SFATUIRI DUHOVNICESTI - Arhim. Ioachim Parvulescu

SFATUIRI DUHOVNICESTI - Arhim. Ioachim Parvulescu Mareste imaginea.


SFATUIRI DUHOVNICESTI - Arhim. Ioachim Parvulescu
Repere morale pentru o viata practica crestin - ortodoxa
Sfanta Manastire Lainici 2004

Tiparita cu biecuvantarea IPS Mitropolit Teofan al Olteniei

Aceste "Sfatuiri duhovnicesti" sunt cateva repere pentru a trai o viata autentic crestina si practica, sunt cateva lucruri necesare apropierii de Dumnezeu, constientizarii credintei noastre crestin-ortodoxe fara de care, daca nu ni le insusim si practicam, nu putem sa ne numim crestini. De aceea le recomandam cu toata dragostea tuturor sa le respecte si Bunul Dumnezeu cu siguranta le va rasplati:

- Sa tinem post Miercuri si Vineri tot timpul, cu exceptia celor consemnate in calendar cu "Harti".

- Sa ne spovedim cel putin in cele patru posturi mari de peste an, deoarece spovedania este un "dus spiritual" care igienizeaza interiorul nostru.

- Sa mergem duminica si in sarbatorile religioase la biserica si sa incercam pe cat putem, incetul cu incetul, sa fim foarte atenti la ceea ce se citeste si sa incercam sa intelegem.

- Unul din momentele foarte importante din viata noastra este participarea cu toata fiinta si luarea aminte la Sf. Liturghie, impartasindu-ne de harul Duhului Sfant prin vizualizarea, ascultarea, si concentrarea maxima la slujba divina.

- Sa nu lucram prin casa, la camp, sau in gospodarie duminica sau in sarbatorile religioase, deoarece vom cadea sub blestemul lui Dumnezeu. Tot ceea ce credem ca realizam lucrand in sarbatori se va darama. Dumnezeu ne va pedepsi candva intr-un fel sau altul.

- Sa facem milostenie cat putem de mult la saraci pe masura posibilitatilor din putinul acela pe care il avem, deoarece Dumnezeu ne va rasplati cand nu ne asteptam.

- In fiecare zi sa ne facem pravila de rugaciune, adica sa citim rugaciunile de dimineata, de seara si Paraclisul Maicii Domnului. In cazuri deosebite si alte rugaciuni.

- Zilnic, fiecare om poate rosti "Rugaciunea lui Iisus", "Rugaciunea mintii": "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul" de cel putin o suta de ori indiferent ce face (merge, lucreaza, sta) si oriunde este (pe drum, in autobuz, in tren, pe strada, in parc, la serviciu, in casa, in bucatarie, pe camp, etc).

- In fiecare zi, orice crestin, de la cel mai mic pana la cel mai in varsta, cu exceptia femeilor in zilele de necuratie, dimineata pe nemancate sa consume anafura (paine sfintita), aghiasma (apa sfintita) si sa se unga cu ulei sfintit de la Sf. Maslu, deoarece prin aceste elemente sfintite ne impartasim de harul Duhului Sfant intarindu-ne si luminandu-ne.

- Sa facem sfestanie (sfintirea casei) cel putin o data pe an, iar daca observam lucruri suspecte (farmece, vraji) in casa sa facem sfestanie cu 2-3 preoti de mai multe ori pe an.

- Sa stropim cu aghiasma (apa sfintita) casa, gospodaria, masina, biroul, locul unde lucram, etc, in fiecare luna sau chiar saptamanal pentru a avea protectia Duhului Sfant.

- Sa avem in fiecare camera cate o icoana sau Sf. Cruce, deoarece odata sfintita icoana poseda o incarcatura energetica, detine mari puteri harice, este o protectie in casa.

- Dimpotriva, sa aruncam orice tablou nud sau pornografic pe care il avem in casa, deoarece acea imagine detine o incarcatura malefica pe care de cele mai multe ori crestinul nu o constientizeaza.

- Fiecare casa trebuie sa aiba un hram, un sfant protector pe care trebuie sa-l respecte, sa i se roage toata viata si sa-i aiba icoana sa ca o protectie si ca o prezenta vie.

- Sa ne ferim a avea prietenie cu sectarii si ereticii mai ales cand nu suntem stapani pe invatatura ortodoxa, deoarece putem fi foarte usor influentati.

Oricate cunostiinte si cultura ai avea cu acesti eretici nu o poti scoate la capat, purtand discutii interminabile si paralele.

- Responsabilitatea nasterii, cresterii, si educarii copiilor este foarte, foarte mare. In primul rand nu trebuie sa avortam copiii, sa ne opunem naturalului, firescului si in ultimul rand voii lui Dumnezeu. In al doilea rand, nu este suficient sa avem un copil sanatos trupeste, bine ingrijit, bine imbracat, ci mai important este sa-i dam educatie religioasa, sa-l hranim de mic cu cuvinte duhovnicesti, sa-l imbracam cu tainele Bisericii, sa-l adapam cu apa dreptatii care este Iisus Hristos.

- Tinerii sa nu se grabeasca la casatorie ci sa se roage foarte mult, sa se consulte cu duhovnicul si numai dupa un timp de cercetare sa faca acest pas.

- Oamenii casatoriti sa-si pastreze fidelitatea conjugala, sa nu se insele unul pe altul, deoarece din cauza aceasta vin majoritatea cazurilor de despartire.

- Sa cinstim pe parinti si sa-i ajutam cat putem.

- Este un pacat cutremurator ca fiul sa-si ridice mana la tatal sau mama sa. Acea mana nu-i va putrezi.

- Parintii sa nu-si blesteme copiii indiferent de greseala pe care au facut-o, deoarece odata blestemati de catre parinti acei copii vor avea mari necazuri, greutati si esecuri in viata.

- Sa nu mergem niciodata la vrajitori indiferent de necazul pe care il avem, ci sa alergam la biserici si manastiri, deoarece acolo este prezenta lui Dumnezeu. La vrajitori este prezenta diavolului, care ia masca cucernica si credincioasa. Sa ne ferim a injura, a pomeni numele satanei, deoarece atunci cand pomenim numele diavolului, energia malefica, negativa, intra in noi, ne hranim cu putoarea insuportabila a energiei numelui, inmagazinam in fiinta noastra negativul prin excelenta.

- Este foarte bine sa avem pomelnice cu numele tuturor membrilor familiei la cat mai multe manastiri si biserici mai ales acolo unde se face slujba zilnic. Astfel vom avea un ajutor concret in lupta inevitabila din aceasta viata pamanteasca.

- Sa evitam lecturarea revistelor si ziarelor pornografice sau vizionarea filmelor pornografice, deoarece efectul psihologic negativ al acestora este maxim si poate avea urmari foarte grave asupra fiintei noastre mai tarziu. Acele imagini ne vor teroriza continuu si ne vor intuneca.

- Niciodata sa nu ne mandrim cu ceea ce avem mai bun in noi (inteligenta, frumusete, initiativa, realizari, etc.) dimpotriva tot timpul sa spunem ca nu noi suntem merituosii, ci Bunul Dumnezeu care ajuta sa le infaptuim. Pacatul mandriei este cel mai mare pacat. Iar virtutea smereniei este cea mai mare virtute.

- Scopul vietii noastre este dobandirea mantuirii, de aceea trebuie sa punem foarte mare accent pe partea spirituala a fiintei noastre si nu pe cea materiala. Deci, dominanta vietii noastre trebuie sa fie spiritualul cu tot ceea ce implica el.

