Acad. Horia Colan - O viata pusa in slujba invatamantului si cercetarii stiintifice romanesti

• « Inapoi
• Inainte »

Acad. Horia Colan - O viata pusa in slujba invatamantului si cercetarii stiintifice romanesti

Profesorul Horia COLAN, nascut in Covasna, la 11 mai 1926, este descendent, pe linie directa, din trei importante familii din Araci, de unde isi aveau originea ambii parinti. Cele trei familii: Colan, Rafiroiu si Cioflec, erau, la randul lor, inrudite cu alte familii din localitate, dintre care Nema, Colt, Bucsa, Nistor, Axente, Leuca, Puscariu, Tantareanu, Glajaru, Grozea, Ciucasel, Botoradu s.a.

Situata la mijlocul distantei dintre Sf. Gheorghe si Brasov, localitatea Arpatac (azi, Araci), aflata la interferenta culturii romane cu cea saseasca si maghiara, s-a inscris in vetrele de cultura si dainuire romaneasca din Ardeal, impreuna cu renumite asezari, precum Sacele, Rasnov, Rasinari, Salistea s.a.

Araciul a dat culturii romanesti -alaturi de un important numar de lideri locali, asa cum au fost protopopii Aurel Nistor si Ioan Rafiroiu - numeroase personalitati de seama, dintre care amintim pe mitropolitul Nicolae COLAN, episcopul Veniamin Nistor, scriitorul Romulus Cioflec s.a.

Traditional, localitatea Araci a avut legaturi numeroase, diverse si permanente cu "Tara" In acest context, la fel ca multi alti romani ardeleni, la inceputul primului razboi mondial, tanarul Gheorghe COLAN, din Araci, fratele viitorului mitropolit Nicolae COLAN si tatal academicianului Horia COLAN, a trecut Carpatii prin "Vama Cucului" si a activat, pentru inceput, in "Garda demnitatii nationale" si "Liga Culturala pentru Unitatea Romanilor", sectia Ploiesti. La numai 18 ani, s-a inrolat voluntar in armata romana si a luptat la Marasesti si Namoloasa, fiind distins cu medaliile "Barbatie si credinta cu spade" si "Ferdinand I".

La terminarea razboiului de reintregire nationala, dupa casatoria cu Elena (n. Rafiroiu) si terminarea studiilor de drept administrativ, Gheorghe COLAN, va functiona ca notar comunal si apoi prim pretor la Covasna, Birchis (Severin), Santana, Cluj-Napoca si Radna-Lipova (Arad). De aceea, tanarul Horia COLAN a urmat scoala primara la Covasna (Voinesti) primele doua clase (1932-1934), unde a avut invatatoare pe Cornelia Ciucan, casatorita ulterior cu profesorul Buzea, viitor inspector in Ministerul Invatamantului. Clasele III si IV, le-a urmat apoi la Birchis, aproape de Mures si Savarsin, la o scoala deosebit de buna, care i-a dat pregatirea corespunzatoare pentru anii de liceu. Ceea ce a invatat atunci, cu invatatorii Cibian si Blaj, i-a permis sa treaca cu deosebit succes concursul foarte dificil de admitere la Liceul Moise Nicoara din Arad.

Inca de la acea frageda varsta, elevul Horia Colan avea o nota de maturitate si independenta, pusa in evidenta, printre altele, si de faptul ca s-a deplasat singur de la Birchis la Arad pentru sustinerea examenului de admitere. De mentionat, ca timpul cursurilor liceale l-a petrecut la internat, unde era o disciplina de fier, ceea ce l -a fortificat si pregatit pentru infruntarea greutatilor viitoare. La renumitul liceu aradean, Horia COLAN a facut, intr-o prima etapa, doar primele doua clase, intre anii 1936-1938, clasele III si IV urmandu-le la Seminarul Pedagogic Universitar(un timp numit si Liceul Scolii Normale Superioare), care era, de fapt, Liceul de Aplicatie al Universitatii din Cluj, oras in care tatal sau fusese numit prim-pretor. Atat la Arad, cat si la Cluj, a avut profesori exceptionali. La Cluj, aproape toti profesorii de la disciplinele de baza erau profesori universitari, oameni de mare capacitate din domeniul stiintei si culturii.

