Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Probleme de ordin religios
Probleme de ordin religios
In secolele IV-V, pe plan intern, istoria Bizantului se va confrunta cu diverse probleme de ordin religios. Trebuie retinut faptul ca prin dezvoltarea monahismului, care se organizeaza in secolele IV-V, creste in mod evident forta moralasi sociala a crestinismului, ce se va manifesta acum si sub forma unei forte de expansiune deosebita, prin evanghelizarea Armeniei de catre Grigorie Luminatorul, a Abisiniei de catre Frumentiu, a gotilor de catre Ulfila. Tot acum asistam si la sfarsitul paganismului. Imparatul Constantiu luase mai multe masuri favorabile crestinilor, limitand activitatea paganilor. Din pacate, succesorul sau Iulian, educat atat in spiritul paganismului grec cat si in religia crestina, odata ajuns la putere a dat un edict prin care ordona redeschiderea templelor si reorganizarea cultului pagan. El a dat si o declaratie de toleranta, insa a exclus pe crestini din functiile importante ale Statului. Dupa moartea lui Iulian, pana la Teodosie I, paganii au continuat sa observe nestingeriti cultul si obiceiurile lor. Teodosie I a luat insa masuri dure impotriva paganilor: faimosul edict din 392 interzicea sacrificiile si orice ceremonie pagana precum si accesul la temple.
Jocurile olimpice au fost si ele interzise in 393, iar misterele lui Eleusis in 396. In Occident, episodul cel mai semnificativ ramane decizia luata de Gratian de a scoate statuia zeitei Victoria din Senatul de la Roma, care simboliza in ochii tuturor grandoarea trecutului roman. Dupa Sinodul de la Niceea, imparatul Constantin cel Mare nu a dus o politica bine definita cu privire la arieni. Printre succesorii sai, Constantiu si Valens au fost arieni. In vremea lui Teodosie I, acesta va fi insa foarte categoric cu arienii, gonind din Constantinopol pe episcopul arian si dand niceenilor toate bisericile din oras. In 380, el a publicat un edict prin care numai cei care aderau la invatatura niceeana cu privire la Sfanta Treime aveau dreptul sa se considere "crestini catolici", in timp ce ceilalti, arienii, erau considerati eretici. Un sinod convocat de Teodosie I la Constantinopol in 381, confirma simbolul de credinta de la Niceea in ceea ce privea consubstantialitatea Tatalui si a Fiului si completa afirmand consubstantialitatea Sfantului Duh cu celelalte doua Persoane. Acealasi Sinod fixa si locul episcopului de la Constantinopol: primul dupa cel de la Roma. Nu era vorba inca de egalitate, dar asistam deja la pozitia de superioritate a scaunului de la Constantinopol fata de ceilalti confrati din Rasarit. Aceste hotarari extrem de importante i-au asigurat lui Teodosie I un loc de frunte in istoria crestinismului, alaturi de Constantin cel Mare. Teodosie proclama de fapt ca nu exista toleranta in materie de religie: este o religie de Stat obligatorie, a carei dogma este fixata de imparat, care o impune supusilor sai. Ortodoxie si erezie devin acum subiect politic si religios in acelasi timp sau in unele situatii, puncte de vedere care risca sa se confunde. Trebuie notat faptul ca aceasta politica a lui Teodosie se opunea ideilor pe care le apara in acea vreme in Occident Sfantul Ambrozie, convins ca in problemele bisericesti nu trebuie sa se amestece puterea temporala. Astfel, atitudinea lui Teodosie anunta viitoarele conflicte dintre Rasarit si Apus. In sfarsit, locul pe care-l va ocupa de acum inainte Constantinopolul, va declansa reactia episcopilor de la Antiohia si Alexandria, jucand astfel un rol important in luptele din secolul al V-lea, aspectul teologic mascand uneori interese de ordin material.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