- Acasa sa ne retragem intr-o camera, sa aprindem candela sau o lumanare si sa ne rugam Bunului Dumnezeu sa ne lumineze si sa ne arate calea pe care trebuie sa mergem, deoarece de foarte multe ori in viata noi mergem pe cai gresite si intunecoase din cauza mandriei si a pacatelor noastre.

- Niciodata sa nu socotim ca vom face fapte bune la batranete pentru ca ceea ce facem si ceea ce adunam la tinerete aceea avem la batranete. La batranete este mai greu si chiar imposibil ca omul sa se mai modeleze sa se mai indrepte.

- Orice lucru bun pe care il incepem, sa il incepem cu binecuvantarea lui Dumnezeu, adica sa ne rugam lui inainte de a-l incepe si dupa ce l-am terminat sa-I multumim ca ne-a ajutat.

- Cand este omul bolnav sa cheme mai intai preotii sa-l spovedeasca, sa-l impartaseasca si sa-i faca Sf. Maslu, dupa aceea sa mearga la doctor. Fiecare boala trupeasca este urmarea unor boli sufletesti: adica a unor pacate, de aceea sa aplicam mai intai terapia, spirituala si dupa aceea terapia medicamentoasa.

- Sf. Cruce sa o facem tot timpul, sa o purtam la noi si sa o avem in casele noastre, deoarece este cea mai puternica arma impotriva diavolului.

- Sa nu uram pe nimeni indiferent ce ne face, ci sa-l compatimim si sa ne rugam pentru el.

- In familie comportamentul parintilor fata de copii este cel mai influent. Adica degeaba spui copilului "sa fii cuminte sa nu injuri" cand tu ca parinte injuri. Sau ii spui copilului "ingenuncheaza in fata icoanei si te roaga" daca tu ca parinte nu ingenunchezi cu el si nu te rogi, copilul te copiaza practic prin ceea ce faci nu prin ceea ce spui, sau este de-a dreptul satanic cand tu ca parinte il inveti pe copil sa fure, sa minta, sa fumeze, sa nu se roage, sa nu mearga la biserica sa injure, sa bea alcool, etc, mai bine nu l-ai fi nascut pe acest pamant.

- Sa nu vorbim de rau pe nimeni, chiar daca e adevarat sau chiar daca nu e adevarat. Daca putem sa vorbim despre oameni de bine, dar in nici un caz de rau. Sf. Scriptura spune: "Vai de cel ce adapa pe aproapele cu apa tulbure" adica il adapa cu informatii negative, cu cuvinte rele. Daca poti sa-i dai aproapelui un pahar de apa limpede, da-i, dar nu sa-i dai apa tulbure, sa-l imbolnavesti. Adica daca poti sa vorbesti de bine pe cineva, sa-l vorbesti; iar daca nu poti de bine, in nici un caz de rau sa nu-l vorbesti. A vorbi de rau pe cineva nu produce nici un bine nici celui care-i spui, nici celui despre care spui.

- Sa nu dam nume neortodoxe la copii, cand ii botezam, ci sa ne uitam in calendar si sa le gasim un nume de sfant care ne place. Pentru ca numele acelui sfant din calendar este sfintit pe de o parte, iar pe de alta parte copilul il are ocrotitor pe acel sfant.

- De asemenea, sa nu dam doua-trei nume la copil la botez, ci sa-i dam un singur nume, pentru ca acest obicei cu doua-trei nume nu-i crestin.

- Copiii care se nasc din parinti necununati la biserica vor mosteni genetic, ei sau urmasii lor, acele pacate sau acele inclinatii pacatoase.

- Este mare greseala ca doi tineri sa se impreune inainte de cununia religioasa, deoarece numai dupa ce se cununa in biserica devin sot si sotie Cineva care nu este botezat sau cununat in biserica cu sotia sa nu poate fi nas la alti tineri, chiar daca sunt cununati la primarie. Numai dupa ce se cununa in biserica ei insisi pot sa cunune la randul lor pe altii.

- In biserica, atunci cand mergem, sa fim foarte atenti sa nu deranjam pe nimeni sau sa smintim pe cineva prin portul indecent sau prin comportamentul necuviincios.

- Este mare pacat cand femeia se imbraca indecent, cand isi arata madularele sau forma trupului sau.

Un barbat poate nu vrea sa gandeasca la pacat, dar cand vede o femeie imbracata necuviincios i se transmite duhul desfranarii si pacatuieste in mintea si inima sa cu ea. Acea femeie face zilnic multe pacate si va avea repercusiuni asupra sa mai tarziu cand nu se asteapta.

- Parintii fata de copii si copiii fata de parinti trebuie sa se poarte cuviincios, atat in comportament cat si in imbracaminte. Adica o mama nu este cuviincios sa se imbrace indecent avand un baiat mare si iarasi un tata nu poate sa se imbrace indecent in fata fiicei sale care este matura.

Aceste lucruri care par la suprafata minore in realitate sunt foarte grave. Din cauza acestor scapari vin pacate mari mai tarziu.

- Copiii sub sapte ani se pot impartasi in fiecare luna sau chiar in fiecare duminica pentru ca pana la acea varsta nu au pacate personale Sfanta impartasanie ii ajuta foarte mult; le da sanatate, ii fereste de rele, ii lumineaza si ii protejeaza.

II. DE CE SUFERIM IN ACEASTA VIATA?

De ce suferim noi, oamenii, in aceasta viata si in cea de dincolo?

Care sunt cauzele care genereaza necazurile noastre cotidiene?

Cum putem noi sa ne salvam si sa iesim din aceste crize?

Cum putem sa ne vindecam arborele genealogic al familiei noastre si neamului nostru?

Si intrebarile ar putea continua. Toate raspunsurile si antidoturile Biserica noastra ortodoxa ni le ofera prin Sfintele Taine pe care Mantuitorul nostru Iisus Hristos ni le-a lasat mostenire - comoara inestimabila, inalterabila si infinita. In special trei sunt cauzele care genereaza suferintele si greutatile uneori insuportabile, pe care le intalnim si ni se intampla in aceasta viata pamanteasca.

1. Repercusiunile pacatelor parintilor asupra copiilor.

2. Pacatele noastre personale pe care le-am facut si pentru care suferim.

3. Rautatea aproapelui nostru materializata prin acte oculte: vrajitorie, farmece, etc. Toate aceste farmece genereaza suferinta noastra, esecurile, crizele, nesansele din viata noastra, cum ar fi: necasatoria, nenasterea de prunci, boli incurabile, despartiri de familii, deznadejde, sinucidere, apostazie, erezie, etc.

1. PRIMA CAUZA:

Pacatele parintilor si inaintasilor nostri in linie directa pana la al patrulea neam, conform Iesirii Cap.20 vers.5, cand Dumnezeu a spus ca pedepseste pana la al patrulea neam pe copii pentru pacatele parintilor. Deci, pacatele parintilor se pot transmite pana la al patrulea neam. In momentul cand parintele a pacatuit foarte greu si nu si-a ispasit pacatul sau prin spovedanie-pocainta sincera inaintea lui Dumnezeu in aceasta viata pamanteasca, impuritatile se transmit asupra descendentilor. Descendentii se nasc cu pacatele parintilor, cu caracterele lor bune sau rele, cu inclinatiile lor bune sau rele. Spre exemplu: un parinte care este betiv, copilul sau nepotul lui mosteneste gena de betiv a tatalui sau. Sau, daca parintii sunt curvari, copii se nasc cu genele parintilor si cu inclinatia spre pacatul curviei, sau daca parintii sunt hoti, copii se nasc cu gena hotiei, cu inclinatia spre a fura, etc. Observam ca unii copii nu se pot casatori, sau altii nu pot naste copii, sau altii care se nasc cu boli incurabile tot datorita pacatelor parintilor. Exista unii oameni care contesta si chiar se revolta impotriva Divinitatii ca "de ce sa sufere copilul, mai bine sufar eu". Aici sunt tainele lui Dumnezeu de nepatruns. Fiinta umana este judecata in cadrul arborelui sau genealogic. Deci este judecata ca persoana pana la un anumit punct, dupa care intervine judecata in neamul sau, care este luat ca un intreg in ansamblu ca o unitate personala in diversitatea neamului. O persoana dintr-un arbore genealogic, dintr-o familie a facut mai mult pentru suflet, alta deloc, si toate sunt judecate pe langa faptele personale si in cadrul arborelui genealogic. Pot face bine sau rau descendentilor sau semenilor cu care au avut contact in viata, direct sau indirect. Caci bucuria este mai mare atunci cand se mantuieste tot neamul, toata familia, daca este posibil, nu numai o persoana din arborele genealogic. Exista legea compensarii in acel neam. Ce mai putem face pentru igienizarea arborelui nostru genealogic, pentru iertarea pacatelor inaintasilor nostri?