Dupa Dictatul de la Viena, in 5 septembrie 1940, impreuna cu mama si sora sa Stela, a luat drumul bejeniei, parasind Clujul intr-un camion. A privit cu lacrimi in ochi, de pe dealul Felecului, orasul de pe Somes, plecand spre Sibiu, in drum spre Arad, unde tatal a primit functia de prim-pretor la Radna-Lipova.

La Arad, a continuat cursurile la Liceul Moise Nicoara, pe care le-a absolvit in anul 1944. De la acest renumit liceu are cele mai dragi amintiri ale tineretii. Liceul, creat in 1919, a avut de la inceput dascali care proveneau atat din intelectualitatea formata in Ardeal cat si din adevarati apostoli ai neamului, veniti din Regat. Profesorul COLAN isi aminteste frecvent de figura luminoasa a profesorului de matematica Ascaniu Crisan, director in perioada 19201944, Constantin Teodorescu, profesorul de fizica si chimie, cel care a creat laboratoare spatioase si bine dotate, care erau invidiati, pana si de scolile superioare politehnice. De fapt, liceul aradean devenise o adevarata universitate romaneasca la granita de Vest a Romaniei, dand tarii peste 20 de membri ai Academiei Romane.

In aceasta atmosfera culturala de emulatie, personalitatea tanarului Horia COLAN s-a modelat, prefigurand performantele de exceptie de mai tarziu. In anii de liceu, el a fost presedintele Societatii de Matematica din scoala (Societatea literara, fiind condusa atunci de viitorul Academician Stefan Augustin Doinas). Tot atunci, scrie articole la ziarul stiintelor si calatoriilor si colaboreaza la revistele de cuvinte incrucisate, in calitate de autor. Si in acest caz, prefigurand dragostea pentru istoria nationala, va publica primul careu, in anul 1940, in revista Alb si Negru, intitulat "Din istoria nationala".

Din liceu a fost apropiat de cultura si stiinta franceza, in general, avand in vedere ca in perioada respectiva profesorii de franceza erau cetateni francezi in principalele capitale de judet, facand parte din Misiunea Franceza din Romania. In cursul superior al Liceului Moise Nicoara, din Arad (1940-1944), a avut profesor pe Henri Michel, pe care il ajuta la Biblioteca Cercului Cultural Francez, din Arad. Mai tarziu, in activitatea stiintifica, exprimandu-si aprecierea si apropierea fata de cultura franceza, nu a neglijat nici cultura tehnica germana, cunoscuta pentru performantele sale.

Calitatea invatamantului din liceul aradean, cunostintele temeinice dobandite pe parcursul anilor de studiu, si-au aratat roadele, incepand cu rezultatele obtinute la bacalaureat si admiterea la facultate, examene sustinute in vara anului 1944, in conditii exceptionale ale starii de razboi in care se afla tara.

In acel an, bacalaureatul a inceput la Arad, in luna iunie, dar datorita bombardamentelor, examenele s-au desfasurat la Minis. S-au sustinut cate 6 ore de examene pe zi, timp de patru zile, ceea ce a solicitat un efort deosebit din partea tinerilor candidati. La doar numai o saptamana, a avut loc si admiterea la Politehnica din Timisoara, la examen participand candidati din intreaga tara, deoarece numai la Bucuresti si Timisoara au fost locuri la invatamantul politehnic. In aceste conditii, cu atat mai meritorii sunt rezultatele obtinute de Horia Colan, respectiv, locul intai din 69 de candidati reusiti la bacalaureat, si tot locul intai la admiterea la Politehnica, din 135 de candidati reusiti, pentru toate cele trei facultati reunite.

