Despre ingeri


CAPITOLUL III

Despre ingeri

El este facatorul si creatorul ingerilor; El i-a adus de la neexistenta la existenta si i-a zidit dupa propriul Lui chip, o natura necorporala, un fel de duh si de foc imaterial, dupa cum spune dumnezeiescul David: "Cel care face pe ingerii Lui duhuri si pe slugile Lui para de foc"( Psalmi CIII, 5; Evrei I, 7.). Prin aceste cuvinte arata ca ei sunt usori, arzatori, calzi, strabatatori, grabnici spre dorul de Dumnezeu si slujirea Lui, indreptati spre cele de sus si liberi de orice gand material. Asadar, ingerul este o fiinta spirituala, vesnic miscatoare, libera, necorporala; slujeste lui Dumnezeu si a primit in firea lui nemurirea in har.

Care etste, insa, natura si definitia fiintei lui, numai ziditorul o stie. Se spune ca este necorporal si imaterial in raport cu noi, deoarece tot ceea ce se pune in comparatie cu Dumnezeu, singurul incomparabil, este grosolan si material. Numai Dumnezeirea este in realitate imateriala si necorporala.

Asadar, ingerul are o fire rationala, spirituala, libera si schimbatoare in felul de a gandi sau de a voi, caci tot ceea ce este creat este schimbator. Numai ceea ce este necreat este neschimbator. Tot ceea ce este rational este si liber. Asadar, pentru ca ingerul are o fire rationala si spirituala, este liber; iar pentru ca este creat si schimbator, are facultatea de a ramane si a progresa in bine sau de a se indrepta spre rau (cazul ingerilor cazuti n.n.).

Ingerul este incapabil de pocainta, pentru ca este necorporal. Omul, insa, din pricina slabiciunii corpului are parte de pocainta. Ingerul nu este nemuritor prin fire, ci prin har, caci tot ceea ce are inceput are si sfarsit potrivit naturii lui. Numai Dumnezeu este vesnic, dar mai degraba este mai presus de vesnicie. Caci cel care a facut timpurile nu este sub timp, ci deasupra timpului.

Ingerii sunt lumini spirituale secundare, care isi au luminarea din lumina primara fara de inceput. Nu au nevoie de limba si de auz, ci transmit unii altora propriile lor ganduri si hotarari fara sa rosteasca cuvant. Toti ingerii au fost ziditi prin Cuvant si au fost desavarsiti de Sfantul Duh prin sfintire, participand la luminare si la har in masura vredniciei si rangului lor.

Ingerii sunt circumscrisi, caci atunci cand sunt in cer nu sunt pe pamant si cand sunt trimisi de Dumnezeu pe pamant nu raman si in cer. Nu sunt limitati de pereti, de usi, de incuietori si de peceti, caci sunt nelimitati. Eu spun nelimitati. Cu toate acestea ei nu apar asa cum sunt celor vrednici, carora Dumnzeu va voi ca ei sa se arate, ci sub o forma oarecare, in asa fel incat sa-i poata vedea aceia carora li se arata. Nelimitat insa, prin fire si in sensul propriu al cuvantului, este numai cel nezidit, caci toata zidirea este limitata de Dumnezeu, care a zidit-o. Ei au din afara sfintenia fiintei lor, de la Duhul. Au, prin harul dumnezeiesc, darul profetiei. Nu au trebuinta de casatorie, caci nu sunt muritori. Fiind spirite, ei sunt in locuri spirituale. Nu sunt circumscri si in felul celor corporale, natura lor nu are o forma trupeasca si nici nu au cele trei dimensiuni, ci sunt prezenti in chip spiritual si activeaza acolo unde li s-ar porunci; cu toate acestea ei nu pot sa fie si sa activeze simultan in doua locuri deosebite.

