Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
La Dunarea de Jos Imperiul bizantin a avut de infruntat incursiunile slavilor si bulgarilor, amestecati cu trupe de huni. In 528 a avut loc prima incursiune la Dunarea de Jos, la care au participat conducatori de elita precum: Baduarius, magister militum et dux Scythiae si Iustinus, magister militum et dux provinciae Moesiae Secundae. Armata bizantina a fost infranta, Iustinus a murit pe campul de lupta, invadatorii pradand un vast teritoriu pana in Tracia. In anul 529, cete de sclavini in alianta cu bulgarii patrund din nou in Imperiu, dar sunt respinsi de armata imperiala, comandata de gepidul Mundus, numit in acelasi an magister militum per Illyricum. Un an mai tarziu Chilbudios, un ofiter de origine slava numit de Justinian magister militum per Thraciam si pus sa pazeasca Istrul, reuseste in numai 3 ani sa-i alunge pe huno-bulgari si pe sclavini din dioceza Traciei.
Procopius de Cezareea, contemporan cu imparatul Justinian, in lucrarea De bello Gothico III, 14, 16,ne spune: "Chilbudios, era asa de temut de barbari, incat timp de trei ani, cat s-a ostenit in acesta cinste, nimeni nu a mai trecut Istrul impotriva romanilor....". Cu aceasta ocazie au fost recucerite mai multe puncte strategice din Oltenia, Muntenia si din Banat, intre care Drobeta, Sucidava, Turris (Turnu Magurele), Constatiniana Dafne, Liderata si a fost extinsa dominatia bizantina pe o buna parte din teritoriul fostei provincii Dacia. Moartea brutala a lui Chilbudios in 533, in urma unei lupte cu sclavinii, a permis dupa aceasta data incursiuni repetate ale barbarilor dincolo de Dunare. Pentru a le face fata, Justinian a facut apel de mai multe ori la mijloace diplomatice, a invrajbit populatiile migratoare unele impotriva altora, ori a cumparat pacea in schimbul unor apreciabile sume de bani.
Astfel dominatia bizantina este mentinuta nu numai in dreapta Dunarii, ci si dincolo de fluviu, pe o zona destul de intinsa, in Banat, Oltenia si Muntenia. Documentele arheologice si epigrafice din aceasta zona sunt o marturie elocventa a expansiunii politice si economice bizantine din vremea lui Justinian.
In Peninsula Balcanica perioadele de pace cu cele de razboi au alternat la intervale scurte. Pe vremea lui Justinian ultimele invazii de mari proportii in acesta zona sunt cele ale kutrigurilor, o ramura a hunilor, condusi de Zabergan. Dupa ce au distrus multe cetati in calea lor, printre care si Dinogetia, acestia vor fi infranti cu mare greutate de catre generalul Belizarie, chiar sub zidurile Constantinopolului. Spre sfarsitul domniei lui Justinian, la Dunarea de Jos si-a facut aparitia o alta populatie nomada, inrudita cu huno-bulgarii, avarii, pe care imparatul i-a asezat cu statut de foederati la frontiera fluviului.
Pentru a face fata acestor repetate conflicte, Justinian a dat ordin sa se construiasca in Peninsula Balcanicasi la Dunarea de Jos sute de fortificatii dispuse pe mai multe linii de aparare. In Scythia Minor a fost continuata opera de intarire a limesului inceputa de Anastasius. Procopius de Cezareea mentioneaza un numar de 40 de asezari la care au fost efectuate lucrari de constructie. Intre acestea pot fi amintite: Sucidava, Axiopolis, Troesmis, Noviodunum, Aegissus, Ulmetum, Constantiniana, Tomis, Callatis etc.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
