Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Transformari sociale si demografice
Transformari sociale
Institutia aceasta a themelor nu este decat o parte a profundelor schimbari in urma carora in secolele VII-VIII, Imperiul a cunoscut transformari importante. Perioada invaziilor a marcat o oarecare ruralizare a Imperiului bizantin. Importanta oraselor scade, iar activitatile au fost diminuate prin pierderea regiunilor orientale, Alexandria si Antiohia, puternic urbanizate.
Schimburile comerciale au inregistrat si ele un evident regres, fapt demonstrat de slabirea emisiei monetare. Marile axe comerciale ale acelor timpuri au fost o perioada intrerupte, iar Occidentul era saracit si anarhic. Cu toate acestea orasul nu a disparut, el conservand triplul rol: administrativ, militar si religios. De asemenea, el ramanea centru de recrutare al armatei, resedinta sefilor, resedinta episcopului si a personalului bisericesc. Mari orase precum Tesalonicul sau Efesul au supravietuit, intimp ce altele precum Ancira au cunoscut un sensibil declin. In aceasta perioada, caracterul urban si-a schimbat structura fapt usor de observat din folosirea frecventa a termenului de kastron (fortareata) pentru a-l desemna.
Transformari demografice
Cu privire la situatia demografica din Imperiul bizantin in secolul al VII-lea putem spune ca avem putine cunostinte. Este greu de estimat consecintele produse de invazii sau de evaluat aportul invadatorilor, fie direct in cazul slavilor, fie indirect in Orient, unde au fost repatriate populatii intregi. Ceea ce este sigur este faptul ca populatia rurala a crescut, cauza principala fiind mai degraba transformarile sociale si mai putin aportul strain. Aceasta situatie masca de fapt o serie de inegalitati, ceea ce explica transferul de populatii din vremea unor imparati: in 688, Justinian al II-lea a transferat cca. 30.000 de bulgari si de slavi in Bitinia; in 690 acelasi imparat a dus ciprioti in apropierea Cyzicului; iar in 762, Constantin al V-lea a deplasat 200.000 de slavi in Bitinia.
Din punct de vedere geografic, Imperiul nu mai detinea in Occident, decat cateva posesiuni si acestea putin loiale; Orientul se va reduce la Asia Micasi la Grecia. Pierderile in Occident au tranformat ideea romana in ceva utopic. Pentru a masura intreaga amploare a pierderilor din Orient este de ajuns de amintit rolul pe care timp de mai multe secole l-au jucat Siria si Egiptul. Beyrut, Antiohia sau Alexandria, erau porturile cele mai prospere ale Mediteranei orientale; industria Siriei era cea mai activa, iar Egiptul dupa ce fusese granarul Romei, devenise principalul furnizor de grane pentru Bizant. Acestei importante economice se adaugasi aportul celor doua provincii adus civilizatiei bizanine - arta, teologie, literatura - deoarece elenismul bizantin a fost mai multa vreme mai degraba sirian si alexandrin decat asiatic. Astfel, Bizantul pierdea in aceasta perioada cea mai buna parte a patrimoniului sau.
De aici a rezultat si un brusc dezechilibru, agravat prin faptul ca Grecia era supusa tot acum unei slavizari masive care-i modifica caracterul. De aceea, incepand cu sec. al VII-lea, Imperiul bizantin era redus la Asia Mica. Dupa dinastia lui Heraclius, probabil originar din Armenia, in secolele care au urmat, asiaticii vor fi tot mai numerosi pe tron. Cu toate acestea, din punct de vedere etnic si religios, inregistram o sensibila omogenitate. Pierderea provincilor monofizite, insemna si pierderea unor opozanti obstinanti in privinta politicii de conciliere. Consecintele nu vor intarzia: la Sinodul de la Constantinopol din 681, Constantin al IV-lea a condamnat monotelismul si a restaurat Ortodoxia. O alta sursa de disputa dispare acum: rivalitatile dintre Patriarhatul de la Constantinopol pe de-o parte si cei de Alexandria, Ierusalim sau Antiohia de cealalta. Ortodoxia orientala a devenit de acum incolo strans grupata in jurul Patriarhatului de la Constantinopol.
Ca urmare a acestei concentrari teritoriale si etnice, Imperiul a capatat un alt caracter: el devine in mod defintiv un Imperiu grec sau greco-asiatic. Mitul Imperiului roman, caruia eforturile lui Justinian i-au mai asigurat un secol in plus de existenta, dispare odata cu folosirea limbii latine.
Din secolul al VII-lea limba greaca a devinit limba oficiala in administratie si in armata; titlurile functionarilor se elenizeaza, ca de altfel si titulatura imperiala. Practic nu se abroga ceva ci se suprapunea o institutie alteia, care se invechise. Tot acum, un alt fapt demn de remarcat este si cvasidisparitia prefecturii pretoriului. Noile diviziuni administrative, se vor intinde practic pe intreg teritoriul Imperiului. Institutiile care depindeau de vechea prefectura a pretoriului se vor individualiza sub diferite nume precum: stratiotikon pentru afacerile armate, genikon pentru cheltuielile cu caracter general, idikon pentru cheltuielile de la Curte, iar mai tarziu aparitia logothetului pentru responsabilitatea postei imperiale.