Nu stim daca fiinta lor este aceeasi sau se deosebeste a unora de a altora. Numai Dumnezeu, care i-a facut, stie, El care stie toate. Se deosebesc insa unii de altii prin luminare si prin rang, fie ca au rangul potrivit gradului de luminare, fie ca participa luminarii potrivit rangului in care sunt; ei se lumineaza reciproc potrivit superioritatii rangului sau firii. Este, insa, evident, ca cei care sunt mai sus impartasesc celor mai de jos luminarea si cunostinta. Ingerii sunt puternici si gata spre a indeplini voin ta divina. Prin iuteala firii lor se gasesc indata pretutindeni unde ar porunci invoirea dumnezeiasca. Ei pazesc partile pamantului. Sunt inainte statatorii neamurilor si ai locurilor, dupa cum au fost oranduiti de creator. Ne conduc si ne ajuta in lucrurile noastre. Negresit, potrivit vointei si poruncii dumnzeiesti, ei sunt superiori noua si stau totdeauna imprejurul lui Dumnezeu (Tradus prin corectarea textului editiei din MG, dupa editia de la Verona, 1531, f. 25r.).

Ei se inclina greu spre rau, dar nu sunt neinclinati. Acum, insa, au ajuns neinclinati, nu din pricina firii lor, ci prin har si prin st aruinta in unicul bine. Vad pe Dumnezeu atat cat le este cu putinta si aceasta este hrana (In editia de la Verona, f. 25r in loc de "hrana" are: "desfatarea".) lor. Sunt mai presus de noi, pentru ca sunt necorporali si liberi de orice pasiune trupeasca; cu toate acestea nu sunt impasibili, caci numai Dumnezeirea este impasibila. Iau forma pe care le-ar porunci-o Stapanul Dumnezeu si astfel se arata oamenilor si le reveleaza tainele dumnezeiesti. Locuiesc in cer si au un singur lucru de facut: sa laude pe Dumnezeu si sa slujeasca vointei lui dumnezeiesti. Prea Sfantul si prea sfintitul si marele teolog Dionisie Areopagitul spune ca toata teologia, adica Sfanta Scriptura ne indica 9 fiinte ceresti. Dumnezeiescul invatator le imparte pe acestea in trei cete de cate trei. El spune ca cea dintai ceata este aceea care se afla totdeauna langa Dumnezeu si, potrivit predaniei, este unita de aproape si nemijlocit cu Dumnezeu. Aceasta este ceata Serafimilor cu sase aripi, a Heruvimilor cu multi ochi si a Tronurilor celor prea sfinte. A doua ceata este ceata Domniilor, a Puterilor si a Stapanirilor. A treia ceata si cea din urma, a incepatoriilor, a Arhanghelilor si a ingerilor (Despre ierarhia cereasca, Migne PG, III, col. 200 D - 201 A. Lucrarea a fost tradusa in romaneste de Pr. Cicerone Iordachescu si tiparita in anul 1932 si a fost reeditata in anul 1994, la Institutul European, Iasi.).

Unii spun ca ingerii s-au facut inaintea oricarei fapturi, dupa cum spune Grigore Teologul (Sf. Grigore Teologul, numit si Grigore din Nazianz, a trait intre 329(330) - 389(390). Despre Sf. Grigore din Nazianz sa se vada: D. Fecioru, op. cit., nota 6, p. 6-7.): "La inceput Dumnezeu gandeste puterile ingeresti si ceresti si gandul Lui s-a facut fapta" (Cuvantul XXXVIII, la Teofanie, adica la Nasterea Mantuitorului, Migne PG, XXXVI, col. 320 C: Cuvantul XLV, la Sfintele Pasti, MG, XXXVI, col. 629 A.). Altii spun ca s-au facut dupa ce s-a creat primul cer. Toti, insa, marturisesc ca s-au facut inainte de plasmuirea omului. Dar eu sunt de parerea lui Grigore Teologul. Caci trebuia sa fie zidita mai intai fiinta spirituala si apoi cea sensibila si in urma, din cele doua, insusi omul.

Dar toti care spun ca ingerii sunt creatorii vreunei fiinte, acestia sunt gura tatalui lor, diavolul. Caci ingerii, fiind creaturi, nu sunt creatori. Facatorul, proneitorul si tiitorul tuturora este Dumnezeu, singurul nezidit, cel laudat si slavit in Tatal si in Fiul si in Sfantul Duh.

Carti Ortodoxe

Cuprins