PREDICA

• « Inapoi
• Inainte »

Se zice ca un parinte tinea o predica si a cam lungit­o. Un tata tinea un copil in brate si copilul a adormit, dupa care s-­a trezit si l­a intrebat pe tata­-sau: "N-­a mai terminat o data?". Si tata­-sau a zis: "Ba, a terminat, numai ca nu se poate opri!". Asa si eu, acum. Trebuie sa cam gat si sa ma pot opri!

PREOTIA

Ce sfaturi le dati viitorilor slujitori ai altarului din Seminarul Teologic?

Draga, eu am vorbit odata la Teologie despre rugaciune, era in 1955, in 4 aprilie. Si in timp ce vorbeam despre rugaciune, intr-o sala de curs, mi-a venit o idee: ca ar putea cineva sa fie preot inainte sa fie crestin, inainte de a avea convingeri crestine. Si le-am spus celor care ma ascultau: "Fiti atenti sa nu ajungeti preoti inainte de a fi crestini!".

Sfatul meu este sa se formeze mai intai in calitate de crestini si apoi sa urmeze preotia. Sa se formeze duhovniceste pentru ceea ce urmeaza sa faca, pentru ca si ei, la rindul lor, trebuie sa indrume si sa formeze alti oameni.

Sunt foarte multi tineri care vor sa devina preoti dar care, conform canoanelor, prezinta niste impedimente. Ei insa n-au cunoscut crestinismul, ortodoxia in speta. Pe cind celor care n-au fost crestini si n-au dus o viata morala, dar venind la crestinism si botezindu-se ei sunt primiti in treapta preotiei. Situatia practica e aceiasi? Ca nici unul nici altul n-au cunoscut crestinismul...

Da. Adica un om care a facut niste pacate pe care crestinismul le infiereaza ca pacate, pe care ei in vremea nestiintei nici nu le-au considerat pacate, nu se poate considera ca sunt vinovati ca cei care au stiut si totusi au facut pacate. Sunt oameni care au ajuns sa faca pacatele pe care le-au facut, sa le cunoasca ca pacate, numai dupa ce au fost convertiti la crestinism, ei nefiind crestini propriu-zis in vremea in care au facut pacatele. Eu cred ca totusi ar trebui sa acordam niste circumstante atenuante in aceste situatii.

Deci pot sa spere in posibilitatea hirotonirii?

In general se fac derogari de la aceste impedimente canonice. Insa, de multe ori, pacatele pe care le-au facut unii sau altii, se imprima in acest fel incat ei, daca ei nu sunt destul de atenti, tot in sfera pacatului raman.

PREZICEREA

La manastire vin de multe ori credinciosi care ar vrea sa le spunem viitorul. Bineinteles ca nu li-l spunem pentru ca nu putem sa ne spunem nici viitorul nostru. N-avem cum sa li-l spunem. Este totusi o practica prin unele locuri ca pentru a cunoaste viitorul cuiva sa deschizi o carte. Sau sa-si deschida el o carte, cartea pe care i-o prezinta cel care urmeaza sa o interpreteze. O fac si unii treaba asta si omul si deschide cartea si dupa aceea, desigur, el nu citeste nimic de acolo, ci cartea este doar un pretext si-i spune anumite lucruri care privesc trecutul, in inteles de influente negative. La mine vin destui oameni care la urma, dupa ce stau de vorba cu ei, zic: "Parinte, da' cartea nu mi-o deschideti?".

Bineinteles ca le spun tuturor ca nu. Totusi mi-a venit odata in minte o idee pe care bineinteles ca daca as pune-o in practica nu ar aduce nici o rezolvare pentru cei care ar dori sa le deschid cartea. Si anume, m-am gandit ca ar fi tare bine sa le deschid Sfanta Evanghelie de la Matei la capitolul 25, de la versetul 31 pina la 46, despre Judecata de apoi. E ceva sigur din viitor. Toata lumea o sa mearga la Judecata. Este mai sigur decat orice altceva ce le-ai putea spune oamenilor in legatura cu viitorul, caci acolo se arata cum trebuie sa se pregateasca omul ca vesnicia sa-i fie buna. M-am gandit ca ar fi bine sa le deschid cartea totdeauna oamenilor la acest text, si inca la un text, si anume la cel despre spalarea picioarelor. Este ceva extraordinar de frumos, de instructiv.

PRIETENIA

Credeti in prietenie?