- Sa-i pomenim la liturghii cu parastase cat mai des pe an pe toti cei adormiti din neamul nostru, parinti, bunici, strabunici, dupa tata si dupa mama in linie directa pana la al patrulea neam.

- Sa dam de pomana alimente, imbracaminte, bani, etc. si sa pomenim numele lor. Adica, milostenia o facem in numele lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor si pomenim numele celor morti ai nostri. Sa citim Acatistul pentru cei adormiti. Pe parintii si bunicii care sunt in viata sa-i obligam sa-si faca acest "dus duhovnicesc" in baia spovedaniei. Deci sa-i obligam cat mai urgent, atata timp cat mai sunt lucizi si constientizeaza gravitatea pacatelor vietii lor, sa se spovedeasca la un duhovnic bun. Chiar daca nu mai apuca sa faca fapte bune de pocainta, spovedania odata facuta este cheia dezlegarii pacatelor. Dezlegarea se face numai aici pe pamant. Dincolo nu mai are cine sa ne-o faca.

2. A DOUA CAUZA care genereaza necazurile si suferintele din viata noastra, este insasi viata noastra dezordonata, adica pacatele noastre, pentru care Dumnezeu ingaduie sa suferim noi aici pe pamant. Remediul acestei cauze si cainta din toata inima pentru pacatele ce le-am facut. De asemenea, facerea de fapte bune: milostenia - cat ne este cu putinta, rugaciunea in fiecare zi, postul cat mai sever, mersul regulat la biserica, etc. Este foarte important sa constientizam ca am facut pacate foarte multe si Dumnezeu ne ingaduie sa suferim aici. Sa nu acuzam pe nimeni ci pe noi insine sa ne facem vinovati in aceste suferinte.

3. A TREIA CAUZA care genereaza necazurile si suferintele in aceasta viata aici pe pamant este pricinuita de rautatea aproapelui nostru, respectiv rautatea materializata prin invocarea satanei si trimiterea duhurilor diavolesti peste noi si familiile noastre cu farmece, vrajitorii si alte lucruri diavolesti. De data aceasta inamicul poate fi insa nu imposibil. Remediul exista si aici, insa conteaza foarte mult angajarea noastra intr-o "terapie intensiva" puternica. Trebuie cautat medicul bun (preotul duhovnic), tratamentul potrivit (postul, rugaciunea recomandata). Concret, noi, in aceste situatii de magie (farmece, vrajitorii), recomandam urmatoarele:

- Cel care este in cauza sa faca spovedanie generala din copilarie la un duhovnic bun si sa nu ascunda nimic din impuritatile vietii lui.

- Sa dea daca este posibil la cat mai multe manastiri si biserici, unde se face slujba zilnic, pomelnic pentru a se ruga pentru el, avand astfel un ajutor in plus.

- Sa posteasca o perioada, in care se face aceasta "terapie de soc, de preferat este in posturile mari" Sa posteasca si sa se roage pentru el parintii sau copii, deoarece pot exista cazuri cand acea persoana este inconstienta sau foarte grav bolnava, cand nu se mai poate ruga si atunci, pe langa preotii Bisericii trebuie sa se roage si cei din familia lui pentru el, citind acatiste sau Psaltirea si facand metanii pentru el, spunand la fiecare metanie: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, vindeca si tamaduieste pe tatal meu N. (sau pe fratele meu N.)", "Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu tamaduieste pe tatal meu N. (sau pe fratele meu N.)".

- Sa faca cat mai multe metanii la Mantuitorul Iisus Hristos, la Maica Domnului, la Sfantul caruia ii poarta numele, la ingerul pazitor, si la alti sfinti la Care are evlavie.

Sa citeasca in aceasta perioada (de preferat 40 de zile), Acatistul Sfantului Vasile cel Mare, Acatistul Sfantului Ciprian si Iustina si Psaltirea, care sunt cele mai recomandate impotriva farmecelor si a lucrurilor diavolesti,

- Sa faca sfestanie in casa cu 2-3 preoti. La sfestanie sa fie prezenti parintii, bunicii care traiesc, copii, nepotii, deci toti cei vii din neamul lor si sa-i roage pe preoti sa le citeasca la toti dezlegarea cea mare si toate celelalte dezlegari de blesteme, de juraminte si de farmece.

- Sa participe personal (sau daca nu poate, cineva din casa cu hainele lui) la 7, 9 sau 12 Sfinte Masluri.

- Daca se observa ca farmecele se fac in continuare, trebuie repetata sfestania si dezlegarile. Cei care sunt posedati de farmece le recomandam dezlegari cat mai dese la preoti.

- De asemenea, stropirea cu apa sfintita prin casa, in masina, in gospodarie, sa se faca cat mai des zilnic, saptamanal sau lunar. O alta cauza mai rar intalnita pentru care suferim in viata este voia lui Dumnezeu. Unii sunt bolnavi sau sufera nu din cauza pacatelor lor, nici a parintilor, nici din cauza vrajilor, ci pur si simplu ingaduie Dumnezeu aceste boli din pedagogia Sa divina spre a se arata slava Sa, astfel de cazuri fiind foarte putine.

III. CE IMPORTANTA AU IN VIATA NOASTRA LUCRURILE SFINTITE?

(Aghiasma, anafura si uleiul sfintit)

Pacatul lui Adam a avut repercursiuni asupra intregii creatii. Totul s-a alterat. Nu s-a stricat definitiv, dar asa cum marturisesc Sfintii Parinti, s-a alterat. Odata cu venirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos pe pamant impreuna cu Legea si Harul Sau, omul cu intreaga creatie au posibilitatea de a se curata, de a se igieniza, de a reveni la starea initiala paradisiaca. Bisericii si slujitorilor sai li s-au dat puteri foarte mari in acest sens de a sfinti si tuturor credinciosilor de a se impartasi de ele. Biserica Ortodoxa detine cele sapte Taine prin care Harul lui Dumnezeu lucreaza spre sfintirea omului. Insa pe langa cele sapte Sfinte Taine (Botezul, Mirungerea, Spovedania, Impartasania, Maslul, Cununia si Hirotonia) mai exista si alte slujbe de sfintire a omului si a diferitelor obiecte sau lucruri, numite, ierurgii. De aceste sfinte slujbe poate beneficia orice crestin ortodox. Si ele sunt foarte necesare pentru intarirea credintei si pentru simtirea Harului Duhului Sfant.

