestora in Imparatia lui Dumnezeu. Impartirea istoriei, datorita Dumnezeiestii Intrupari, in timpul dinainte de Hristos si timpul de dupa Hristos, aminteste omului ca din ziua aceea timpul si istoria dobandesc sens si sunt judecate nu de puterea acestei lumi, cea politica, militara sau economica, chiar daca aceasta deocamdata este dominanta, ci de imparatia iubirii lui Dumnezeu, care are cuvantul principal in istorie si a carei venire in lume a fost inaugurata prin actul Nasterii Domnului de la Duhul Sfant sl din Pururi Fecioara Maria.

Cu constiinta acestui adevar, sarbatorim ziua de Nastere a Domnului nostru Iisus Hristos in acest loc sfant al aratarii Sale, privind in urma viata istorica de doua mii de ani a Bisericii, cu multumire catre Domnul si Ziditorul acesteia, deoarece prin Duhul Sfant a pazit-o intreaga, desi prigonita adeseori pana la sange, adeverindu-se cuvantul Acestuia ca "portile iadului nu o vor birui pe ea" (Matei 16, 18). Intr-adevar, viata istorica a Bisericii in aceasta indelungata perioada de timp a fost o permanenta lupta biruitoare impodobindu-se in "porfira si vizonul" sangelui martirilor sai si udata neincetat de "raurile de lacrimi" ale cuviosilor sai nevoitori.

4. De aceea, Biserica noastra Ortodoxa continua sa propuna si lumii contemporane Crucea Domnului, a "Celui bland si smerit cu inima" (Matei 11, 29), Care iubeste pe tot omul ce vine in lume, fara deosebire de neam, culoare, sex sau alt semn distinctiv; mai mult chiar, iubeste pe cel pacatos si pe "cei din urma frate", pe care cei puternici ai pamantului ii sacrifica adeseori ca pe o cantitate fara valoare, pentru a-si implini scopurile lor.

5. In aceasta perioada de doua mii de ani de viata, Biserica lui Hristos a fost de multe ori traumatizata de esecurile si pacatele membrilor sai, ale pastorilor si ale celor pastoriti, si a oferit celor din afara ei motive, reale sau inchipuite, de critica sau polemici impotriva Preasfantului sau intemeietor si a cinstitului Sau Trup, "care este Biserica" (Col. 1, 24). Cea mai tragica expresie a acestui fapt a fost dezbinarea lumii crestine, datorata in mare parte ambitiilor si altor slabiciuni omenesti, dezbinare care nu poate lasa indiferenti pe cei care iubesc Biserica, cu deosebire pe Episcopi, cei care au fost randuiti de Dumnezeu sa pastreze unitatea acesteia. Scandalul dezbinarii lumii crestine, mostenit de noi din imprejurarile si evenimentele vietii de doua mii de ani ale Bisericii, sta in fata noastra ca o rana sangeranda, pentru vindecarea careia suntem cu totii chemati sa ne rugam neincetat, sa ne ingrijim continuu si sa lucram neobosit. De asemenea, ne exprimam profunda ingrijorare si intristare fata de existenta schismelor in Prea Sfanta Biserica Ortodoxa. inca o data le condamnam, chemand pe toti schismaticii sa revina la sanul Bisericii canonice.

6. Deja "lasand deoparte cele ce sunt in urma si tinzand catre cele ce ne sunt inainte" (Filipeni 3, 14), dupa cuvantul Apostolului Pavel, ne indreptam privirea catre noul mileniu cu incredere in pronia, iubirea si mila Preabunului Dumnezeu, dar si cu un profund simtamant al complexitatii problemelor, al gravitatii vremurilor si al agoniei care stapaneste pe omul contemporan. Ca pastori ai Bisericii Ortodoxe, care am fost totdeauna alaturi de problemele omului, nu putem fi indiferenti fata de lucrurile pe care noul mileniu le pune in fata omului si care, ca o sabie cu doua taisuri, promit pe de o parte rezolvarea problemelor si izbavirea de suferinte, iar pe de alta parte, in acelasi timp, ameninta cu noi pericole supravietuirea omului ca "chip al lui Dumnezeu" si a creatiei ca fiind "buna foarte". Marturisind pe Domnul nostru Cel Intrupat si Inviat ca Fiu al lui Dumnezeu, ca singur Mantuitor al omului si al lumii intregi si ca intemeietor al Sfintei Sale Biserici, propovaduim si noi, precum Acela a propovaduit si Sfintii Parinti au repetat, ca pocainta este singura cale de mantuire pentru toti oamenii, in toate timpurile si in fiecare epoca si in orice imprejurare.

