Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Codex Theodosianus
Codex Theodosianus
Reorganizarea invatamantului superior a avut consecinte deosebit de importante asupra evolutiei culturale ulterioare si in cadrul ei s-a putut elabora si publica "Codex Theodosianus", din punct de vedere cronologic cea mai veche culegere de legi imperiale, iar ca importanta ocupa locul al II-lea dupa Corpus Juris Civilis. Lucrarea a fost initiata in anul 429 ca urmare a dificultatilor intalnite in folosirea Dreptului imperial, ca si a cresterii numarului legilor imperiale, necesitatea intocmirii unei culegeri unitare impunandu-se acum cu acuitate. Pentru epoca anterioara lui Teodosie al II-lea erau cunoscute doua colectii juridice: Codex Gregorianus si Codex Hermogenianus, numite astfel dupa numele celor doi juristi care le-au alcatuit. Prima culegere marcheaza epoca lui Diocletian, iar a doua se refera la perioada succesorilor lui Diocletian, pana in sec. al IV-lea, incadrand legile promulgate de la sfarsitul sec. al III-lea pana la aproximativ anul 360. Ambele au fost pierdute, existenta lor fiind semnalata in fragmente neinsemnate ca si din noua colectie intocmita acum (prima jumatate a sec. al V-lea).
Realizarea acestei vaste lucrari a fost incredintata unei comisii formata din 9 membrii dintre care un rol important l-a avut Appeles. Publicarea noii culegeri, intitulata Codex Theodosianus s-a facut in 438, dupa 9 ani de munca asidua. Codexul cuprindea legile in limba latina, materialul juridic fiind impartit in 16 carti, divizat apoi in numeroase capitole, clasificate la randul lor pe probleme speciale: administrative, politice, religioase etc. In fiecare titlu decretele erau enumerate in ordinea cronologica iar legile date dupa publicarea Codului au fost numite Novele. Importanta Codexului Teodosian est deosebita din punct de vedere istoric. Mai intai, el este izvorul cel mai pretios pe care-l detinem pentru studiul istoriei interne a Imperiului bizantin din sec. IV-V, cuprinzand in egala masura perioada in care crestinismul a devenit religie de Stat. De asemenea, Codul a servit mai mult decat culegerile anterioare, la intocmirea legislatiei lui Justinian.
Noul cod dadea in prima jumatate a sec. al V-lea o mai mare stabilitate juridica, descoperind si luminand incertitudinile ivite din lipsa unei culegeri oficiale de legi. Prin Codexul Theodosian ideea de unitate a Imperiului gaseste o viguroasa afirmare, el fiind publicat atat in Orient cat si in Occident in numele celor doi imparati: Teodosie al II-lea si Valentinian al III-lea. Este semnificativ faptul ca dupa publicarea lui, imparatii romani ai Orientului, nu vor mai trimite decat foarte rar legile lor in Occident.
In sfarsit, detinand informatii autentice prezentate intr-o forma destul de clara, Codex Theodosianus a exercitat o influenta covarsitoare atat asupra popoarelor barbare din Orient cat si a celor din Occident. Faimoasa "lege romana a vizigotilor (lex romana vizigothorum) nu este decat un rezumat al Codului Teodosian. Lex romana vizigothorum, numitasi "Breviarul lui Alaric" (Breviarium Alaricianum), a influentat la randul ei si legislatia Europei Occidentale, devenind principala sursa de Drept roman in Occident.
Culegerile legislative ale lui Justinian patrund mult mai tarziu in Occident, spre sfarsitul Evului Mediu. La randul lor, bulgarii au primit Codexul Teodosian prin intermediul aceluiasi Breviar al lui Alaric. "Breviarium Alaricianum" fusese adresat prin papa Nicolae I regelui bulgar Boris, care va trimite o delegatie la papa in anul 866 pentru a-l intreba si a i se da relatii in legatura cu "legea lumii", leges mundanale cum o numeste el. Drept raspuns, papa trimite bulgarilor, dupa propriile sale cuvinte "venerabila lege romana" (venerandae romanorum leges), considerata a fi fara indoiala "Breviarul lui Alaric".
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
