NEPATIMIREA

• « Inapoi
• Inainte »

Nepatimirea este o stare superiora. Stiti ce spune Sfantul Ioan Scararul despre nepatimire? Spune ca este invierea sufletului inainte de invierea cea de obste a trupului si mai spune ca nepatimirea este cerul cel de pe pamint.

Nepatimirea are niste semne dupa care o putem cunoaste. Sa ne gandim la urmatorul cuvant din Pateric: Se spune ca la un parinte s-a dus o fecioara care i-a spus asa: "Am invatat Vechiul si Noul Testament pe de rost". "Si?" "Sase zile postesc si a saptea dezleg". Si l-a intrebat pe parintele ce mai trebuie sa faca, gandindu-se ca, cu ceea ce a realizat pina acum, a facut mult. Si parintele a intrebat-o asa: "Ti s-a facut ocara ca cinstea?". Ea a zis: "Nu". "Ti s-a facut lipsa ca indestularea?". Ea zis: "Nu". "Ti s-a facut paguba ca si cstigul?". Ea a zis: "Nu". Si atunci parintele a zis: "Du-te si pune inceput bun, caci cu ceea ce ai facut inca nimic n-ai facut".

Despre un parinte din Pateric se spunea ca din multa bunatate nici nu mai stia ce-i rautatea. Nu mai presupunea rautatea. Nu se mai gandea la nimic rau, din multa lui bunatate. Noi avem o alta stare sufleteasca. Noi din multa rautate, de multe ori, nu mai putem presupune bunatatea. Amestecam niste lucruri rele si in lucrurile bune.

Cum putem ajunge nepatimitori? Cum putem sa ne curatim de patimi? Raspunsul cel dintai este acesta: de patimi ne curatim cind ocolim pricinile patimilor. Adica degeaba vrem noi sa scapam de patimi, daca mergem acolo unde sunt ispite, unde sunt tentatii pentru pacate. Multi marturisesc la spovedanie ca le vin tot felul de imagini necurate in minte. De ce? Pentru ca au trait in ele, sau pentru ca traiesc in ele, se uita la lucruri necuviincioase, la filme spurcate si apoi vor sa aiba limpezime in suflet. Nu se poate asa ceva.

Sfantul Moise Arapul, pe care-l pomeneste Biserica noastra in 27 august, a fost cel mai iscusit dintre Parintii din pustia sketica, el care inainte a fost tilhar. Un tilhar ajunge sfant! Cum ajunge un tilhar sfant? Cu energiile cu care a lucrat in rautate, cu acelea lucreaza in bunatate.

Se spune ca cineva zicea asa catre Dumnezeu: "Doamne, invredniceste-ma sa Te iubesc pe Tine cum am iubit altadata pacatul!". Pentru ca tot cu iubirea pe care o port in suflet am iubit si pacatul, acum as vrea sa Te iubesc pe Tine macar asa cum am iubit pacatele de odinioara.

Nicolae Iorga spune ca numai dintii bolnavi simt fierbinteala sau raceala alimentelor pe care le primesc. Daca dintele nu-i bolnav, nu simte durere nici cind bea rece, nici cind bea ceva cald, pe cind daca dintii sunt bolnavi, atunci sufera. Asa-i si cu mindria. Cind esti mindru nu-ti place sa-ti faca cineva vreo indreptare, esti nemultumit si asta arata ca patimesti de mindrie, dar daca primesti indreptarea, primesti ocara chiar cum ai primi cinstea, ai biruit mindria.

NEPUTINTA

In 1965 m-am dus la Parintele Arsenie Boca cu un student de la Teologie care se pregatea pentru preotie. A zis Parintele catre el - eu eram numai diacon - : "Ma, o sa ajungi preot, sa ai intelegere fata de neputinta omeneasca". Cred ca Parintele i-a spus lui ca sa aud eu. Nu va puteti inchipui de cate ori m-am gandit eu la cuvantele acestea: sa ai intelegere fata de neputinta omeneasca.

Poate ca eu nu am ajuns la intelegere cata ar trebui sa am, dar cuvantele acestea mi s-au implintat in minte si le am in vedere: sa ai intelegere fata de neputinta omeneasca. Pentru ca oamenii nu pot mai mult decat fac. Asta inseamna sa ne fie mila de oameni ca nu pot mai mult, ca daca ar putea mai mult ar fi si mai fericiti si ar fi mintuiti si ar fi mai bine de ei.

Este o vorba: "Sunt mai aproape dintii decat parintii". Cu asta vreau sa spun ca nedesavarsirile noastre sunt mai lucratoare decat principiile crestine. Unde-i "crucea" pe care zice Domnul Hristos sa ne-o purtam? Dorim un crestinism fara cruce, dar asa ceva nu se poate

Care credeti ca este cea mai daunatoare "slabiciune" a zilelor noastre?

Mai ales indiferenta! Neangajarea, dezinteresul! Am calatorit de la Iasi la Galati, in tren m-a vazut lumea in reverenda si nu m-a intrebat nimic. Nimeni nu are nici o intrebare!

• « Inapoi
• Inainte »