Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Raporturile cu popoarele barbare din Occident
Raporturile cu popoarele barbare din Occident
Dupa moartea lui Odoacru in 493, Anastasius il accepta pe Teodoric cel Mare ca rege al Italiei. Teodoric a pastrat aproape intreaga administratie romana, fiind preocupat in chip deosebit sa nu-i supere pe membrii Senatului. O apropiere intre populatia romanasi barbari (goti), nu a fost posibila din cauza diferentei de credinta: gotii erau arieni, iar romanii ortodocsi. Relatii amicale a avut Anastasius cu Clovis, regele francilor, caruia ii trimite insemnele demnitatii de consul, socotindu-l un reprezentant al puterii imperiale in Apus.
Politica lui Anastasius la Dunarea de Jos
Domnia lui Anastasius a avut o mare importanta si pentru Scythia Minor, deaorece in aceasta perioada se constata o intarire a frontierei dunarene cu noi trupe si fortificatii. Anastasius nu a urmarit largirea frontierelor Imperiului, ci intarirea capacitatii de aparare. La Dunarea de Jos si Tracia isi fac aparitia in aceasta perioada bulgarii, care in 493, 499, 502, au pradat o parte din Imperiu. Impotriva lor si a altor eventuali invadatori, imparatul a luat masuri de refacere a zidurilor de incinta a unor cetati precum: Histria, Dinogetia, Capidava, unde au fost descoperite caramizi stampilate cu numele imparatului, ceea ce ne demonstreaza ca in aceste locuri s-au facut eforturi importante de fortificare a cetatilor. Tot acum s-au construit in Scythia Minor numeroase bazilici crestine, cum ar fi cele de la Histria, Tomis, Callatis, Tropaeum Traiani, Dinogetia si Capidava.
Din punct de vedere al organizarii bisericesti inregistram un progres al numarului de episcopi; acum se trece de la existenta unui singur episcop la Tomis, la 15 scaune intemeiate in principalele orase ale provinciei: Histria, Callatis, Axiopolis, Tropaeum Traiani, Zaldapa, Capidava, Noviodunum, Troesmis, Aegissus, Salsovia, Constantiniana etc.153. Pana la Anastasius, ierarhii de la Tomis semnau de obicei in actele oficiale cu formula: "X episcopus Tomitanus," insotit de numele provinciei Scythia, ca de pilda "Ioannes Tomitanae civitatis episcopus provinciae Scythiae". Dupa Anastasius aceasta formula se schimba. Ea ne apare astfel in anul 520, in actele unui sinod de la Constantinopol, care a ales ca patriarh pe Epifanie. Intre mitropolitii care semneaza o scrisoare de informare catre papa Hormisdas se afla la numarul 7 si "Paternus mosericordia Dei episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". Versiunea latina a datelor de mai sus este intarita de un document din anul 518 si anume de o scrisoare a legatilor papali din Constantinopol catre acelasi papa Hormisdas. Acesti reprezentanti ai papei la Constantinopol il informeaza despre tulburarile pe care "calugarii sciti" le provoaca in legatura cu unele probleme ale dogmei stabilite la Calcedon; ei spuneau printre altele: "acesti monahi isi acuza episcopii din provinciile lor, intre care este si Paternus, intaistatatorul cetatii Tomis". Este vorba deci, de mai multi episcopi, intre care este pomenit Paternus, care avea un rol important.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