Lucrurile sfintite de care trebuie sa se foloseasca si sa se impartaseasca fiecare credincios sunt urmatoarele:

a) AGHIASMA (apa sfintita);

b) ANAFURA (paine sfintita);

c) ULEI SFINTIT (de la Sf. Maslu sau de la Litie);

d) ICOANE, CRUCI, TROITE de asemenea toate aceste obiecte sfintite au un mare rol in sfintirea omului si a locului in care sta omul). Toate aceste sfintiri se fac de catre preot cu harul care este in el prin invocarea Duhului Sfant ca sa vina si sa sfinteasca acele lucruri sau obiecte.

Duhul Sfant este a treia persoana a Sfintei Treimi care sfinteste totul in Biserica, in creatie, in familie, in persoana umana, atunci cand este chemat (invocat) din toata inima. Duhul Sfant este prin excelenta SFINTITORUL cel care sfinteste totul si toate.

Personal fiecarui credincios ii recomand ca sa aiba in casa sa o camera sau un colt intr-o camera unde sa aiba toate aceste lucruri sfintite: icoane, cruci, aghiasma, anafura, ulei sfintit, si sa se impartaseasca de ele cu evlavie si cu curatenie. Oamenii maturi sa le consume numai atunci cand sunt curati, iar copiii in fiecare dimineata dupa ce s-au spalat pe fata si inainte de a manca.

a) AGHIASMA (apa sfintita)

Aghiasma este de doua feluri: aghiasma mare si aghiasma mica. Ambele feluri de aghiasma este recomandabil sa le avem in sticle diferite cu etichete pe ele pentru a nu fi confundate.

AGHIASMA MARE se face numai o singura data pe an la Boboteaza. Se consuma 7 zile de pe 6 pana pe 13 ianuarie, in fiecare zi dimineata pe nemancate. Dupa aceea in tot cursul anului se foloseste numai daca s-a postit (nu s-a mancat nimic) pana la orele 16, 17 dupa-amiaza, de obicei cand se tine post negru vinerea sau cand socoteste fiecare personal

Cu aceasta aghiasma mare se poate stropi prin casa, prin gospodarie, prin masina, la birou, etc, avand puteri foarte mari de alungare a diavolului.

AGHIASMA MICA se face in fiecare zi cu exceptia intervalului de timp 6-12 ianuarie, cand se face aghiasma mare.

Aghiasma mica de asemenea, se tine intr-o sticla la un loc curat si se ia in fiecare dimineata pe nemancate, daca nu am consumat nimic dupa orele 24 de la miezul noptii.

Se mai poate stropi cu ea prin casa, hainele, masina, gospodaria, biroul, etc. Odata sfintita, aghiasma detine energia Harului Duhului Sfant. Deci nu este numai o apa simpla ci are o incarcatura spirituala deosebita. Din cauza aceasta cel ce o ia cu evlavie si se impartaseste de ea, se impartaseste de Harul Duhului Sfant. Aghiasma curata, lumineaza si intareste sufletul omului. De foarte multe ori are puteri miraculoase asupra celui ce o ia cu multa credinta si izgoneste diavolii.

b) ANAFURA (painea sfintita) Un alt element sfintitor de care ne putem impartasi zilnic este sfanta anafura, acea paine sfintita in timpul Sfintei Liturghii care s-a atins de Sfanta impartasanie de catre preot in timpul Axionului. Ea are puteri harice deosebite, deoarece a fost atinsa de Trupul si Sangele Domnului. Aceasta anafura se ia de catre credincios duminica cand merge la biserica intr-o hartie curata sau intr-un vas, se usuca pentru a evita riscul sa nu se mucezeasca si dupa aceea a se strice. Pentru ca a fost atinsa de Sfanta Impartasanie se consuma dimineata inainte de aghiasma. Deci randuiala este in felul urmator: in fiecare zi crestinul ia o mica bucatica de anafura dupa aceea cateva inghitituri de aghiasma (de preferat de trei ori in numele Sfintei Treimi), iar dupa ce a consumat acestea se unge cu ulei sfintit pe frunte, facand semnul sfintei cruci cu un betisor.

Dupa ce s-a impacat cu Dumnezeu prin cateva rugaciuni ce le-a facut in gand, si s-a impartasit de Harul Duhului Sfant prin aceste elemente sfintite, in sfarsit isi ia crucea zilei ce a venit de dimineata cu binecuvantarea lui Dumnezeu si astfel mult spor va avea si va fi ferit de multe curse ale celui viclean in acea zi.

c) ULEIUL SFINTIT

Dupa cum aminteam mai sus, un alt element sfintit de care ne mai putem impartasi zilnic este uleiul sfintit sau mirul cum i se mai spune, nefacand confuzia cu Sfantul si Marele Mir cel cu care suntem unsi numai odata in viata la Botez. Uleiul sfintit este de doua feluri: cel care se face la Sf. Maslu si cel care se face la Litie, atunci cand serbam un sfant mai mare cu cruce rosie in calendar.

Uleiul de la Taina Sf. Maslu are mare putere sfintitoare si tamaduitoare asupra omului care-l ia cu credinta.

Acest ulei nu se resfinteste ci se pune intr-o sticla cu uleiuri de la cat mai multe Sf. masluri (7-9-12 sau chiar 40 de Sf. Masluri). Deci nu se mai aduce inca o data acelasi ulei care s-a sfintit la biserica. De asemenea acest ulei nu se pune la candela si nu se da la animale. Este o greseala daca se face acest lucru. El se sfinteste pentru oameni si oamenii trebuie sa-l foloseasca. Candela nu are nevoie de uleiul sfintit pentru oameni ci are nevoie de ulei simplu care se sfinteste arzand acolo; iar pentru animale nici nu mai vorbim. Este chiar o profanare cand se face asa. Spun acest lucru deoarece sunt fel de fel de zvonuri care mai de care mai colorate.

Cu uleiul de la Litie de asemenea se miruieste pe frunte cu el. Uleiul de la Sf. Maslu se mai poate administra in felul urmator mai ales pentru cei bolnavi: oricine se poate unge pe frunte cu el facand semnul sfintei cruci cu degetul sau cu un betisor. Se mai poate unge rana celui bolnav, tot asa facand semnul sfintei cruci pe ea. Se mai pot lua dimineata pe nemancate cateva picaturi, inghitite sau puse pe o bucatica de anafura. Iarasi se mai poate administra la cel bolnav sau la cel cu duhuri necurate in mancare. Se, pun in farfuria celui care mananca cateva picaturi, iar dupa ce mananca se spala farfuria singura si se arunca apa la o floare sau la un loc curat din gradina.

Nu se arunca la chiuveta, la canalizare sau la animale.

Mai exista in Biserica ortodoxa inca doua feluri de ulei sfintit, unul este cel care se face la botez si se pune in apa din cristelnita si se unge copilul cu el la toate incheieturile, iar cel de-al doilea fel de ulei sfintit este cel de la sfintirea casei, cand se ung toti peretii casei la toate punctele cardinale avand semnificatie biblica de binecuvantare a casei unde locuim. Pentru animale exista rugaciuni de sfintire a cerealelor sau a sarii, care se da animalelor, spre alungarea duhurilor necurate, care se incuibeaza in gospodarii din cauza raufacatorilor care trimit duhuri rele inclusiv asupra animalelor. Deci este exclusa folosirea uleiului sau a fainii de la Taina Sfantului Maslu pentru animale.

Atat cu uleiul sfintit de la Sf. Maslu care este pus intr-o sticla separat cat si cu uleiul de la Litie, crestinul se poate mirui pe frunte in semnul sfintei cruci in fiecare zi sau se poate administra intern.