Politehnica din Timisoara, infiintata in anul 1920, isi castigase deja o traditie, fiind recunoscuta pentru corpul profesoral de elita, alcatuit din mari profesori - multi dintre ei formati la prestigioase Scoli Politehnice din Germania si alte tari europene - si, care au devenit apoi membri ai Academiei Romane. Daca anii de liceu au fost frecventati in timpul razboiului, cei de facultate au coincis cu schimbarile politice cauzate de instaurarea regimului comunist. Greva de solidaritate cu studentii clujeni, din toamna anului 1946 (studentul Horia Colan a facut parte din Comitetul studentesc de greva),a avut drept consecinta suspendarea cursurilor pe un an de zile. Dupa reluarea acestora, pana la absolvirea facultatii o mare provocare, careia studentul H. Colan a trebuit sa-i faca fata cu eforturi deosebite, a constituit-o lipsa resurselor financiare necesare traiului cotidian.

Dupa absolvirea facultatii, si-a inceput indelungata sa activitate, in conditiile istorice cunoscute ale instaurarii regimului comunist si desfasurata, in buna parte, in perioade grele pentru intreaga tara si, in acest context, pentru familia Gheorghe COLAN, fost "functionar public al regimului burghezo-mosieresc", si frate cu ierarhul- carturar Nicolae COLAN. Cu toate acestea, profesorul Horia COLAN nu a facut caz de greutatile pe care le-a traversat si, ceea ce este foarte important, in tot acest timp si-a pastrat verticalitatea si demnitatea.

Dupa scurtul timp cat a lucrat la Intreprinderea de Transport Auto Cluj, a fost invitat la o sedinta a catedrei de Tehnologia Materialelor, de catre profesorul Alexandru Domsa, decanul Institutului de Mecanica, institutie care in anul 1953 a devenit Institutul Politehnic, cu patru facultati. Intotdeauna, impreuna cu ceilalti colegi, nu uita sa mentioneze faptul ca profesorul Alexandru DOMSA este intemeietorul cercetarilor de metalurgia pulberilor, in Romania, si a Institutului Politehnic din Cluj, in anul 1953. De fapt, prima sa lucrare sustinuta in cadrul Academiei Romane, intitulata "Cercetari pentru elaborarea pieselor prin metalurgia pulberilor", a fost elaborata impreuna cu A. Domsa, G. Muller, V. Nicolae si V. Moldovan si sustinuta la sesiunea stiintifica din Cluj a Academiei Romane (1955) si la prima sesiune stiintifica a Institutului Politehnic.

Dupa cum ne-a declarat profesorul H. Colan, inca de la inceputul activitatii didactice la Politehnica clujeana a tinut toate cursurile liber, prin acest fapt, le-a pregatit temeinic, completandu-le permanent cu noutatile aparute. Predand liber, saptamanal, cursul a capatat pregnante calitati didactice, claritate si concizie si prezentarea temelor, de la simplu la complex. In special, capitolul de Teoria aliajelor (Diagrame de echilibru), prin modul cum a fost redactat, permitea studentilor din anii 1 si 2 sa inteleaga si sa asimileze o parte dificila din Stiinta Materialelor. De aceea, atunci cand au fost tiparite, cursurile profesorului H. Colan au fost solicitate de profesorii si studentii din celelalte centre universitare. In conditiile in care, un curs tiparit costa la vremea respectiva, intre 30 si 50 de lei, la Iasi "un Colan" se achizitiona cu 500 de lei, ceea ce vorbeste de la sine despre valoarea si utilitatea cursului respectiv, cat si de notorietatea autorului sau.

Prestigiul si realizarile catedrei de Tehnologia metalelor, din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, recunoscute unanim in randurile specialistilor din tara si strainatate, sunt legate nemijlocit de faptul ca aceasta catedra si laboratoarele de cercetare, a avut in decursul a 58 de ani doar patru sefi de catedra: Alexandru Domsa, Horia Colan, Victor Constantinescu si Radu Orban.

