Despre ape

• « Inapoi
• Inainte »

CAPITOLUL IX

Despre ape

Apa este unul din cele patru elemente, cea mai buna creatie a lui Dumnezeu. Apa este un element umed, rece, greu, care tinde in jos si usor de varsat. Despre aceasta face mentiune dumnezeiasca Scriptura cand zice: "Si era intuneric deasupra abisului si Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apei" (Facerea I, 2). Caci abis nu este nimic altceva decat apa multa al carei sfarsit este incomprehensibil oamenilor. La inceput apa acoperea tot pamantul. Mai intai a facut Dumnezeu taria, care a despartit apa cea de deasupra tariei si apa cea de dedesuptul tariei (Facerea I, 6-7.). Caci la porunca dumnezeiasca taria a fost intarita in mijlocul abisului apelor. Pentru aceea a spus Dumnezeu sa se faca tarie si s-a facut (Facerea I, 6.). Dar pentru care motiv a pus Dumnezeu apa deasupra tariei? Din pricina arsitei cea fierbinte a soarelui si a eterului. Caci indata dupa tarie se intinde eterul. Iar soarele impreuna cu luna si stelele sunt in tarie. Daca n-ar fi fost apa acolo, s-ar fi aprins taria din pricina caldurii.

Apoi a poruncit Dumnezeu sa se adune apele intr-o singura adunare (Facerea I, 9.). Iar prin faptul ca spune "o singura adunare" nu arata ca ele s-au adunat intr-un singur loc - caci iata zice mai jos: "Si adunarile apelor le-a numit mari"( Facerea I, 10.) - ci cuvantul citat mai sus a aratat ca apele s-au facut simultan, aparte, despartite de pamant. Asadar, s-au adunat apele in locurile lor de adunare si s-a zarit uscatul (Facerea I, 9.). De aici cele doua mari (Adica Marea Rosie si Marea Mediterana.), care inconjoara Egiptul, caci el se afla la mijlocul celor doua mari. S-au format (Tradus prin corectarea textului editiei din Migne PG, dupa editia de la Verona, 1531, f. 35v.) cele doua mari care au diferite mari (Am tradus cuvantul pelagos tot prin mare, caci limba romana n-are un cuvint corespunzator, care sa redea sensul lui pelagos. Raportul dintre pelagos si qalassa este acelasi ca intre parte si intreg si pentru aceea "pelagurile" iau numele de la tarile langa care se gasesc, cf. A. Constandinidis, Marele dictionar al limbii grecesti, vol. III, Atena, 1904, p. 513.), munti, insule, capuri si limanuri si contin diferite golfuri, tarmuri si coaste. Tarm se numeste locul nisipos, iar coasta locul pietros si povarnit, care are adancime chiar de la inceput. La fel s-a format si marea rasariteana, care se numeste Indiana si cea boreala care se numeste Caspica.

De aici s-au format si lacurile. Oceanul este un fel de fluviu, care inconjoara tot pamantul. Despre el mi se pare ca a spus Sfanta Scriptura: "rau iese din paradis"( Facerea II, 10.) care are apa buna de baut si dulce. El procura apa marilor. Aceasta zabovind in mari si stand nemiscata se amaraste; pe langa aceasta, soarele si trombele de apa trag totdeauna in sus partea cea mai fina. De aici se formeaza norii si se fac ploile. Prin filtrare apa se indulceste. Oceanul se imparte in patru inceputuri, adica in patru fluvii. Numele unuia este Fison, adica Gangele indic; numele celui de-al doilea este Geon; acesta este Nilul, care se coboara din Etiopia in Egipt; numele celui de-al treilea este Tigru, iar numele celui de-al patrulea este Eufratul (Facerea II, 10-14.). Sunt si alte foarte multe fluvii si foarte mari, dintre care unele se varsa in mare, iar altele dispar in pamant. Pentru aceea tot pamantul este sfredelit si gaurit, ca si cum ar avea niste vine, prin care primind apa din mare, da la iveala izvoarele. Cum este felul pamantului asa este si apa izvoarelor, caci apa marii se filtreaza, se curata prin pamant si in chipul acesta se indulceste. Iar daca locul de unde iese izvorul se intampla sa fie amar sau sarat, atunci si apa izvoraste dupa felul pamantului. De multe ori, insa, cand apa este stramtorata si curge cu forta, se incalzeste. Din aceasta pricina izvorasc in chip natural ape calde.

Prin porunca dumnezeiasca s-au facut in pamant scobituri si astfel s-au strans apele in locurile lor de adunare. Prin aceasta s -au facut muntii. Din apa, pe care Dumnezeu a facut-o la inceput, a poruncit Dumnezeu sa scoala suflet viu (Facerea I, 20.), deoarece Dumnezeu avea sa reinnoiasca pe om prin apa si prin Sfantul Duh, care se purta la inceput deasupra apelor (Omilia II la Hexaimeron: "Pamantul era nevazut si netocmit", Migne PG, XXIX, col. 41 C - 44 C.). Cuvintele acestea le-a spus dumnezeiescul Vasile. Si a scos vietuitoare, atat pe cele mici cat si pe cele mari, chiti, balauri, pesti care inoata in apa si pasari zburatoare.

Prin pasari se uneste apa, pamantul si aerul, caci ele s-au facut din apa, locuiesc pe pamant si zboara in aer. Apa este elementul cel mai bun, este absolut trebuincios si curatator al murdariei, nu numai a celei trupesti, dar si a celei sufletesti daca primeste harul Duhului.

Despre mari

Helespontul primeste marea Egee. Helespontul se termina la localitatile Abidos si Sistos. Dupa Helespont vine Propontis, care se termina la localitatile Halchidon si Bizant; aici sunt stramtorile de unde incepe Pontul. Dupa Pont vine lacul Meotis. Iarasi, de la inceputul Europei si al Libiei se afla Marea Iberica, care se intinde de la coloanele lui Hercule pana la Muntii Pirinei. Marea Ligurica se intinde pana la marginile Tiriniei. Marea Sardinica, care este dincolo de Sardinia si se intinde in jos spre Libia. Marea Tiriniaca, care se termina in Sicilia si se incepe de la marginea extrema a Marii Ligurice. Apoi Marea Libica. Apoi Marea Cretana, Marea Sicilica, Marea Ionica si Marea Adriatica, care se revarsa din Marea Sicilica, pe care o numesc Golful Corintic sau Marea Alchionida. Marea cuprinsa intre capurile Sunion si Scila se numeste Marea Saronica. Apoi Marea Mitroica si Marca Icarica in care sunt insulele Ciclade. Apoi Marea Carpatica, Pamfilica si Egipteana. Iar dincolo de Marea Icarica se revarsa Marea Egee.

Iar calatoria pe mare in Europa, de la gura riului Tanais (Tanais = fluviul Don.) pana la coloanele lui Hercule sunt 609.709 stadii; in Libia, de la Tinghis (Tinghis = Tangerul.) pana la portul Canopic 209.252 stadii. In Asia, de la Canope pana la riul Tanais, impreuna cu golfurile, calatoria pe mare este de 4.111 stadii. La un loc tarmul lumii locuite de noi impreuna cu golfurile este de l.309.072 stadii.

• « Inapoi
• Inainte »