De asemenea, noi crestinii ortodocsi ne mai putem impartasi de uleiuri sfintite direct de la Harul lui Dumnezeu fara interventia preotului, de la candela icoanelor facatoare de minuni sau de la candela ce arde la sfintele moaste.

Aici parca harul sfintitor la care sunt aprinse candelele este prezent in acel ulei care poate fi miraculos, de cele mai multe ori, la multi credinciosi care-l iau cu multa credinta, evlavie si inchinaciune, la acei sfinti. Acest fel de ulei se poate administra ca si celelalte dinainte despre care am vorbit, insa aici ne imaginam prezenta personala a sfantului de la care am luat uleiul si-l simtim in rugaciunea noastra.

d) CRUCI, ICOANE, TROITE

Casa crestinului fara cel mai important simbol al sau - Sfanta Cruce - poate avea multe lipsuri si poate fi privata de prezenta Harului Duhului Sfant. De aceea se recomanda ca fiecare casa si chiar fiecare camera sa aiba pe perete o sfanta cruce si o icoana. Aceste obiecte sfintite pe langa incarcatura harica pe care o detin reprezinta si pe cei care sunt pictati: Mantuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului sau diferiti sfinti. Sfantul care este pictat pe acea icoana este prezent in icoana dupa ce s-a sfintit, prin energiile necreate ale Duhului Sfant. Deci Duhul Sfant este prezent in casa si o protejeaza. Cei care nu au icoane in casa nu au o asemenea protectie si o asemenea prezenta. Chiar si o iconita purtata la tine sau o cruciulita sfintita te ajuta in multe imprejurari ale vietii. S-au intalnit cazuri cand o iconita sfintita la masina si o rugaciune rostita de sofer inainte de a se urca in masina l-au ferit de un mare accident, dupa cativa kilometri de mers. O casa ce avea multe icoane in ea a fost salvata de la un incendiu, pentru ca prezenta sfintilor din icoane nu a ingaduit acest lucru si a protejat casa. Reversul acestor lucruri protectoare este din pacate prezenta in multe case ale crestinilor din ziua de azi a diferitelor tablouri cu nuduri sau pornografii ce provoaca plecarea Duhului Sfant din acea casa si lipsa de oricare protectie harica din ea. Nefiind Duhul Sfant in acea casa, este prezent opusul lui, adica spiritul rau al diavolului si al ingerilor lui.

De asemenea troitele de la intersectii de drumuri isi au rostul lor. Spiritele rele fug din acel loc si din acea zona. Preotul cand sfinteste troita se roaga astfel: ".Trimite acum harul Preasfantului Tau Duh peste acest semn al crucii si-l binecuvanteaza, il sfinteste si-i da lui ca sa fie semn infricosator si tare asupra tuturor vrajmasilor vazuti si nevazuti. si tuturor celor ce se vor inchina Tie inaintea semnului acestuia si rugaciuni vor aduce, sa le fii milostiv ascultator si indurat implinitor al tuturor cererilor celor catre mantuire." (Moliftelnicul; Randuiala sfintirii crucii si troitei).

Cand treci pe langa o troita si te inchini inaintea ei parca simti ca te apropie ceva de ea, parca o energie te atrage, iti da mangaiere, liniste. Cam cu masura credintei pe care o ai fata de Sfanta Cruce si Cel Rastignit pe ea, cu aceeasi ti se raspunde. Punand mult suflet si credinta primesti mangaieri si satisfactii pe masura. Aici nu se mai poate pacali nimeni, nu mai poate vicleni nimeni.

Daca noi crestinii ortodocsi avem aceste comori inestimabile si nu le constientizam, nu stim sa "profitam" sau sa "uzam" de ele este dureros. Unii vor spune ca nu conteaza mult aceste lucruri la intarirea credintei sau la mantuire. Dar sa nu uitam ca de la lucrurile mici pornesc cele mari, sau daca nu le infaptuim pe cele mici, pe cele mari nu numai ca nu le vom putea infaptui, dar nici nu le vom putea cunoaste.

Cunoasterea lui Dumnezeu este infinita, evolutiva si progresiva, daca nu ai un punct de pornire de jos nu poate fi o sustinere obiectiva si reala ci numai una imaginara si ireala. IL rog pe Bunul Dumnezeu sa ne lumineze spre tot lucrul bun si folositor.

IV. NENASTEREA DE PRUNCI SI COMODITATEA DUC LA SUFERINTE SI NECAZURI IN VIATA

In general, viata ne ofera multe surprize. Legea compensatiei exista aici pe pamant si dincolo. Multe lucruri pe care le facem la tinerete isi gasesc corespondenta si au repercusiuni la batranete.

Am intalnit un caz cu un crestin care avusese in viata sa o functie importanta, sotia sa de asemenea, si s-au ferit toata viata de a naste mai mult de un copil. Totul a fost foarte bine la tinerete: comoditati, grija numai a unui copil. De la 50 de ani au inceput problemele: barbatul operatie de prostata, peste un an tumoare la creier, dupa aceea preinfarct, accident vascular, operatie de hernie, fractura de picior, etc. Sotia, de asemenea, a inceput cu bolile genitale, cancer mamar, boli psihice, operatie de inima.

Copilul a ajuns la 33 de ani si nu se putea casatori, era bolnav mereu, serviciu foarte greu gasea, desi avea doua facultati, nu se putea imprietenii nici cu fetele nici cu baietii. Nu avea nici un prieten de suflet la care sa se confeseze si cu care sa se sfatuiasca. Parintii au ajuns la 65 de ani si erau epuizati si bolnavi mereu nu aveau nici o reusita, nici o satisfactie, credinta foarte putina, consolare la fel. Pe langa toate acestea le-au mai facut niste vecini rai farmece la casa, adica au gasit niste obiecte suspecte in casa si au dedus ca este ceva in neregula. In cele din urma au ajuns la manastire debusolati, deceptionati, descurajati de viata, fara pic de credinta, ca si cum ar fi fost foarte drepti in viata si toate aceste necazuri le-ar fi venit pe nedrept. Atunci am stat impreuna de vorba, i-am spovedit, am incercat impreuna sa derulam tot filmul vietii de la inceputul casniciei lor pana la acea data. De unde am dedus ca viata lor nu fusese deloc in conformitate cu morala crestina. Pacatele multe si continue din tinerete s-au strans si s-au repercutat la batranete peste ei si peste unicul lor copil. Le-am spus ca nu poate fi altfel. Copiii, peste 10, pe care i-au avortat, i-au omorat, striga "razbunare" inaintea lui Dumnezeu. De ce au dat viata numai la unu, iar celor zece nu le-au facut bucuria sa vada lumina zilei, ci se chinuiesc in intuneric pana la sfarsitul lumii. Deci, au comis un dezechilibru cosmic, din start, prin nenasterea acelor prunci din comoditate, din indiferenta, din neconstientizare. Actul a fost facut. Acei 10 copii au fost conceputi ca fiinte umane, dar nu s-au nascut. Ei sunt fiinte si au suflet din momentul conceperii. Comoditatea si minima suferinta de a naste si creste copii aduce la batranete acea suferinta mult mai amplificata peste acei oameni. Daca fugim de suferinta la tinerete, ea vine peste noi la batranete. Si atunci vine pentru compensare. Aceste necazuri i-au facut pe cei doi crestini sa ajunga in final la manastire, sa ajunga la biserica si mai ales bucuria cea mare a fost ca ei au constientizat si si-au recunoscut toata greseala vietii lor. Era tarziu. Insa nu prea tarziu de a o repara. "Trebuie sa facem pocainta pana la ultima suflare a vietii" le-am spus. Dumnezeu este bun si ne va ierta daca ii vom cere din toata inima iertare.

