Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
In vremea imparatului Ioan I Tzimiskes, Dobrogea a fost transformata in thema sub numele de Istros sau Paradunavon. Inceputurile themei erau mai vechi, regiunea facand parte dintr-o alta thema intemeiata de Constantin al IV-lea in 681-685, dupa infrangerea bulgarilor. Constantin al VII-lea Porfirogenetul in lucrararea sa Despre theme (De Thematibus), spunea ca imparatul Constantin al IV-lea ar fi intemeiat thema Traciei din care facea parte si Bulgaria, Hemus si Istros. Istros pare a fi chiar Dobrogea. Acum Ioan Tzimiskes organizeaza Istros ca thema de sine statatoare cu resedinta la Durostorum (Silistra). Aici va fi si sediul strategului. Primul strateg se pare ca a fost Leon, cel care conducea flota dunareana. Pe sigiliile din aceasta vreme se gasesc titulaturile carmuitorilor si numele themei. Ioan Tzmiskes a avut grijasi de refacerea cetatilor de aici, fiind zidita acum cetatea Pacuiul lui Soare. Cetatea trebuia sa apere Durostorumul de atacurile ce veneau dinspre Nord. Azi cetatea se pastreaza numai partial, arheologul Petre Diaconu localizand tot aici o alta cetate Vicina.
Pentru consolidarea acestor afirmatii exista o serie de argumente:
.. "portulanele" italiene, acele harti care mentionau porturile de la Dunare si distanta dintre ele; .. la Pacuiul lui Soare s-au descoperit foarte multe sigilii comerciale ce insoteau baloturile cu marfuri; .. in urma cercetarilor arheologice facute in multe cetati din Dobrogea, precum Noviodunum (Isaaccea), Dinogetia (Garvan - resedinta unui toparh), Beroe (Piatra Frecatei), Capidava, Axiopolis (Cernavoda), s-au descoperit vestigii din aceasta epoca, demonstrand grija lui Tzimiskes pentru aceasta regiune.
In ceea ce priveste organizarea bisericeasca, descoperirea de biserici la Dinogetia, Noviodunum si Troesmis atesta existenta unor episcopi. Astfel, la Dinogetia a fost gasit un engolpion de aur care ar fi apartinut unui episcop si un sigiliu al lui Mihail al Kievului care ar fi insotit o scrisoare catre ierarhul locului. La Noviodunum si Troesmis sunt de asemenea numeroase urme crestine care intaresc ipoteza conform careia in aceasta zona ar fi existat o viata bisericeasca organizata. La Sud de Cernavoda, la Axiopolis, avem informatii privind existenta unui episcop care ar fi fost transferat de aici mai tarziu in Imperiu, la Abidos in Vestul Asiei Mici. Concluzia ar fi ca acesta era bizantin iar slujba o facea in limba greaca. O dovada a folosirii limbii grecesti in cult este si descoperirea unui ulcior la Capidava, ce poarta pe el literele alfabetului grec, Crucea si alte semne.
Exista o Noititia episcopatum din sec. al XI-lea care mentioneaza cetatea Durostorum ca mitropolie cu 5 episcopii sufragane in 5 cetati, care se aflau in Dobrogea. Transferul episcopului la Abidos a fost facut pe un scaun mitropolitan. Este posibil ca si Axiopolis sa fi fost mitropolie, deoarece in secolul al VI-lea era un centru crestin important, iar transferul se facea pe ranguri egale.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