Cuprins
- Istoria Bizantului
- Introducere
- Periodizarea istoriei bizantine
- Constantin cel Mare: monarhia crestina si orientala
- Imperiul lui Constantin
- Noua capitala a Imperiului
- Crestinarea Imperiului
- Raporturile lui Constantin cel Mare cu Biserica
- Urmarile convertirii lui Constantin
- Politica interna a imparatului Constantin cel Mare
- Limesul dunarean in vremea lui Constantin cel Mare
- Imperiul bizantin sub urmasii lui Constantin cel Mare
- Iulian Apostatul
- Valens
- Politica religioasa in Imperiu de la Iulian Apostatul si pana in vremea lui Teodosie I cel Mare
- Teodosie I cel Mare. Credinta ortodoxa devine religie oficiala de Stat
- Politica fata de crestinism a imparatului Teodosie I cel Mare
- Atitudinea lui Teodosie I cel Mare fata de paganism
- Dezvoltarea structurilor regionale ale Bisericii in secolul al IV-lea
- Ideea bizantina de Bisericasi Stat
- Succesorii lui Teodosie I cel Mare: Arcadius si Honorius. Divizarea Imperiului
- Teodosie al II-lea. Activitatea sa legislativa, reorganizarea invatamantului. Sinodul al III-lea Ecumenic
- Politica externa a lui Teodosie al II-lea
- Politica interna a lui Teodosie al II-lea
- Activitatea cultural-stiintifica in vremea lui Teodosie al II-lea
- Codex Theodosianus
- Probleme religioase
- Continuitatea romano-bizantina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Viata crestina pe teritoriul tarii noastre in prima jumatate a sec. al V-lea
- Imperiul Bizantin de la Marcian la Zenon. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon. Urmarile sale pe plan religios
- Monofizismul
- Reactii impotriva Sinodului de la Calcedon
- Leon I cel Mare, Zenon. Patriarhul Acachie, Henotikonul si conflictul dintre Orient si Occident
- Anastasius I
- Politica religioasa a lui Anastasius
- Reformele administrative ale lui Anastasius
- Raporturile cu popoarele barbare din Occident
- Consideratii asupra perioadei de la Constantin cel Mare pana la Anastasius
- Probleme de ordin religios
- Marile migratii si arianismul popoarelor barbare
- Vizigotii
- Hunii
- Ostrogotii
- Arianismul popoarelor migratoare
- Secolul lui Justinian
- Expansiunea militara a lui Justinian
- Implicarea Imperiului la Dunarea de Jos
- Codul juridic de la Teodosie al II-lea la Justinian
- Arta in perioada lui Justinian
- Reformele administrative in vremea lui Justinian
- Justinian si Biserica
- Simfonia bizantina
- Politica de reconciliere cu Roma si ruptura cu Orientul
- Mostenirea lui Justinian
- Situatia Imperiului bizantin sub urmasii lui Justinian
- Situatia din Balcani si de la Dunarea de Jos
- Conflictul dintre papa Grigorie si Biserica de la Constantinopol
- Heraclius
- Decadenta persana
- Instalarea slavilor in Grecia
- Bulgarii
- Cuceririle arabe
- Themele
- Transformari sociale si demografice
- Dinastiile isauriana si amoriana
- Iconoclasmul
- Constantin al V-lea
- Sinodul al VII-lea Ecumenic
- Teocratia bizantina in perioada post-iconoclasta
- Dinastia macedoneana
- Expansiunea teritoriala a imparatilor macedoneni
- Societatea rurala in secolele IX-XI
- Dobrogea bizantina in vremea imparatului Ioan Tzimiskes
- Teologia oficiala
- Teologia monastica
- Muntele Athos
- Activitatea Sfintilor Chiril si Metodie
- Ruptura Bizantului de Occident
- Schisma de la 1054
- Turcii
- Normanzii
- Situatia in Balcani
- Papalitatea
- Noul statut al comerciantilor italieni
- Instabilitatea interna
- Dinastia Comnenilor
- Politica internasi externa a celorlati Comneni
- Puterea familiala: sistemul comnenilor
- Cruciadele
- Statele latine si formatiunile bizantine de la Niceea, Trebizonda si Epir
- Principii de guvernare bizantina in secolele VIII-XII
- Dobrogea in vremea Comnenilor
- Viata religioasa si culturala la Bizant in secolele IX-XII
- Valoarea simbolica a insemnelor puterii imperiale bizantine
- Paleologii si caderea Imperiului Bizantin
- Tentativele de unire de la Lyon
- Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea. Primele conflicte cu turcii otomani
- Ioan al V-lea Paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino
- Situatia Imperiului Bizntin sub ultimii imparati paleologi
- Cucerirea Constantinopolului de catre turci
