Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Puterea familiala: sistemul comnenilor
Puterea familiala: sistemul comnenilor
La sfasitul domniei lui Alexios I Comnenul sistemul puterii familiale era destul de bine pus la punct, dinastia folosind pe viitor diferitele aliante matrimoniale pentru integrarea unor binecunoscute familii occidentale sau a noilor familii. Astfel, o nepoata a lui Ioan al II-lea (1118-1143) s-a casatorit cu Ioan Cantacuzino; una din surorile acestui imparat s-a casatorit cu un Anghelos; o verisoara l-a avut ca sot pe Alexios Paleologul; dinastiile care au urmat pana la sfarsitul Imperiului au pastrat numele Comnenilor. Acest sistem era un nod inextricabil, care permitea imparatului sa fie legat cu intreaga clasa aristocrata. In momentul luptelor sale cu normanzii, Alexios I a asociat-o la tron pe mama sa si a oferit cele mai inalte functii militare rudelor sale de sange sau prin alianta. El a ridicat familia sa la statutul de conducatori ai ierarhiei politice si sociale, oferindu-le titluri de origine imperiala. Astfel familia, deci fidelitatea personala, inlocuia competenta, vechea pozitie socialasi atasamentul la servicul public, criteriu cuvenit posturilor celor mai inalte. In vremea lui Manuel I (1143-1180), ierarhizarea era justificata prin asa-numitul criteriu al eugeniei (nasterea dintr-o familie buna), nobletea inlocuind meritul in promovare. Inainte ierarhia functiilor crea aristocratia, acum, conceptia familiala a aristocratiei crea ierarhia; familia devenea un mijloc de guvernare. Din vremea imparatilor familiei Dukas, pastrarea puterii se baza mai mult pe legaturile de familie decat pe calitatea ofiterilor; aceste legaturi permiteau Comnenilor sa detina puterea in calitate de grup dominant in sanul unui consortiu de familii nobile, pe care le pastra si care erau in legatura cu propria lor familie sau cu a celor care-i puteau elimina de la putere. Acest lucru dadea impresia apartenentei la un grup centralizat, care impiedica degenerarea conspiratiilor in revolte. Acest sistem restrangea insa avantajele puterii, redusa de altfel la un Imperiu diminuat, la un grup restrans in detrimentul numerosului si competentului personal administrativ, care facuse din Bizant aproape un Stat modern. Foarte multi oameni competenti au fost privati in vremea Comnenilor de cariere traditionale in familiile lor. Sistemul familial al Comnenilor a adus si alte slabiciuni specifice. Astfel, prin concentarea asupra capitalei se pierdeau originile sale provinciale, iar nodul inextricabil al aliantelor familiale suscita grupuri de interese, in care fiecare vedea in ruda sa un potential adversar: fiica cea mare a lui Alexios, Ana Comnena, a incercat sa-l priveze de tron pe fratele sau Ioan, in avantajul sotului sau. In ciuda acestor insuficiente, sistemul familial a reusit in cele din urma sa fie destul de eficient pe plan extern, restaurand grandoarea Imperiului.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