In catedra a existat, in toti acesti ani, un climat favorabil obtinerii performantelor individuale si colective. Profesorul Colan, recunoscut pentru exigenta si rigurozitate, dar si pentru generozitatea si modestia sa, a avut relatii colegiale cu toti membrii catedrei. Isi aminteste, insa, ca in toata aceasta lunga perioada a colaborat indeaproape cu marele sau prieten, colegul Stefan Kovacs, cel care l-a complectat prin cunostintele sale practice in domeniul metalografiei, mecanicii fine si tratamentelor termice. Emotionant si pilduitor, pentru prietenia celor doi colegi, este si faptul ca, atunci cand Stefan Kovacs a fost bolnav aproape un an de zile, Horia Colan i-a predat cursul fara a fi retribuit pentru acest nobil gest.

Om al catedrei, dascal de cea mai autentica vocatie, profesorul H. Colan si-a invatat studentii "pentru viata, nu pentru scoala", fiind un "creator de generatii", realizand "transferul si continuitatea cunostintelor si valorilor nationale". Dascalul eminent a fost, in acelasi timp, un cercetator cu spirit inventiv, autor a numeroase lucrari si studii cu caracter fundamental si aplicativ. Semnificative sunt in acest sens, cele aproape 60 de cercetari pentru uzine si institute de specialitate, pe baza de contract, realizate pe parcursul a peste 50 de ani (1952-2003), dar si in contributia sa la tratatul Tehnologia fabricarii pieselor din pulberi metalice (Editura Tehnica, 1966), coordonat de profesorul A. Domsa, lucrare de referinta, pentru care profesorul H. Colan, a elaborat cel mai mare capitol referitor la Produse ale metalurgiei pulberilor. In acelasi timp, inca din primii ani de activitate la catedra, istoria tehnicii, in special, dar si a stiintei, in general, si-a gasit un loc important in activitatea sa, aceasta constituind o pasiune de cand a fost elev, cand citea cartile din colectia "Cunostinte folositoare", coordonata de I. Simionescu, si cartile de anticipatie scrise de Jules Verne. Profesionalismul si prestanta sa stiintifica si morala au facut ca profesorul Colan sa-i urmeze profesorului Domsa la conducerea catedrei si a Centrului de Cercetari pentru Metalurgia Pulberilor, intre anii 1975-1985.

Trebuie remarcat faptul ca, inca din primii ani de activitate, in cadrul Politehnicii clujene, cu toate greutatile inerente epocii, profesorul Colan a avut deja o bogata activitate de specialitate, intretinand relatii de colaborare stiintifica cu personalitati si institutii de prestigiu in domeniul stiintelor materialelor, a metalurgiei pulberilor si istoriei tehnicii, din mai multe tari, in special din Europa, respectiv din Germania, Franta, Belgia, Polonia, Cehia, Ungaria, fosta U.R.S.S s.a. Mentionam cateva dintre personalitatile din tara si de peste hotare cu care profesorul Horia Colan a avut legaturi, cu care a colaborat si care i-au marcat dezvoltarea si activitatea stiintifica. Astfel: Traian Negrescu, Alexandru Rau, Corneliu Miclosi, Remus Radulet, Ioan Vladescu, Alexandru Domsa, Toma Farcas, Petre Sergescu, Valeriu Bologa (din tara); Maurice Daumas, Paul Lacombe, André Giunier, Jean Philibert, Gilles Pomey, Claude Beernaerd, Gérard Be-ranger, Roger Drouhin (din Franta); André L. Jaumotte, Georges Verhaegen, Robert Halleux (Belgia); Reinhold Kühnel, Friedrich Klemm, Friedrich Eisenkolb, H.J. Engell, Hans-Joachim Braun (Germania); Kenneth C. Barraclough (Anglia); Ludmila Hyspecka (Cehia); George C. Kuczynski, Frederic Barlat (SUA); J. Rosenquist (Norvegia), Juan José Saldana, Ferenc Szabadvary, Eva Vamos (Ungaria); Geremia Rossi (Italia), Takeshi Okada (Japonia) s.a.

