PELERINAJ LA MUNTELE ATHOS SI ALTE LOCURI SFINTE

• « Inapoi
• Inainte »

PELERINAJ LA MUNTELE ATHOS SI ALTE LOCURI SFINTE

Dupa trei ani de la primul pelerinaj, in septembrie 1977, un grup de patru parinti din Manastirea Sihastria in frunte cu Arhimandritul Cleopa Ilie, am plecat cu trenul spre Muntele Athos.

Athosul, numit si ''Gradina Maicii Domnului'', este al doilea loc sfant al lumii crestine, dupa Mormantul Domnului. Athosul este paradisul tarilor ortodoxe, unic in lumea crestina.

Ajungem la Tesalonic, capitala Macedoniei antice, unde ne intampina cativa monahi romani. O zi intreaga vizitam manastirile si bisericile vechi ale Greciei de Nord, apoi plecam spre Muntele Athos.

In zare se contureaza unele manastiri atonite, portul Dafne si varful inalt de peste 2000 de metri al Muntelui Athos. Totul ni se pare ca o minune dumnezeiasca. Muntele Athos este o limba ingusta de pamant, cu o suprafata de 339 kilometri patrati, lunga de peste 80 kilometri, care adaposteste pe ambele laturi 20 de manastiri mari, peste 15 schituri si aproape 200 de chilii mici si mari, in care se nevoiesc peste 1500 de calugari greci, sarbi, rusi, romani si bulgari.

Dupa doua ore de calatorie cu vaporul, coboram in portul Dafne, apoi urcam spre Kareia, capitala Sfantului Munte. Dupa ce obtinem viza de intrare in Muntele Athos, pornim spre Schitul Romanesc Prodromul, unde poposim doua zile. Sambata noaptea, la slujba Utreniei a fost tuns in monahism rasoforul Ioan, unul din ucenicii Parintelui Cleopa, care l-a si luat sub mantie. Tunderea a fost oficiata de Arhimandritul Victorin, staretul Manastirii Sihastria, care i-a dat numele de Ioanichie.

Apoi s-a savarsit Sfanta Liturghie, iar Parintele Cleopa a rostit un frumos cuvant duhovnicesc. Dupa masa am vizitat toate pesterile si chiliile pustnicesti din jurul Schitului Prodromul, iar a doua zi am plecat sa ne inchinam in marile manastiri atonite vestite in toata lumea.

Primul popas il facem la Manastirea Marea Lavra. Aici ne inchinam la mormantul Sfantului Atanasie Atonitul din pridvorul bisericii.

In continuare vizitam chiliile romanesti de la Schitul Lacu si Manastirile Iviru, Cutlumus si Stavronichita. Toate au fost innoite de voievozii moldoveni si munteni, care le dadeau ajutoare si danii an de an. Cel mai mult ne-a miscat icoana Maicii Domnului, numita ''Portarita'', de la Manastirea Iviru, unde ne-am inchinat cu totii, in frunte cu Parintele Cleopa. In drum spre Kareia, am facut un scurt popas la chilia vestitului sihastru, Paisie Aghioritul, un mare cuvios cinstit si cautat de intreaga Grecie, care ne-a uimit cu sfintenia si smerenia sa.

Apoi ne inchinam la icoanele facatoare de minuni de la Manastirile Protaton din Kareia, Pantocrator, Esfigmenu si Vatopedu, unde se afla multe moaste si cateva icoane facatoare de minuni. La Vatopedu Stefan cel Mare a construit o arsana, care se pastreaza in buna stare si astazi.

Continuam pelerinajul spre Manastirea Hilandar. De aici traversam muntele si poposim la Manastirea Zografu, ctitorita din temelie de Stefan cel Mare si Sfant intre anii 1475-1502, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.