Da, din toate puterile.

Ce este aceasta?

Asta o stiu cei care sunt prieteni. Ce este prietenia? Prietenia este confluenta intre iubiri, este o realitate din cer adusa pe pamint, este ceva ce se alcatuieste din reciprocitate in iubire si respect. Eu sa stiti ca totdeauna am avut prieteni, de cind ma stiu am avut prieteni, am si acuma, si nu putini, si sunt foarte bucuros de prieteni. Sunt intr-o masura oarecare si o realizare a prietenilor mei care m-au ajutat sa cunosc lucruri care prin puterile mele personale n-as fi putut sa le cunosc. Sunt multe cunostinte pe care le-am cstigat prin intermediari, prin ajutorul prietenilor mei. Cred intr-o prietenie adevarata si sfanta si curata si o recomand din toate puterile mele si atrag atentia a nu se implica in prietenie ceva ce nu tine de prietenie, sa nu fie de pilda intr-o prietenie, intr-o prietenie intre un baiat si o fata, anticipari ale casatoriei.

Ramane ea in vesnicie?

Da.

Dar daca unul dintre prieteni ajunge in rai si celalalt in iad?

Nu se poate, pentru ca prietenii trebuie sa ajunga la acelasi loc, ca-s cam la fel. Cei care-s buni la bine, cei care-s rai la rau, pentru ca sunt si prietenii intemeiate pe rautate. Nu se poate sa ajunga unul in rai si unul in iad.

Sa stiti ca cei care se potrivesc in lumea aceasta se potrivesc si in lumea cealalta.

Eu am spus undeva ca mi-am programat toate prieteniile pentru vesnicie. De ce? Pentru ca, mai inainte de toate, n-are rost sa renunt la ceva pozitiv. In al doilea rind, cind ele se realizeaza prin Hristos, raman in vesnicie.

In prietenie e ca si in vasele comunicante: fiecare ofera si fiecare primeste. Primeste ce i se da si ofera ceea ce are.

O intemeietoare a unui ordin calugaresc de ajutorare a nevazatorilor, Pauline von Malinkrodt, are o deviza: "Iubirea nu calculeaza si, mai departe, numai iubirea calculeaza". Adica iubirea nu calculeaza cind ofera, ci iubirea calculeaza cind i se ofera, ca sa raspunda cu si mai multa iubire. Acest lucru se intimpla in prietenie.

Sunt atatia oameni care spun, si mai ales eu am posibilitatea sa aud spunind: "am avut un prieten si m-am certat cu el". Nu se poate! Cum sa te certi cu un prieten? Ori ai prieten si nu te certi niciodata, ori zici ca ai prieten si te-ai certat cu el, dar asta inseamna ca nu ai avut un prieten.

Iubirea ii apropie pe oameni, dar nu-i angajeaza la lucruri care nu tin de prietenie, care pot aduce complicatii (si de cele mai multe ori aduc complicatii). Sunt putini prieteni care si continua prietenia in casatorie.

Odata eram in fata unei fete care se numea Monica, si i-am zis:

Si eu am o prietena pe care o cheama Monica.

Nu se poate!

De ce sa nu se poata?

Pentru ca dumneavoastra sunteti calugar si nu puteti avea prietene!

In realitate, asa calugar cum sunt, pot avea prietene cat de multe, daca prietenia este inteleasa cum trebuie inteleasa, fara implicatii de alta natura care astazi sunt gandite in legatura cu prietenia.

Prietenia este un lucru sfant. Prietenia este ceva din realitatea raiului adus aici, pe pamint. De ce n-am putea (cum zice Sfantul Apostol Pavel) avea o sora cum au ceilalti apostoli, de ce n-as putea avea si eu o prietena cum a avut sfantul Ioan Gura de Aur? La masurile acelea, putem avea toti prietene, cat de multe! Cind este vorba de implicatii care nu tin de prietenie, acelea nu tin nici de iubire!

Daca este vorba sa raspundem la intrebarea: "Cum trebuie sa fie o prietenie intre un baiat si o fata?", raspunsul este acesta: Prietenia intre un baiat si o fata trebuie sa fie la masura legaturilor dintre un frate si o sora. Un frate si o sora nu se angajeaza la sexualitate si, deci, legatura intre un frate si o sora poate fi luata drept masura pentru legatura intre un prieten si o prietena.

• « Inapoi
• Inainte »