Problema avorturilor este cea mai delicata. Majoritatea Sfintilor Parinti recomanda canon cu oprire de la impartasanie un numar de ani pentru orice pacat, insa pentru avort nu recomanda nici un numar de ani. Deci, este nevoie de pocainta pentru toata viata.

Deoarece un pacat cand il facem fata de un om ne putem cere iertare, sau se poate uita in final. Dar un avort, o ucidere de om, nu se poate ierta aici pe pamant. Trebuie sa te intalnesti cu el sa-ti ceri iertare. Or, cu un copil nenascut pe acest pamant este mult mai grav si nu te mai poti intalni. Acei copii avortati stau intr-un intuneric pana la sfarsitul lumii, ei se chinuiesc, plang mereu inaintea lui Dumnezeu, si cer razbunarea sangelui de la mama. Atat mama cat si tatal, toata viata trebuie sa se roage la Dumnezeu sa-i ierte, sa dea de pomana pentru acei copii avortati, sa aprinda lumanari pentru ei, sa boteze copii cel putin cat numarul celor pe care i-a avortat, sa imbrace copiii oamenilor saraci si mai ales sa sfatuiasca pe cei pe care ii cunosc sa nu faca avort.

Daca o femeie vrea sa faca avort si tu ii dai sfat sa nu faca avort, dimpotriva insisti sa nasca copilul si, daca datorita insistentei tale reuseste si nu face avort si naste acel copil, atunci acel prunc nascut iti va fi ca stergerea unui avort, a unui pacat al tau. Dupa cum nasterea unui copil pe acest pamant este o taina mare, este o bucurie mare, atat pe pamant cat si in ceruri, la fel si nenasterea unui copil sau uciderea lui este durere foarte mare mai ales in ceruri, daca pe pamant oamenii nu constientizeaza ce act mare refuza sa faca.

Prin aceasta infidelitate si egoism omul refuza sa inmulteasca neamul omenesc pe pamant si, de ce nu, sfintii in ceruri, deoarece un copil avortat poate ajunge un sfant inaintea lui Dumnezeu daca se naste pe pamant. Cand ai avortat un copil, trebuie sa constientizezi ca poate ai avortat un mare om de stiinta, un profesor, un preot, un ministru, un medic. un sfant.

Cand vin necazurile peste noi sa le primim ca de la Dumnezeu. El este cel ce le ingaduie pentru ispasirea unor pacate ale noastre. Niciodata sa nu invinovatim pe nimeni ci totdeauna noi sa ne socotim vinovati de ceea ce ni se intampla. Si sa nu ne miram.

De ce ? Acel "de ce?" sa ni-l impropriem si sa gasim raspunsul in propria noastra fiinta. Daca privim in jurul nostru la familiile care au numai un singur copil voit, iar pe ceilalti pe care i-au zamislit nu i-au dorit si i-au avortat, observam o nefericire si o multime de necazuri, boli, certuri, etc. In unele cazuri chiar acel singur copil pe care l-au nascut a ajuns sa-i bata, sa-i batjocoreasca pe proprii lui parinti creandu-le multa suferinta si lacrimi.

V. CE TREBUIE SA FACA O FEMEIE CAND ESTE INSARCINATA?

Un copil va fi sau nu va fi credincios si in raport de credinta mamei sale. Un mare procent din credinta mamei se transmite copilului cand este inca in pantecele mamei sale. Responsabilitatea revine direct mamei, dar indirect si tatalui cu care femeia convietuieste. Viata duhovniceasca a unui om incepe din momentul zamislirii si se deruleaza pe tot timpul sederii sale in pantecele mamei pe timpul celor noua luni de gestatie materna. Acest mare adevar il simteam, dar nu puteam sa il explic. Mi-a fost dat sa-l aflu la aceeasi intensitate si la acelasi ison duhovnicesc la cei doi mari parinti sfinti inaintea lui Dumnezeu - Cuviosul Paisie Aghioritul din Muntele Athos si la Parintele Arsenie Boca din Manastirea Prislop. De asemenea, parintele Teofil de la Manastirea Sambata, cu amuzamentul sau specific, il cita tot pe parintele Arsenie zicand la niste frati ca "voi sunteti sinteza harababurii din casa parintilor vostri". intr-adevar, un copil este o sinteza a celor doi parinti in adevaratul sens al cuvantului. Copilul copiaza genetic pe parintii sai, pe tata sau pe mama, dar se duce inapoi pana la al patrulea neam. Uneori observam ca seamana foarte bine cu bunicul dupa tata sau cu cel dupa mama. Este o mare taina genetica umana si din pacate de cei mai multi oameni nebagata in seama, lasata la voia intamplarii. Or, Sfanta Biserica ne pune la indemana un arsenal de antidoturi cu potential de igienizare si chiar vindecare intr-o anumita masura a arborelui genealogic. Spovedania, credinta puternica, faptele bune, postul rugaciunea, milostenia sunt unele din medicamentele recomandate de Biserica de terapie a arborelui genealogic.

Noua ni se pare ca odata cu moartea parintilor, bunicilor sau celor apropiati ai nostri se produce o ruptura definitiva, dar nu-i adevarat, este numai o despartire temporara. Legatura dintre noi va fi vesnica, indisolubila. Neamul fiecaruia dintre noi este un intreg tainic. Este o interdependenta intre membrii aceluiasi neam. Cat de mare insemnatate are starea mamei asupra copilului pe care il are in pantece! Tot ceea ce are mama in mintea ei, in inima ei, in comportarea ei atunci cand este insarcinata cu copilul se transmite acestuia. Orice bucurie, orice stres, pe care-l are femeia se transmite copilului. Copilul face parte din fiinta ei in acel moment si este o copie a tot ceea ce este ea in acea perioada de noua luni de zile. Daca mama este echilibrata si infranata in pornirile sale, copilul mosteneste si se va naste cu acel echilibru, dar daca nu este echilibrata ci dimpotriva foarte dezordonata si indiferenta, de asemenea copilul se va naste cu acea gena de dezechilibru, de dezordine si ii va fi greu si poate imposibil de a se redresa toata viata. Observam ca unii oameni se nasc foarte intunecati si nu numai ca nu cunosc lumina, dar nici nu vor sa o cunoasca si se opun cu indarjire impotriva luminii si a binelui inradacinata in adancul fiintei lor ca mostenire de la parinti. Multi dintre ei sunt irecuperabili in viata si asa se sfarsesc.

