Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Periodizarea istoriei bizantine
Periodizarea istoriei bizantine
Delimitarea in timp a Imperiului bizantin a fost destul de fluctuanta. Nu insasi pentru anul caderii sale: Imperiul ia sfarsit odata cu ultimul sau suveran, Constantin al XI-lea, in dimineata zilei de 29 mai 1453. In schimb, data sa de nastere ramane controversata, chiar daca bizantinii nu au avut nici o ezitare asupra ei: Imperiul lor incepe odata cu Augustus, fapt in buna parte adevarat pentru ca evolutia de 15 secole, de la principat la ultimul basileu, a consemnat o serie de mutatii fara a inregistra veritabile rupturi. Inceputul istoriei bizantine este stabilit de diversi cercetatori in functie de momentul pana la care ei considera ca se poate vorbi inca de Imperiul Roman. Ei s-au oprit la urmatoarele date:
- anul 284, momentul urcarii pe tronul Imperiului Roman a imparatului Diocletian (284-305), cel care a introdus o serie de reforme militare si administrative, care vor dura si in vremea succesorilor sai.
- anul 330, cand a fost inaugurat orasul Constantinopol, noua capitala a Imperiului.
- anul 395, atunci cand, dupa moartea lui Teodosie I cel Mare, Imperiul a fost impartit in cel de Rasarit si cel de Apus.
- anul 476, care corespunde momentului caderii Romei in mainile herulilor lui Odoacru si a ultimului imparat roman, Romulus Augustus.
- domnia imparatului Justinian, care reprezinta o etapa noua pe plan militar, politic, cultural si artistic.
- anul 632, momentul declansarii cuceririlor arabe in Orient, cu consecinte economice si politice nefaste pentru Imperiul bizantin.
- prima jumatate a sec. al VIII-lea, mai precis anul 717, cand pe tronul Imperiului a ajuns Leon al III-lea, initiatorul iconoclasmului.
Dupa parerea noastrasi a altor istorici, inceputul istoriei bizantine trebuie asezat in timpul domniei lui Constantin cel Mare, mai precis odata cu intemeierea Constantinopolului. Transformarea vechiului Byzantion in capitala Imperiului a atras dupa sine o serie de schimbari structurale in organizarea administrativa, economica, militara, economicasi politica a statului. Un alt element esential care a avut loc tot acum, a fost introducerea crestinismului ca religie libera prin edictul de la Milan si prin masurile de sprijinire luate dupa aceea de Constantin cel Mare. Din punct de vedere teologic, Sinodul de la Niceea din 325, reprezintasi el o rascruce, intrucat este momentul din care religia crestina incepe sa se manifeste in mod liber, trecandu-se de asemenea la elaborarea invataturilor sale dogmatice. De aceea prima etapa din Istoria bizantina o putem delimita intre 324 si 632, o perioada numitasi romana tarzie, din cauza predominarii elementelor romanice sau etapa proto-bizantina.
A doua perioada este aceea a evului mediu bizantin care este cuprinsa intre anii 632-1204, cu doua etape: 632-1025, perioada evului mediu bizantin timpuriu si perioada medievala bizantina tarzie, de la 1025 la 1204. Anul 1204 constituie momentul in care Imperiul bizantin este destramat in urma cruciadei a IV-a si se formeaza pe o buna parte a teritoriului sau Imperiul latin de rasarit cu capitala la Constantinopol si alte regate si despotate occidentale. Imperiul latin de rasarit va dura 57 de ani, pana in anul 1261, cand bizantinii vor reusi sa recucereasca Constantinopolul. De asemenea, anul 1204 reprezintasi momentul in care Imperiul bizantin, izgonit din Constantinopol si de pe o buna parte a Peninsulei Balcanice si a Asiei Mici, se va reorganiza in trei centre: Niceea, sub conducerea imparatilor dinastiei Lascarizilor, Trapezunt condus de Comneni si Arta, in Epir, sub dinastia Anghelilor.
Etapa tarzie bizantina este cuprinsa intre 1204-1453, fiind caracterizata de numeroase dificultati politice, economice si sociale, atat pe plan intern cat si pe plan extern. Ziua in care a cazut Constantinopolul nu va reprezenta si disparitia completa a Bizantului, formula lansata de Nicolae Iorga, "Bizant dupa Bizant", exprimand foarte bine continuitatea civilizatiei bizantine si dupa 1453, atat pe teritoriul fostului Imperiu, cat mai ales in teritoriile libere: Tarile Romane, Rusia, Italia.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
