Despre Scriptura

• « Inapoi
• Inainte »

CAPITOLUL XVII

Despre Scriptura

Dumnezeu, propovaduit de Vechiul si Noul Testament, laudat si slavit in Treime, este unul, deoarece Domnul zice: "N-am venit sa stric legea, ci sa o plinesc" (Matei V, 17.). El a lucrat mantuirea noastra, pentru care este toata Scriptura si toata taina. Si iarasi: "Cercetati Scripturile, caci ele marturisesc despre mine"( Ioan V, 39.). Si apostolul spune: "in multe parti si in multe feluri Dumnezeu a vorbit odinioara parintilor nostri prin profeti, iar in zilele din urma ne-a vorbit prin Fiul"( Evrei I, 1-2.). Asadar au vorbit prin Sfantul Duh legea si profetii, evanghelistii, apostolii, pastorii si invatatorii.

"Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu" si negresit "si folositoare" (II Timotei III, 16.), incat este un lucru foarte bun si foarte folositor sufletului ca sa cercetam dumnezeiestile Scripturi, intocmai ca un copac sadit la izvoarele apelor (Psalmi I, 3.), tot astfel si sufletul udat cu dumnezeiasca Scriptura se ingrasa si da rod copt, credinta ortodoxa, se impodobeste cu frunze totdeauna verzi, adica cu fapte placute lui Dumnezeu. Prin Sfintele Scripturi suntem indreptati spre virtute si contemplatie netulburata. In ele gasim indemn spre orice fel de virtute si indepartare de la toata rautatea. Daca suntem iubitori de invatatura vom fi si cu multa invatatura, caci prin silinta, prin osteneala si prin harul lui Dumnezeu, care da, se duc la bun sfarsit toate. "Cel care cere primeste, cel care cauta gaseste, si celui care bate i se va deschide"( Luca XI, 10.). Sa batem, deci, la paradisul prea frumos al Scripturilor, la paradisul cel cu bun miros, cel prea dulce, cel prea frumos, cel ce rasuna la urechile noastre cu tot felul de cintari ale pasarilor spirituale purtatoare de Dumnezeu, cel care se atinge de inima noastra, care o mangaie cand este intristata, o potoleste cand este maniata si o umple de o bucurie vesnica, care ne inalta mintea noastra pe spatele stralucitor ca aurul si prea luminat al porumbitei dumnezeiesti si o suie cu aripile prea stralucitoare catre Fiul Unul-Nascut si mostenitorul saditorului viei celei spirituale si prin el o aduce la Tatal luminilor. Sa nu batem superficial, ci mai degraba cu osardie si cu staruinta. Sa nu trandavim de a bate. Caci in chipul acesta ni se va deschide. Daca citim o data, de doua ori, si nu intelegem ceea ce citim, sa nu ne trandavim, ci sa staruim, sa meditam, sa intrebam. Caci spune Scriptura: "intreaba pe tatal tau si-ti va vesti si pe batranii tai si-ti vor spune" (Deuteronom XXXII, 7.). Cunostinta nu este a tuturora. Sa scoatem din izvorul paradisului apa vesnic curgatoare si prea curata, care salta spre viata vesnica. Sa ne veselim, sa ne desfatam fara de sat, caci are un har nesfarsit.

Dar daca am putea sa culegem ceva folositor si din literatura laica, nu este  oprit. Sa fim, insa, zarafi incercati ca sa adunam aurul cel bun si curat si sa  inlaturam pe cel falsificat. Sa luam invataturile cele bune, iar pe zeii cei ridicoli si povestile neroade sa le aruncam cainilor. Caci am putea dobandi din ele cel mai bun argument contra lor.

Trebuie sa se stie ca Vechiul Testament are douazeci si una de carti, dupa numarul literelor alfabetului ebraic. Alfabetul ebraic are douazeci si doua de litere, dintre care cinci se dubleaza, asa ca fac douazeci si sapte. Sunt duble literele Haf, Mem, Nun, Pe si Sadi. Pentru aceea si cartile Vechiului Testament se socotesc in acest chip douazeci si doua, dar se gasesc douazeci si sapte, din cauza ca cinci din ele se dubleaza. Rut se adauga la Judecatori si se numara la Evrei o singura carte. Cartea intaia si a doua a Imparatilor se socotesc o carte; cartea a treia si a patra a Imparatilor, o carte; cartea intaia si a doua a Paralipomenelor, o carte; carte intaia si a doua a lui Esdra, o carte. Astfel cartile Vechiului Testament sunt formate din patru pentateuhuri (Pentateuh = cinci carti.) si raman alte doua carti, incat cartile canonice sunt urmatoarele: Cele cinci carti ale legii: Facerea, Iesirea, Leviticul, Numerii, Deuteronomul. Acesta formeaza primul pentateuh si se numesc Legea.

Apoi alt pentateuh, asa-numitele grafia, iar de altii numite aghiografe; acestea cuprind urmatoarele carti: Iisus al lui Navi, Judecatori cu Rut, cartea intai si a doua a Imparatilor, o carte, cartea a treia si a patra a Imparatilor, o carte, si cele doua carti ale Paralipomenelor, o carte. Acestea formeaza al doilea pentateuh. Al treilea pentateuh, cartile in versuri: Iov, Psaltirea, Proverbele lui Solomon, Eclesiastul al aceluiasi, Cantarea Cantarilor a aceluiasi. Al patrulea pentateuh, cel profetic cei doisprezece profeti, o carte, Isaia, Ieremia, Iezechil, Daniil. Apoi cele doua carti ale lui Esdra, unite intr-o carte si Ester. Iar Panaretul, adica Intelepciunea lui Solomon si Intelepciunea lui Iisus, pe care tatal lui Sirah a compus-o in evreieste, dar nepotul acestuia, Iisus, fiul lui Sirah, a tradus -o in greceste, sunt carti folositoare si bune de citit, dar nu se numara in canon si nici nu stau in chivot.

Cartile Noului Testament sunt urmatoarele: patru Evanghelii, cea dupa Matei, cea dupa Marcu, cea dupa Luca, cea dupa Ioan; Faptele sfintilor apostoii scrise de evanghelistul Luca; sapte epistole sobornicesti: una a lui Iacov doua ale lui Petru, trei ale lui Ioan, una a lui Iuda; patrusprezece epistole ale apostolului Pavel; Apocalipsa evanghelistului Ioan si Canoanele sfintilor apostoli scrise de Clement.

• « Inapoi
• Inainte »