Ce important este ca femeia cand este gravida sa se roage, sa incerce pe cat ii este cu putinta sa fie buna, sa fie iertatoare, sa nu urasca, sa nu invidieze, cu alte cuvinte sa traiasca in acea lumina a harului Duhului Sfant si acele stari se vor transmite copilului. El se naste cu aceste inclinatii: sa se roage, sa fie bun, sa fie iertator, sa nu invidieze si poate toata viata va fi asa, daca si el va concretiza si va fructifica acele inclinatii pozitive genetice. Daca femeia gravida fumeaza are inclinatii pacatoase, nu se infraneaza de la tentatiile pacatoase, copilul se naste cu acele malformatii si poate toata viata va fi o copie a mamei sale in comportare. Deci, un copil incepe sa se educe de catre mama inca din pantece. El, sarmanul copil, este sinteza celor doi parinti in momentul conceperii, mosteneste bagajul genetic al celor doi parinti. Dar, dupa aceea evolueaza pe parcursul sederii celor noua luni in pantecele mamei sale si primeste ceea ce ii da mama ca hrana spirituala si materiala, nascandu-se dupa aceea sanatos trupeste si sufleteste. Barbatul are si el marea obligatie ca atunci cand nevasta este insarcinata sa-i creeze cadru ambient, sa o ajute cat mai mult, sa-i creeze lumina, pace, liniste, dragoste. El, ca barbat, in acel moment nu are ce sa-i transmita copilului direct, dar indirect prin raportul pe care il are fata de femeia sa influenteaza pe copil in rau sau in bine. Barbatul trebuie sa se fereasca sa nu o supere pe nevasta lui gravida cu nimic. Sa nu o certe sa nu o tulbure cu starea lui negativa, deoarece daca el este tulburat, acea stare tulburatoare i-o transmite femeii lui, iar femeia, odata ce primeste starea aceea negativa de tulburare, automat i-o transmite si copilului si copilul devine tulburat si nelinistit. Deci, iata influenta unde poate ajunge. Daca tata se bucura, se bucura si femeia lui gravida si se bucura si copilul lor din pantece. Si medicina recunoaste ca raporturile sexuale, mai ales in ultimile luni cand este femeia gravida, nu-i fac bine nici ei nici copilului, de asemenea Biserica cu atat mai mult recomanda abstinenta, infranare in acele ultime luni foarte critice. Aici il ajuta pe barbat foarte mult credinta ca sa poata sa se infraneze si sa constientizeze aceasta infranare. Deoarece, pentru acea pofta trupeasca de la care barbatul nu se infraneaza si o tulbura pe femeia lui si copilului i se transmite acel duh al desfranarii si poate sa-l afecteze toata viata. Am intalnit un asemenea caz cand barbatul nu s-a infranat pe parcursul perioadei cand femeia lui era gravida si copilul s-a nascut cu aceasta patima in el si de mic copil facea acest pacat si nu a putut sa se lase toata viata lui, devenind un desfranat notoriu, irecuperabil. Iata ce mare responsabilitate au parintii fata de copiii lor inca din pantece.

VI. FEMEIA GRAVIDA TREBUIE SA SE IMPARTASEASCA FOARTE DES!

Sfintii Parinti vazand marea responsabilitate si greutate ce poarta femeia cand este insarcinata au dezlegat ca sa se poata impartasii cu Trupul si Sangele Mantuitorului indiferent de canonul pe care il are sau ce pacat ar fi facut ea. Deci, femeia cand este gravida sa se impartaseasca in fiecare luna macar cu 2-3 zile de post daca nu poate sa tina mai multe zile. Acea impartasanie ea nu o ia pentru vrednicia ci, asemenea unui om normal, ci pentru ajutorul copilului. Este foarte important ca sa se impartaseasca, ajuta foarte mult pe copil, il intareste, il lumineaza, ii da sanatate, il fereste de boli. Copilul, prin Sfanta impartasanie, pe de o parte se impartaseste cu Hristos, iar pe de alta parte isi incepe viata duhovniceasca inca din pantece, incepe sa-l cunoasca pe Hristos inainte de nasterea sa pe acest pamant. Este pacat sa-l lipsim pe copil de Hristos. El trebuie obisnuit de atunci.

Imi pare foarte rau ca aceste invataturi nu au fost suficient de lamurite de catre preoti in Biserica si multa lume a fost si este lipsita de aceasta informatie capitala pentru o viata autentic crestina si pentru o sanatate bioetica a societatii.

Orice om are nevoie de Biserica si de Hristos, dar mai ales femeia gravida are nevoie extraordinar de mult pentru ca are o viata in ea, mai poarta grija de inca o viata si trebuie sa fie ajutata de catre cei din jur. Spovedania si Impartasania este cel mai mare ajutor pentru ea din toate punctele de vedere.

ATENTIE CE MOSTENIM SI CE TRANSMITEM!

Pe fiecare dintre noi trebuie sa ne preocupe foarte serios arborele nostru, genealogic. Sa vedem cu ce venim pe acest pamant? Care este bagajul nostru genetic, comoara genetica mostenita? Sa privim ce fel de parinti am avut, cu ce-i mostenim. Ce e bine si ce e rau atat la ei cat si la noi. Caracterele noastre rele mostenite genetic de la parintii nostri sa incercam cu puterea credintei mai intai sa le constientizam si apoi sa ni le corectam.

Acest lucru nu este imposibil. De asemenea cand omul se casatoreste trebuie sa constientizeze ce inseamna actul casatoriei si care este marea responsabilitate. Sa fie foarte atent ce transmite mai departe la descendentii sai. Cu toate ca acest lucru este greu de inteles, si mai ales de aplicat.

Dar Domnul sa-i lumineze.

VII DESPRE "RUGACIUNEA LUI IISUS" SI FOLOSIREA METANIILOR

Cuvintele pe care noi le rostim zilnic, rele sau bune, sunt in final niste energii. Iar noi, cei care le rostim sau le auzim, deci le emitem sau le receptionam, inmagazinam in mintea noastra aceste energii, ne hranim cu ele.

Spre exemplu, cand pomenim numele satanei, injuram, blestemam, acel nume al satanei este energie negativa, malefica prin excelenta, este izvorul raului. Or, noi inmagazinam in fiinta noastra acele energii negative.

Insa, reversul acestor energii negative este pomenirea numelui lui Iisus, este rugaciunea. Cand ne rugam cu buzele noastre sau ascultam o rugaciune citita de altcineva, ne impartasim de energia cuvantului rugaciunii, a lui Dumnezeu. Deci, a ne ruga, a pomeni si a invoca numele lui Iisus Hristos este cel mai pozitiv lucru pe care il putem face. Numele lui Iisus detine prin excelenta energiile pozitive ale Harului Duhului Sfant. Cuvantul rugaciunii lui Iisus este cel mai puternic cuvant, cel mai puternic nume atat pe pamant cat si in ceruri.

"Rugaciunea lui Iisus" sau "rugaciunea mintii" sau "rugaciunea inimii" cum i se mai spune, este cea mai simpla si in acelasi timp cea mai puternica. Formula este urmatoarea "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa)". Aceasta rugaciune o putem rosti zilnic de sute sau de mii de ori, indiferent ce facem (lucram, stam, mancam, ne plimbam) sau indiferent unde suntem (acasa, la serviciu, pe strada, in autobuz, in tren, in parc, in bucatarie, etc). Pentru o continuitate si ritmicitate a acestei rugaciuni, Sfintii Parinti ne-au lasat la indemana metania sau "metanierul" acea ata care are insirate niste bobite. Luam in mana acea metanie si la fiecare bobita pe care o rotim in mana zicem rugaciunea lui lisus: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeii, miluieste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa)". Si asa ne concentram la puterea cuvantului lui Iisus zicand-o foarte rar si cu foarte mare atentie. "Rugaciunea lui Iisus" se poate rosti cu voce tare cand suntem singuri in camera sau in alta parte si de asemenea se poate spune in gand. Sa constientizam ca Iisus este persoana si-l putem simti ca pe o persoana, ca pe "un prieten" care ma ajuta. "Prietenul" adevarat care nu ma inseala niciodata. Sa reusim noi cu adevarat sa ni-l facem prieten. Sa fim sinceri cu El si ne poate ajuta cum nu ne poate ajuta nimeni, nici o putere omeneasca. Cheia acestei relatii nu este inchipuirea imaginii Lui, ci starea de umilinta, starea de pocainta, de lacrimi. Plang cand il invoc, cand ma rog Lui, nu sunt vrednic a ma numi prietenul Lui, nu sunt vrednic a-L privi in fata. Deci, il invocam din toata inima si il rugam sa ne miluiasca. Acest cuvant "a milui" are o incarcatura foarte puternica. El se traduce in mai multe intelesuri si inseamna "a ma ierta", "a ma ajuta", "a ma scapa de necazuri", "a ma feri de primejdii", "a-mi da reusita in viata", "a ma ajuta la" serviciu", deci, cu alte cuvinte, inseamna a cere ajutorul lui Dumnezeu, sa ma ajute in tot ceea ce am eu nevoie. Si cand spunem "Iisuse", acest cuvant are corespondenta directa cu Dumnezeu, De mare folos ii este fiecarui om sa spuna din toata inima aceasta rugaciune in fiecare zi. "Rugaciunea lui Iisus" poate sa o spuna fiecare bolnav pe patul spitalului sau fiecare intemnitat in inchisoare, sau fiecare calator, sau elev, sau muncitor. Nimeni nu poate sa se eschiveze ca nu poate, deoarece este foarte simpla, sau nu are timp, deoarece poate sa o spuna tot timpul cand este singur.