7. Faptul ca prezenta Sinaxa Euharistica a intaistatatorilor Bisericilor Ortodoxe se savarseste in Bethleemul Locurilor Sfinte, manifestand unitatea noastra si primind Harul Domnului nostru Iisus Hristos, iubirea Tatalui Ceresc si impartasirea Sfantului Duh, ne cheama pe noi ca in genunchi si in rugaciune sa proclamam celor de aproape si celor de departe mesajul ceresc al ingerilor, care a fost auzit in noaptea tainica a dumnezeiestii Nasteri a Mantuitorului: "Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!" (Luca 2, 14). In acest context, adresam un apel din acest loc sfant catre Conducatorii puternici ai pamantului: sa asigure si sa consolideze mult dorita pace in aceasta regiune si pentru toate popoarele care traiesc aici, respectand status quo-ul Locurilor Sfinte, consfintit de secole. Pelerinajele tuturor crestinilor din lume efectuate in vremuri de pace la Locurile Sfinte sunt o binecuvantare deosebita si o intarire duhovniceasca in Hristos si o innoire a oricarei constiinte crestine, pentru ca aici traim si cinstim, dupa constiinta Sfintilor Parinti de la Sinodul al VII-lea Ecumenic, "pe Hristos Dumnezeul nostru, Cel Care aici a crescut si S-a aratat si S-a facut cunoscut in trup si ne-a eliberat pe noi din ratacire". Aflandu-ne in acest loc sfant, simtim inca si mai mult greutatea cuvantului teologic al Celui intre Sfinti Parintelui nostru Atanasie cel Mare despre intruparea Domnului: "Caci Acesta S-a facut om pentru ca noi sa ne indumnezeim si S-a aratat pe Sine in trup, pentru ca noi sa cunoastem pe Tatal Cel nevazut".

De asemenea, din locul acesta preasfant si in numele Domnului pacii Hristos, chemam cu prisositoare dragoste toate popoarele si pe toti conducatorii acestora, sa lucreze pentru incetarea razboaielor si pentru solutionarea prin mijloace pasnice a diferendelor existente intre ele, promovand cu toata puterea si cultivand duhul intelegerii. Pentru aceasta, Biserica Ortodoxa este gata sa contribuie prin mijloacele care stau la dispozitia ei si care nu pot fi de natura politica, ci numai de natura duhovniceasca, pentru ca religia sa inceteze a mai fi, cum s-a intamplat adesea in trecut, cauza sau pretext pentru razboaie si sa constituie un factor permanent de pace si intelegere. Stapaniti de acest duh, ne indreptam privirile catre celelalte mari religii, cu deosebire catre religiile monoteiste ale Iudaismului si Islamismului, sa consolidam si mai mult premisele dialogului cu acestea, cu scopul coexistentei pasnice a tuturor popoarelor. In acord cu continutul invataturii evanghelice si al Sfintei Traditii, Biserica Ortodoxa respinge intoleranta si condamna fanatismul religios, oriunde si oricand s-ar manifesta aceste fenomene.

