Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Instalarea slavilor in Grecia
Instalarea slavilor in Grecia
Situati intre Oder si Vistula, popoarele slave considerate indo-europene, s-au deplasat lent catre S-E; in secolul al II-lea ei ocupau zona dintre Nipru si S. Dunarii. Ei apar in izvoare tocmai la inceputul secolului al VI-lea, cand au intreprins dese incursiuni la Dunare. Intre 580-581 slavii au trecut masiv fluviul, fara a intampina nici cea mai mica rezistenta; ei au ocupat mai intai Tracia si Macedonia, iar in 586 Tesalonicul a cunoscut primul dintr-o serie mai lunga de asedii. Aflati la inceput sub controlul avarilor, au scapat de acestia si s-au raspandit in Grecia pana in Peloponez, unde vor ajunge in 587-588. Ei s-au instalat sub forma unor mici entitati independente numite sclavinii.
In zona Tesalonicului ei au obtinut chiar independenta fata de avari. Intre 604 si 615 slavii au asediat din nou Tesalonicul, iar in 618 Heraclius a reusit sa incheie pacea cu ei in schimbul permisiunii de a se instala la portile orasului. In partea de Nord a Balcanilor, triburile de slavi au ramas in continuare supuse avarilor, care ii vor substitui pe greci. Astfel, procesul de slavizare va atinge o zona destul de larga, din Ahaia si Tesalia pana in Macedonia. In aparenta, slavizarea Balcanilor a fost un proces care a inceput din Sudul Peninsulei Balcanice pentru a se indrepta mai apoi spre Nord.
Penetrarea slavilor are insa acum un caracter nou: nu mai este vorba acum de simple incursiuni, ci de instalarea in teritoriul grec in grupuri compacte, indeosebi in Macedonia, Epir si Tesalia, cu ajutorul corabiilor construite dintr-un singur trunchi numite monoxile, ajungand chiar si in insule. Relatiile dintre Imperiu si aceste triburi invadatoare au fost pentru o lunga perioada de timp destul de delicate: Constans II (641-660) si Justinian II (685-695; 705-711) vor intreprinde incursiunimilitare impotriva lor. In Macedonia, slavii au ramas elementul dominant, iar Imperiul a fost nevoit sa se acomodeze acestei situatii, multumindu-se cu o anumita suzeranitate asupra lor. In restul Greciei slavii vor fi elenizati. Rapiditatea cu care atat slavii cat si celelalte popoare migratoare au ocupat Peninsula Balcanica poate fi explicata prin vidul militar, administrativ, iar in unele zone chiar demografic, pe care l-au gasit toate aceste popoare. Intre 593 si 596 sistemul defensiv bizantin de la Dunare se prabuseste, Imperiul pastrand doar cetatile mai mari precum: Singidunum, Justiniana Prima, Naissus, Serdica.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
