MONAHIA MATRONA DOMNARU


MONAHIA MATRONA DOMNARU - Manastirea Horezu

(1852-1935)

Era fiica unui mocan din partile Sibiului. Tatal sau s-a facut mai tarziu calugar in Muntele Athos, cu numele de Nicodim, iar copila a fost crescuta la Manastirea Saracinesti-Valcea de la varsta de 5 ani.

In anul 1868 a fost calugarita si trimisa de ascultare la Manastirea Horezu. Acolo si-a continuat nevointa maica Matrona, in rugaciune si smerenie, pana in anul 1922, cand a fost aleasa stareta. Ea a povatuit obstea manastirii timp de patru ani de zile, facandu-se tuturor exemplu de bunatate duhovniceasca.

In anul 1926 s-a imbolnavit greu. Deci, rugandu-se cu lacrimi Maicii Domnului, a fost vindecata in chip minunat si a mai trait inca noua ani. Spuneau maicile ca era nelipsita ziua si noaptea de la biserica. Cu chipul senin, cu rugaciunea pe buze si cu toiagul in mana, mergea cea dintai la slujba si se intorcea cea mai de pe urma.

In vara anului 1935, simtindu-si aproape sfarsitul, si-a chemat ucenicele si le-a spus:

- Maica Olimpiada si maica Gherasima, peste trei zile eu plec din aceasta lume. Ma cheama Domnul si Maica Domnului. Va rog sa traiti in iubire, in smerenie si in ascultare. Niciodata sa nu lipsiti de la biserica. Sa nu adunati avere pe pamant, nici bani, nici haine, ca acestea ne despart de dragostea lui Hristos. Ramaneti in manastire pana la moarte, oricate ispite veti avea. Iar eu ma voi ruga lui Dumnezeu pentru manastire si pentru sfintiile voastre.

A doua zi s-a desteptat de dimineata, s-a imbracat in hainele de calugarie si a zis ucenicei:

- Citeste-mi acatistul Bunei-Vestiri. La sfarsit, maica Matrona a rostit aceste cuvinte de lauda in cinstea Maicii Domnului:

- Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara! In clipa aceea si-a dat duhul.

Carti Ortodoxe

Cuprins