De altfel, din acest loc si in numele "Celui Care S-a dat pe Sine pentru viata si mantuirea lumii", Domnul Iisus, intindem din inima mana de simpatie si sprijin tuturor celor care sunt prigoniti pentru convingerile lor si celor care suporta discriminari in dauna lor, de orice forma ar fi, numai din cauza diferentelor naturale, sociale sau culturale. Preconizata crestere a mobilitatii populatiilor in noul mileniu este posibil sa creeze o serie intreaga de probleme si sa faca necesara coexistenta si impreuna-vietuire pasnica a diferitelor civilizatii (culturi). Acest lucru nu este ingaduit sa se urmareasca a fi realizat prin absorbtia trasaturilor caracteristice ale diferitelor culturi in creuzetul unei mondializari nivelatoare si uniculturale. De asemenea, consideram necesar sa atragem atentia tuturor celor care cred in Hristos, asupra aparitiei unui nou fel de idolatrie prin divinizarea violentei, a banului si a placerilor, care ameninta in chip nebunesc sa inlocuiasca in viata oamenilor pe Dumnezeul Cel Treimic al iubirii, libertatea si unicitatea persoanei umane, precum si pregustarea comuniunii Imparatiei celei vesnice a lui Dumnezeu, ca singurul adevarat sens al existentei umane.

10. Patrunsi de inaltul simtamant al responsabilitatii pastorale fata de pastoritii nostri, dorim sa condamnam exercitarea prozelitismului din partea unor Confesiuni eterodoxe sau grupari religioase in spatii spirituale unde de veacuri isi exercita grija pastorala Biserica Ortodoxa a lui Hristos. Daca nu vor fi luate in seama de catre acestea prezenta structura canonica bisericeasca, principiile moralei crestine si deontologia la un nivel crestin adevarat al respectului reciproc si ai intelegerii, atunci consecintele vor fi neplacute din cauza problemelor care se vor ivi in noul mileniu intre crestinii insisi. Avem speranta ca aceste Biserici si grupari vor respecta drepturile canonice, libertatea si adevarul fiecareia dintre Bisericile Ortodoxe.

11. Rasaritul celui de-al treilea mileniu dupa Hristos gaseste omenirea in fata unor spectaculoase progrese ale stiintei, care si cu sprijinul tehnologiei promit izbavirea de multe dintre bolile existente si imbunatatirea calitatii vietii oamenilor. Biserica isi exprima cu multa bucurie acordul fata de eforturile acestea, dar in acelasi timp semnaleaza riscurile pe care le presupun interventiile extreme ale omului in structura fundamentala si in compozitia materialului genetic al fiintelor vii, precum si orice tulburare a echilibrului mediului inconjurator din partea interventiei egoiste si necugetate a omului. In fata acestor pericole, facem apel catre toti cei care au competente in aceste domenii pentru a defini limitele in cadrul carora se poate misca stiinta si sa asigure libertatea si unicitatea persoanei umane si integritatea creatiei lui Dumnezeu.

Dincolo de acestea, in noul mileniu apar la orizont, amenintatoare, mari probleme sociale cu care se confrunta deja numeroase persoane si popoare. Acestea sunt somajul, foametea, prapastia crescanda dintre bogati si saraci, forme de munca extrem de grea, comertul cu viata umana, bolile nevindecabile si suferinta umana insuportabila. In plus, Biserica Ortodoxa simte ca pe o datorie misiunea sa de a veni in intampinarea problemelor grave cu care se confrunta tinerii epocii noastre, de a caror educatie duhovniceasca, orientare sociala si caracter moral depinde in mare parte viitorul comunitatilor umane si al omenirii in general: inclinarea lor spre "placerea trupului si pofta ochilor" (I Ioan2, 16), spre pseudo-cunostinta oferita de diverse religii si ideologii, folosirea drogurilor si alunecarea necugetata de la viata cu Dumnezeu spre un ciudat mod de vietuire, introduc duhul stricaciunii (coruptibilitatii) si au drept consecinta marasmul prematur, spiritual si biologic, al tinerilor. Purtarea de grija, afectiunea si misiunea pastorala speciala a Bisericii fata de copii si tineri, dupa exemplul vesnic dat de Domnul Iisus, al binecuvantarii si iubirii tinerilor, vor fi permanente si neschimbate, pentru ca disponibilitatea creatoare a tinerilor in spatiul credintei evanghelice si al vietii in Biserica sa aduca roade bogate in lume. De la sine inteleasa este prelungirea grijii pastorale a Bisericii si fata de institutia familiei, intemeiata de Dumnezeu, care dintotdeauna si in mod necesar s-a sprijinit pe savarsirea Sfintei Taine a Cununiei crestine. Izvor de inspiratie, de putere si de iluminare pentru rezolvarea tuturor problemelor amintite mai sus este pentru noi lumina Evangheliei si vietuirea Sfintilor Bisericii noastre.