Cele aproape 150 de conferinte si comunicari nepublicate incep cu lucrarea "Inlocuirea metalelor neferoase deficitare pentru lagare", prezentata la Consfatuirea Asociatiei Stiintifice a Inginerilor si Tehnicienilor, Cluj, octombrie, 1951, si se termina cu cele prezentate in vara si toamna anului 2006, printre care mentionam: "Premise ale instituirii invatamantului tehnic la Iasi, in prima jumatate a secolului al XIX-lea", sustinuta la a VIII-a Sesiune judeteana de referate si comunicari, Iasi, 3 iunie 2006; "Premise ale instituirii invatamantului tehnic clujean"; Zilele Academice Clujene, editia a XX-a, 27 iunie 2006, precum si conferintele sustinute la Radio "Renasterea", din Cluj, pe teme precum "70 de ani de la instalarea in scaunul de Episcop al Vadului, Feleacului si Clujului a lui Nicolae COLAN", "Nicolae COLAN- Biserica neamului si unitatea limbii romanesti", "Formarea mea prin carte, familie si scoala". De fapt, in decursul anilor, profesorul Horia COLAN a participat la emisiuni ale studiourilor centrale si locale ale Televiziunii si Radioului.

Dupa 1989, a fost cu adevarat rasplatit prin alegerea sa ca rector al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, primirea in Academia Romana, ca membru corespondent, si prin inaltele distinctii pe care le-a primit, mai intai in strainatate, iar apoi in tara.

Odata cu eliminarea restrictiilor de comunicare cu strainatatea, profesorul Horia COLAN a desfasurat o activitate internationala iesita din comun, fiind prezent, in fiecare an, incepand din 1993, la toate congresele mondiale de istoria si filosofia stiintei ale Uniunii Internationale de Istoria si Filosofia Stiintei, ca delegat al Romaniei: Bucuresti, 1981, Saragoza, 1993, Lige, 1997, Mexico City, 2001 si Beijing, 2005. De asemenea a participat la toate congresele ICOHTEC (International Commttee for The History of Technology), care au loc anual, inclusiv in anii care tin concomitent cu cele ale Uniunii Internationale de Istoria si Filosofia Stiintei: Budapesta, 1996; Belfort- Montbelard, 1999; Praga, 2000; Granada 2002; Petesburg-Moscova, 2003; Bachum,2004 si Leicester, 2006.

La toate aceste inalte manifestari stiintifice a prezentat comunicari, iar la o buna parte a condus lucrarile unor sectii, in cadrul sesiunilor de lucru, dobandind, astfel, o larga recunoastere internationala in randul specialistilor in domeniu si stabilind relatii stranse cu mari personalitati stiintifice din intreaga lume. Prin participarea la congrese si conferinte si prin vizite la universitati din mai multe tari profesorul Horia COLAN a devenit un adevarat "ambasador" al stiintei romanesti contemporane, facand cinste Romaniei.

Au fost foarte utile si legaturile cu principalele muzee tehnice din diferite tarii, unele dintre ele fiind cele mai importante din lume: Deutsches Museum (Munchen), Muzeul de la Conservatoaire National des Arts et Metiers (CNAM, Paris), Science Museum (Londra), Muzeele Nationale Tehnice din Praga, Budapesta, Moscova, Oslo, Granada, Beijing s.a.

De remarcat faptul ca, din totalul celor 51 de comunicari prezentate la congrese internationale, 44 sunt la cele organizate dupa 1989, din care 35 si-au desfasurat lucrarile in strainatate, in 15 tari. De mentionat ca din totalul celor 66 de lucrari publicate in limbi straine, 39 sunt in limba franceza, 20 in engleza, 4 in germana si 3 in rusa.

Cele mai importante insa, din punct de vedere al specialitatii, au fost congresele mondiale de Stiinta Materialelor si cele de Metalurgia Pulberilor, din care citam doar: Grenoble, 1975, EUROMAT-Paris, 1993, PM- Paris, 1994 - la care a condus sedinta plenara.

