Prea Sfintia Sa Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei vrednic pastor al credinciosilor de pe meleagurile natale ale mitropolitului Nicolae Colan

• « Inapoi
• Inainte »

Prea Sfintia Sa Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei vrednic pastor al credinciosilor de pe meleagurile natale ale mitropolitului Nicolae Colan

La cumpana dintre secole si milenii, Prea Sfintitul Episcop Ioan a fost trimis de Dumnezeu pentru a-si implini inalta misiune in zona Carpatilor de curbura, pe meleagurile natale ale mitropolitului Nicolae Colan, in care romanii si credinta lor ortodoxa au avut de infruntat, de-a lungul veacurilor, numeroase incercari.

Vladicul Ioan, chemat la arhierie intr-una din zonele binecuvantate de Dumnezeu, ale Romaniei, a avut misiunea grea de a conduce o turma risipita si drastic napastuita de amplul proces de deznationalizare la care a fost supusa timp de secole, impreuna cu toti cei cu care au convietuit pe aceste meleaguri mioritice, pe cat de frumoase, pe atat de bantuite de nostalgii, nelinisti si proiecte de enclavizare. Pe altarul de jertfa al greu incercatilor credinciosi ortodocsi din Covasna si Harghita, in cei peste 10 ani de arhipastorire s-au inscris faptele ziditoare ale acestui luptator roman ortodox, omul potrivit si binecuvantat de Dumnezeu, la locul si timpul potrivit, in vremuri de restriste.

Ardelean, nascut pe meleagurile legendare ale Bihorului, format ca inginer destoinic si apoi ca monah deschis spre misiune concreta, Vladica Ioan si-a dovedit masura personalitatii sale ca staret al manastirii Lainici, apoi ca superior al Asezamintelor romanesti de la Ierusalim si Iordan si, mai cu seama, ca misionar trimis de Dumnezeu in inima plaiurilor romanesti de unde se adapa izvoarele Muresului si Oltului.

In rastimpul scurs de la intronizarea sa ca Episcop al Covasnei si Harghitei, Vladica Ioan a inscris pagini de adevarata istorie pe aceste plaiuri romanesti, atat de incercate de vitregiile vremurilor, asigurand dainuirea fiintei nationale prin Biserica, pilonul de nadejde al neamului romanesc. Dovada, stau lacasurile sfinte restaurate, noile biserici parohiale si manastiri inaltate intru dainuirea credintei ortodoxe si a spiritualitatii romanesti, dar si ctitoriile sale spirituale si culturale: institutiile muzeale, volumele monografice, publicatiile stiintifice si religioase, sesiunile si simpozioanele de inalta tinuta si intensa traire romaneasca si multe altele. Semnificatia deosebita a tuturor ctitoriilor sale rezida din faptul ca ele intruchipeaza, intr-un mod trainic, fie si prin dramatismul lor, componentele esentiale ale neamului nostru: ortodoxia si romanitatea.

Roadele apostolatului pastoral al Prea Sfintitului Episcop Ioan in cei peste 10 ani de la reaprinderea candelei credintei ortodoxe in nou infiintata eparhie a Covasnei si Harghitei vor dainui peste timp. Intre minunatiile acestor roade se inscriu, la loc de cinste, pe langa numeroasele lacasuri de cult si case parohiale, grija pentru incadrarea cu preoti a parohiilor vacante si asigurarea unor salarii decente pentru acestia si familiile lor, sporirea bazei economice a eparhiei, recuperarea terenurilor agricole si a padurilor ce au apartinut parohiilor, amplele actiuni de asistenta sociala si de ajutorare a celor aflati in nevointa, afirmarea Episcopiei ca factor de pace interetnica si confesionala si de promovare a duhului bunei invoiri intre oameni, sprijinirea invatamantului si a culturii in limba romana, grija pentru efectuarea cercetarilor pentru punerea in valoare a urmelor de locuire daco-romana, cetati dacice si castre romane, precum si cele ale crestinismului romanesc, prin salvarea si valorificarea fondurilor arhivistice create de parohiile din eparhie.

De aceea, pretuim, deopotriva, carturarul si constructorul, Ierarhul si liderul de necontestat al romanilor din Arcul intracarpatic, modestia si demnitatea sa, stradania depusa cu sarguinta, rabdare, indrazneala, darzenie, pragmatism si optimism, dar si proiectele indreptate spre viitor, spre cele ce asteapta sa fie implinite pentru pastrarea si afirmarea identitatii nationale, lingvistice si confesionale a romanilor din Covasna si Harghita.

Reper de demnitate nationala, Prea Sfintitul Ioan s-a implicat, la modul pragmatic si eficient, in viata cetatii, mijlocind, cu autoritatea si prestigiul de care se bucura, legatura reprezentantilor societatii civile din cele doua judete cu demnitari din conducerea autoritatilor administratiei publice centrale si locale. In eparhie, si in intreaga tara, este cunoscuta activitatea Prea Sfintiei Sale ca Presedinte de onoare al Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, precum si cea de asigurare a sprijinul financiar necesar actiunilor de asistenta sociala a persoanelor aflate in nevointa, a institutiilor de sanatate si invatamant. Prin interventia nemijlocita a Prea Sfintiei Sale au fost construite, doar intr-o saptamana, doua locuinte sociale necesare mutarii chiriasilor, care locuiau ilegal, in cladirea primei scoli romanesti din Sf. Gheorghe, construita in 1799, si acest exemplu nu este singular.

Prea Sfintia Sa s-a implicat, nemijlocit, in organizarea si conducerea sesiunilor stiintifice si simpozioanelor organizate la Miercurea-Ciuc, Izvoru Muresului, Sf. Gheorghe si in alte localitati din eparhie, sprijinind permanent activitatea institutiilor de cultura si invatamant in limba romana, din judetele Covasna si Harghita.

Acum, la implinirea a 55 de ani de viata, alaturam si noi, muzeografii, arhivistii si reprezentantii asociatiilor cultural-crestine din judetele Covasna si Harghita, smeritele noastre rugaciuni, prin care cerem bunului Dumnezeu sa-l incununeze pe Prea Sfintitul Episcop Ioan cu sanatate deplina, putere de munca si indelungare de zile, in slujirea destinelor sfinte ale Bisericii ortodoxe si ale neamului nostru romanesc.

Dr. Ioan Lacatusu

• « Inapoi
• Inainte »