Este necesar sa fie evaluate prin prisma aceleiasi lumini si a criteriului respectului drepturilor omului, tendintele internationale de restructurare, prin intermediul carora se urmareste formarea unor noi structuri statale, uneori prin faramitarea unitatilor statale existente, alta data prin unificarea celor deja existente. in aceste evolutii trebuie sa se tina seama de libertatea de vointa a popoarelor interesate si sa nu se impuna prin forta, fara consultarea acestora. Respingem in acest context orice tendinta de nationalism si filetism, care ar tinde sa alieneze Eclesiologia Ortodoxa.

Frati si fii in Domnul,

12. Acest loc sfant al Bethleemului straluceste astazi ca un punct de referinta, de interes spiritual mondial, in lumina Harului Dumnezeului nostru Celui in Treime, si trimite prin noi mesajul unitatii, al iubirii, al pacii si al buneivoiri catre lumea intreaga. Este datoria fiecarui crestin sa-si insuseasca acest mesaj ceresc, ca un bun inceput pentru noul mileniu, prin curatenia inimii, smerenie si pocainta. Sa nu ne lasam coplesiti si noi de sentimentele de frica si deznadejde! Propovaduirea apostolica este in aceasta situatie foarte utila si actuala: "Iar nadejdea nu rusineaza, pentru ca iubirea lui Dumnezeu s-a varsat in inimile noastre prin Duhul Sfant daruit noua" (Rom. 5, 5). Mantuitorul Hristos ofera iesire din toate impasurile omenesti. Hristos daruieste lumii pacea Sa, precum a spus El Insusi; "Pace va las voua; pacea Mea o dau voua" (Ioan 14, 27). Hristos este Mantuitorul lumii si al fiecaruia dintre noi. "Intru nimeni altul nu este mantuirea, caci nu este sub cer niciun alt nume, dat intre oameni, in care trebuie sa ne mantuim" (Fapte 4, 12).

Puterea binefacatoare a Dumnezeului Celui Sfant asupra lumii este mai presus de slabiciunile omenesti, iar "cele care sunt cu neputinta oamenilor sunt cu putinta lui Dumnezeu" (Luca 18, 27). Crestinii ortodocsi isi dobandesc renasterea duhovniceasca si sfintenia din participarea la Sfanta Taina a Dumnezeiestii Euharistii, in care ne impartasim cu Trupul si Sangele Domnului spre lasarea pacatelor si spre viata vesnica. De aceea, si in timpul Sinaxei noastre Euharistice de astazi, ne plecam genunchiul, impreuna cu intreaga Biserica Ortodoxa, Atotputernicului nostru Stapan, Care a stralucit din Pestera ca Soare al Dreptatii, a lasat in lume un model de viata, ne-a mantuit pe Cruce din robia vrajmasului si, prin Invierea Sa biruitoare, ne-a daruit viata vesnica. Plecand din acest loc al Nasterii in lume a Mantuitorului, si catre Acesta indreptandu-ne totdeauna, nadajduim si credem ca vom pasi cu totii renascuti de Duhul Sfant si in noul mileniu.

Fratilor, "oricine este nascut din Dumnezeu biruie lumea, si aceasta este biruinta care a biruit lumea: credinta noastra!" (1 Ioan 5, 4).

Harul Domnului nostru Iisus Hristos sa fie cu noi, cu toti! Amin.

(Mesajul este semnat de toti intaistatatorii Bisericilor Ortodoxe prezenti la Ierusalim la 25 decembrie 1999 - 7 ianuarie 2000).

• « Inapoi
• Inainte »