Ne inchinam apoi la manastirile de pe versantul vestic al Muntelui Athos, si anume: Manastirea Dochiaru, ctitorita in intregime de Alexandru Lapusneanu in secolul XVI; Manastirile Xenofont si Pantelimon. In continuarea pelerinajului nostru, vizitam Manastirile Xeropotamu, Simonos Petra, ctitoria lui Mihai Viteazul; Filoteu, Grigoriu, ctitoria lui Stefan cel Mare; Dionisiu, ctitoria lui Neagoe Basarab; si Manastirea Sfantul Pavel.

Auzind egumenii atoniti de venirea Arhimandritului Cleopa in Muntele Athos, o buna parte dintre ei l-au solicitat sa rosteasca cuvant de folos la obstea manastirilor lor. Astfel, a tinut cinci predici duhovnicesti cu continut patristic si filocalic deosebit, care au mangaiat multe suflete tinere si au facut ecou in toata Grecia, o buna parte dintre ele publicandu-se.

Parasind Sfantul Munte al Athosului, vizitam Atena cu manastirile din imprejurimi si mergem la marele duhovnic Porfirie, care avea darul inainte-vederii. Un adevarat sfant din zilele noastre. El se nevoia intr-un mic schit din Atica. De aici plecam in insula Kerkira (Corfu) la moastele Sfantului Spiridon, pentru care Parintele Cleopa avea mare evlavie.

A doua zi, fiind Duminica, slujim impreuna Sfanta Liturghie, iar Parintele Cleopa este invitat sa tina un cuvant duhovnicesc la Manastirea Platitera din oras. Seara tarziu plecam cu vaporul spre Italia, la moastele Sfantului Ierarh Nicolae, mare facator de minuni, la dorinta staruitoare a Parintelui Cleopa, care voia sa le sarute macar o data in viata si sa-i ceara ajutorul.

La orele 10 dimineata am sosit la Bari, unde se afla catedrala cu moastele Sfantului Nicolae. Aici toti ne-am inchinat cu lacrimi la racla lui, care se pastreaza sub altarul bisericii mari, si i-am cerut ajutorul si mijlocirea sa pentru noi si pentru tara. Apoi Parintele Cleopa a citit cu lacrimi prima parte a Acatistului Sfantului Nicolae, iar noi ceilalti am continuat, cantand cu totii: ''Bucura-te, Nicolae, mare facator de minuni!'' A fost un moment de mare emotie, pe care nu-l putem uita.

De aici am plecat la Roma si am vizitat catacombele Sfantul Calist si Sfantul Sebastian. Apoi am facut un popas la Manastirea Celie din Iugoslavia, la marele teolog sarb Iustin Popovici. Toti doream sa vorbim cu acest dogmatist si teolog cunoscut in intreaga lume, care avea domiciliul fortat in aceasta manastire.

Timp de doua zile Arhimandritii Iustin si Cleopa s-au intretinut duhovniceste prin translator. Apoi Parintele Cleopa i-a cerut un sfat de taina. Ar fi dorit sa ramana pana la sfarsitul vietii in Muntele Athos, dar era in indoiala. Atunci Arhimandritul Iustin i-a spus: ''Parinte Cleopa, daca te duci in Sfantul Munte, mai adaugi o floare in ''Gradina Maicii Domnului''. Dar pe credinciosi cui ii lasi? Acolo te rogi numai pentru sfintia ta. Dar in tara te rogi pentru toti si poti aduce la Dumnezeu multe suflete lipsite de povatuitori! Si eu m-am nevoit un timp in Muntele Athos, dar pe urma m-am reintors sa fac misiune in tara.

Eu zic sa ramai in tara, sa te mantuiesti si pe sfintia ta si sa ajuti si la mantuirea altora. Aceasta este cea mai mare fapta buna a calugarilor de astazi. Mai ales acum, cand ne luptam cu necredinta, cu sectele, cu indiferentis-mul religios!''

Urmand sfatul sau, Parintele Cleopa s-a intors acasa linistit!

• « Inapoi
• Inainte »