Prin studiile de istoria stiintei, profesorul COLAN a "umanizat stiinta", a pus in valoare contributiile transilvanene la dezvoltarea stiintelor tehnice in Romania, iar, pe plan mondial, s-a preocupat constant de punerea in evidenta a prioritatilor romanesti in stiinta si tehnica, de arheologia industriala si de valorificarea mostenirii inaintasilor.

In buna traditie a intelectualilor ardeleni, profesorul Colan a participat la activitatea Aso-ciatiunii ASTRA, inca din 1986, cand la Sibiu, s-au sarbatorit 125 de ani de la infiintarea ei, in prezenta, pentru prima data dupa instalarea comunismului, a mitropolitului Antonie Plamadeala, iar dupa reactivarea Despartamantului ASTRA Covasna -Harghita, prin alegerea sa ca presedinte de onoare.

Cetatean al municipiului Cluj-Napoca, de aproape 70 de ani, si cetatean de onoare al municipiului de pe Somes, profesorul Horia Colan nu a uitat niciodata meleagurile nata-le. Impreuna cu distinsele sale verisoare, Ileana Leuca si Cornelia Costea, dar si cu stimata doamna Monica Colan, a sprijinit constant activitatea Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, a participat la mai multe manifestari cultural-stiintifice din zona, bucurandu-se de pretuirea celor care il cunosc si de a Prea Sfintitului Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei.

La fel ca mitropolitul Nicolae COLAN, profesorul Horia COLAN si-a facut un obicei de-a presara conferintele sale cu citate din gandirea unor oameni de cultura si stiinta celebri, punandu-si in valoare calitatile de carturar de elita, cu vaste cunostinte, nu numai in domeniul sau de activitate. O parte din citatele cele mai dragi, i-au devenit principii de viata cotidiana, precum cel al lui Jorge Luis Borges "Mi-am imaginat intotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci".

Personalitatea profesorului Horia COLAN este definita prin profunzimea si calmul ardeleanului, dar si prin rigoare, concizie, seriozitate si exigenta, toate insotite de generozitate si modestie. Rodnica sa activitate poarta pecetea profesionalismului si a performantei obtinute prin munca staruitoare depusa zilnic, pana tarziu in noapte, cu perseverenta si pasiune. Dupa propria-i marturisire, s-a format si si-a definitivat personalitatea "prin carte, familie, scoala si societate", sau, altfel spus, ceea ce il defineste pregnant pe profesorul Horia Colan este cultul cartii, al muncii, al familie si omeniei, familia oferindu-i "linistea si echilibru necesar rodnicei sale activitatii". Sotia sa, medicul Monica Colan, impreuna cu cele doua fiice, cu ginerii, nepotii, si celelalte rude, pastreaza spiritul si armonia familiilor romanesti traditionale.

O stransa prietenie a pastrat tot timpul cu sora sa, profesoara Stela Macrea, si sotul ei, Academicianul Dimitrie MACREA (1907-1988), lingvist, Membru corespondent al Academiei Romane, cu preocupari in variate domenii ale lingvisticii (lexicografie, lexicologie, statistica lingvistica, fonetica, geografie lingvistica), autor a numeroase volume in domeniul lingvistic, si cu familia fiului lor, Dorian Macrea., cu remarcabile realizari in domeniul automatizarii si conducerii unui important Institut de cercetari si proiectari, din Bucuresti.

La acest frumos popas aniversar al distinsului profesor Horia COLAN, nascut pe meleagurile Arcului Intracarpatic, ii aducem omagiul pretuirii si respectului nostru si ii adresam urarea de sanatate deplina, impreuna cu cei dragi Domniei Sale, pentru a-si putea duce la indeplinire numeroaselor sale proiecte si indatoriri stiintifice, culturale si civice, multumindu-i pentru onoarea facuta de a ne oferi posibilitatea coordonarii unui volum omagial.

Dr. Ioan Lacatusu

• « Inapoi
• Inainte »