Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Teologia oficiala
Teologia oficiala
In istoria Bizantului, Biserica si Statul au ajuns la un moment dat sa traga unele concluzii din experienta trecutului; acest trecut se baza pe Antichitate si se dezvoltase in constiinta Bisericii pe un ideal imuabil, care urmarea intoarcerea la anumite valori ale trecutului. Cu acordul tacit al Bisericii si al Statului, inainte de instaurarea dinastiei macedonene se ajunsese la un fel de bilant: orice noua dezbatere teologica, orice problema noua, trebuia raportata la trecut. Traditia Sfintilor Parinti, confirmata de autoritatea lor, ca mijloc de referinta sau de citate scoase din context, devenise un fel de garantie a fiabilitatii. In lucrarea Sfantului Ioan Damaschin, De Fide orthodoxa, intalnim tocmai aceasta grija deosebita pentru trecut, pentru Sfintii Parinti, consensum Patrum. Lucrarea ultimului mare Parinte al Bisericii este un fel de "suma" a teologiei grecesti la care secolele posterioare nu au adaugat prea mult. In secolul al IX-lea, Bizantul recunostea tacit ca adevarul universalitatii Bisericii fusese formulat odata pentru totdeauna de catre Sfintii Parinti la Sinoadele Ecumenice. Raspunsul la noile neintelegeri, la noile erori sau intrebari, trebuia imprumutat din literatura patristica. Exigenta acestui demers retrospectiv se afla la originea curentului religios bizantin numit "teologia oficiala".
Principalul ei obiectiv consta in demonstrarea ca "totul a fost deja decis", toate problemele erau rezolvate, iar singura garantie a Ortodoxiei era apelul la trecut. Importanta si meritul acestei "teologii oficiale" nu trebuie minimalizat: ea ne arata inaltul nivel al culturii bisericesti bizantine, preocuparile spirituale si intelectuale deosebite, grija pentru educatie, invatamant, scoli si carti. Toate acestea au facut din Imperiul bizantin centrul cultural al lumii, caruia ii datoram transmiterea unei traditii antice si paleocrestine.
Inceputurile acestui curent oficial al teologiei bizantine le putem plasa odata cu renasterea culturala din a doua jumatate a secolului al X-lea, centrul fiind Universitatea din Constantinopol. De aici a iesit "parintele teologiei bizantine" patriarhul Fotie (858-867; 877-886). Universalitatea stiintei sale a atras o pleiada de savanti si teologi, printre care si Chiril, fratele lui Metodie, Apostolul slavilor. Raspunsurile sale date lui Amfilohie de Cizic raman pana astazi un exemplu tipic al teologiei fondate pe referinte si citate.
La randul lor, imparatii Leon al VI-lea si Constantin al VII-lea sau Universitatea din Constantinopol, au reprezentat centrul unei intense activitati intelectuale, in care predomina interesul pentru antichitate si arheologie.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