Punem pe mana metania si, cand gasim de cuviinta ca ne putem ruga, o scoatem de pe mana si, la fiecare bobita, spunem rugaciunea. Dupa ce am terminat o punem din nou pe mana si o tinem acolo pana gasim momentul de liniste. Pomenirea numelui lui Iisus nu este ca o formula mantrica yoghina, nu este ca un cod pe care il descopar si ma folosesc de el la comanda, pentru ca putem sa cadem in inselare. Satana se poate imbraca in vesmantul luminii aparent si ne poate insela. Cand rostim numele lui Iisus trebuie sa avem starea de umilinta, de nevrednicie, de pocainta, starea aceea de a ne socoti ultimul om si alergam la Iisus sa ne salveze. Unii oameni socotesc ca daca tin in mana acea metanie le va aduce noroc, este ca un talisman, insa nu este asa. Ci trebuie sa o folosim sa practicam rugaciunea cu ea, sa incercam sa experiem aceasta rugaciune mai ales cand suntem singuri. Sa strigam din toata inima la Iisus si vom avea multe satisfoctii si bucurii vom simtii fiorul Duhului Sfant in compania metaniei si singuratatii. Cu aceasta rugaciune a lui Iisus sa ne culcam si cu ea sa ne trezim dimineata pe buze. Sa ne indragostim de numele lui Iisus, avandu-L permanent in viata noastra si vom avea parte de El in viata vesnica.

RUGAMINTE
de Ierom. RAFAIL NOICA

«Nu-mi spune nimic. Iti cunosc mizeria, necazurile, luptele si ispitele sufletului tau, asa cum esti tu! Da-mi inima ta! Daca o sa astepti sa devii un inger ca sa mi te daruiesti intru iubire, atunci n-ai sa ma iubesti niciodata.

Chiar cand esti las, fricos, neincrezator in implinirea dragostei si in savarsirea dragostei si a sfinteniei, chiar cand ai sa recazi in acele pacate pe care nu ai vrea sa le mai faci, Eu nu iti dau voie sa nu Ma iubesti. Iubeste-Ma asa cum esti tu!

In orice moment si in orice situatie te-ai afla, in credinciosie sau in tradare, in ravna sau in uscaciune, tu iubeste-ma asa cum esti. Eu vreau sa Ma poti iubi din putina si saraca ta inima. Daca voi astepta pana cand vei fii desavarsit, atunci n-ai sa Ma iubesti niciodata. N-as putea Eu, oare, sa fac din fiecare fir de nisip un serafim?! Un inger care sa straluceasca de curatie si dragoste?

Nu sunt Eu Domnul Dumnezeu care am creat toate si pot totul? Omule, ti-ai dat tu viata pentru lume din dragoste pentru oameni, sau ai murit din iubire pentru Mine? Atunci din ce motiv nu Ma lasi sa te iubesc? Fiul Meu, lasa-Ma sa te iubesc, Eu iti vreau inima, care este locasul Meu.

Desigur, cu timpul am sa te schimb, insa chiar pana atunci, iubeste-Ma asa cum esti tu, fiindca Eu te iubesc cu toate ca esti asa. Eu vreau ca dragostea ta pentru Mine sa se nasca din putina si saraca ta inima; din adancul neputintei si al murdariei tale. Eu te iubesc si cand esti slab si necurat.

Nu vreau o dragoste izvorata si hranita din mandria "virtutilor" tale, ci dintr-o inima smerita pe care o poti curatii oricand. N-am nevoie de "virtutile" tale, de talentele tale, de intelepciunea ta. Eu vreau doar sa Ma iubesti si sa lucrezi cu dragoste pentru Mine.

Nu "virtutile" tale doresc; daca ti le-as da, tu esti asa de slab si mandru, incat as hrani amorul tau propriu si nu M-ai cinsti pe Mine. Deci ele sa nu fie un motiv pentru care tu nu Ma cauti si stai departe de Mine. Apropie-te cu dragoste!

Unui fier negru flacarile unui foc nu numai i-ar curata rugina, dar l-ar face incandescent. Iubeste-Ma deci, si pacatele se vor arde, si tu vei fi fericit.

Iubeste-Ma nu numai ca sa fii curat, asta ar fi din nou o mandrie pentru tine, ci pentru ca Eu vreau sa odihnesc in inima ta. Deci nu te mai ingrijora de asta.

As putea sa fac prin tine lucruri mari pentru mintea omeneasca, dar nu; tu ai sa fii sluga rea si nefolositoare si neputincioasa. Am sa-ti iau si putinul pe care tu te increzi ca-l ai. Eu te-am facut din iubire, si pentru ca sa-ti dau iubirea, fara ca tu sa-mi poti da ceva.

Nu incerca sa-Mi platesti iubirea prin nimic, asta Ma doare atat de mult la tine.

Iubeste-Ma in dragostea Duhului Meu si fara motive. Nu mai sta departe de Mine; iti lipseste nu sfintenia - pe care numai Eu ti-o pot da - ci o inima gata sa ma iubeasca oricand si pana la capat.

Astazi Eu stau la usa inimii tale ca un cersetor, Eu singurul si adevaratul Imparat si Domn. Eu bat si astept.

Grabeste-te sa-Mi deschizi prin smerenie; nu mai aduce motiv intinaciunea si saracia ta. Daca ti-ai cunoaste-o pana-n adanc si deplin, ai muri de durere. Dar ceea ce M-ar durea pe Mine ar fi ca tu si acum sa te indoiesti de dragostea ce o am Eu pentru tine.

Crede ca Eu pot totul si tu nu poti nimic fara Mine; doar pacatul esti in stare sa-l faci fara ajutorul Meu.

Sa nu te increzi in tine fara Mine, caci altfel voi fi nevoit sa te las in cadere in masura cu care tu te apreciezi.

Nu te framanta ca n-ai "virtuti". Am sa-ti dau Eu Sfintenia Mea. Deschide-ti inima prin pocainta si Ma primeste in potirul sufletului tau prin Trupul si Sangele Meu, pe care in dar ti-L dau la Sfanta Liturghie. Atunci o sa te fac sa intelegi totul si sa ma iubesti mai mult decat iti poti inchipui.

Lasa sa curga Sangele Meu in sangele tau si sa bata inima Mea in inima ta.

Eu ti-am dat-o pe Sfanta si Preacurata Mea Maica. Lasa sa treaca totul prin inima Ei curata, incat sa poata mijloci pentru tine.

Orice s-ar intampla, nu astepta nicidecum sa devii sfant, ca pe urma sa Ma iubesti. in acest fel tu nu m-ai iubi niciodata.

Si acum, du-te!.
Eu sunt cu tine!!!»

Ierom. Rafail Noica

.

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 64372

Voteaza:

SFATUIRI DUHOVNICESTI - Arhim. Ioachim Parvulescu 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE