Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
De ce se cuvine ca darurile sa fie o parga a vietii omenesti ?
CAPITOLUL IV
De ce se cuvine ca darurile sa fie o parga a vietii omenesti?
Dar din ce pricina si pentru care motiv trebuie sa aducem lui Dumnezeu darurile acestea tocmai ca pe o parga a vietii noastre? Pentru ca Dumnezeu ne da viata in schimbul lor. Se cuvine deci ca darul nostru sa nu fie de tot nepotrivit cu darul care ni se da in schimb, ci sa fie macar in parte inrudit cu el. Prin urmare, darul ce ni se da in schimb fiind viata, atunci si darul nostru trebuie sa fie oarecum viata, mai ales ca Cel ce a stabilit darul si imparte contradarul, este Unul si Acelasi: Dreptul Judecator, Care pe toate le pune in cumpana si in cantar. El Insusi ne-a poruncit sa aducem ca dar paine si vin si tot El ne daruieste, in schimbul acestora, Painea cea vie si Paharul vietii celei vesnice. In locul menirii de pescari, Domnul le-a dat Apostolilor pe aceea de a fi pescari de oameni, iar bogatului care-l intrebase despre imparatia cerurilor, i-a recomandat bogatia cereasca in locul celei pamantesti. Tot asa si aici, in schimbul vietii celei vesnice, adica al sfantului Sau Trup si Sange de viata facator pe care ni-l da, El ne-a poruncit sa-I aducem hrana producatoare a vietii celei trecatoare, ca sa primim viata pentru viata: sa dobandim pe cea vesnica in schimbul celei vremelnice, iar Harul pe care ni-l daruieste sa para o rasplata, pentru ca astfel milostivirea cea nemasurata a lui Dumnezeu sa satisfaca intrucatva si dreptatea si sa se implineasca cuvantul Scripturii: "Punevoi milostivirea mea in cumpana".
Lucrul acesta se intampla nu numai in Sfanta Liturghie ci si la botez unde schimbam o viata cu alta: pe una o dam, pe cealalta o dobandim in schimb. Insa, daruirea vietii noastre este o moarte numai in simbol si in intruchipare, pe cand renasterea (prin botez) este o viata adevarata. Caci murind si inviind din morti, Mantuitorul a binevoit sa ne faca si pe noi partasi la viata lui cea noua, cu conditia sa-I aducem si noi ceva in schimbul acestui nepretuit dar.
Si ce anume? - Sa imitam moartea Lui. Cum? - Afundandu-ne trupul in apa, ca intr-un mormant si scotandu-l, de trei ori. Pentru ca, primindu-ne astfel ca partasi ai mortii si ai ingroparii Sale, sa ne faca vrednici de viata Lui cea noua.
Cuprins
- Talcuirea dumnezeiestii Liturghii
- Despre scopul Sfintei Liturghii in general
- Pentru ce cinstitele daruri nu se pun de la inceput pe Sfanta Masa
- Darurile sunt inchinate lui Dumnezeu ca o parga a vietii omenesti
- De ce se cuvine ca darurile sa fie o parga a vietii omenesti ?
- De ce nu se afieroseste o prescura intreaga ci numai o parte?
- Pentru ce preotul inscrie patima lui Hristos in paine
- Ce intelegem prin pomenirea Domnului
- Despre cele ce se savarsesc in painea de la proscomidie
- Pentru ce a poruncit Domnul sa facem acestea intru pomenirea Lui
- Despre cele ce se rostesc la proscomidie, dupa pomenirea Domnului
- Pentru ce se acopera darurile si despre cele ce se rostesc atunci
- Despre slavirea lui Dumnezeu de la inceputul Liturghiei (si ectenia cea mare)
- Ce inseamna ruga Doamne miluieste?
- Despre indemnul - Toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam!
- Despre asa numitele Antifoane si despre rugaciunile din timpul lor
- Simbolismul Sfintei Liturghii, pe scurt
- Talcuirea primului antifon
- Ce insemneaza cantarile din profeti de la inceputul Liturghiei
- Talcuirea antifonului al treilea
- Despre iesirea cu Sfanta Evanghelie si imnul Trisaghion
- Despre rugaciunea trisaghionului si despre sfintele indemnuri
- Despre citirile din Sfanta Scriptura, ordinea si simbolismul lor
- Despre rugaciunile de dupa Evanghelie
- Despre aducerea cinstitelor daruri la sfanta Masa
- Despre rugaciunile de dupa intrarea cu cinstitele daruri si despre indemnurile preotului
- Despre marturisirea credintei, despre indemnurile si rugaciunile preotului pentru credinciosi si despre raspunsurile acestora
- Despre rugaciunea de multumire si despre sfintirea darurilor
- De ce credem cu tarie in aceasta taina
- Despre cele ce ne obiecteaza unii latini cu privire la sfintirea darurilor si raspuns la obiectiunea lor
- Sfintirea darurilor se savarseste si in biserica latina la fel ca la noi
- Despre jertfa insasi si ce se jertfeste
- Despre rugaciunile de dupa jertfa si pentru ce pomenim acum pe sfinti, mai ales pe Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu
- Despre sfarsitul anaforei si ectania urmatoare
- Despre rugaciunea domneasca
- Ce inseamna apa calda care se toarna in sfintele taine
- In ce fel Sfintele Taine intruchipeaza Biserica
- Despre chemarea credinciosilor la impartasire si raspunsul lor
- Despre rugaciunea preotului pentru credinciosi, dupa impartasirea acestora
- Despre multumirea si slavirea urmatoare
- Cei morti sunt si ei sfintiti de catre sfintele daruri, ca si cei vii?
- Sfintirea se efectueaza indeosebi in sufletul celui ce se impartaseste
- Despre mijlocirea lui Hristos
- Sfintirea celor adormiti e mai deplina (decat a celor vii)
- Cum sunt primite sfintele daruri totdeauna de catre Dumnezeu
- Cat de mult (bine) sunt primite sfintele daruri
- De ce prin aceste daruri cinstim si veneram si pe sfinti
- Impotriva celor care pretind ca pomenirea sfintilor la liturghie ar fi o rugaciune a preotului catre Dumnezeu, pentru dansii
- De cate ori se face pomenirea sfintilor in liturghie si care e deosebirea dintre ele
- Despre obsteasca multumire pentru impartasirea cu sfintele taine si despre rugaciunile de la sfarsitul liturghiei
- Despre inaltarea sfantului trup si despre cantarea Unul Sfant
- Pentru ce sfanta jertfa se numeste numai Euharistie?
- Pentru ce preotul numeste jertfa slujba cuvantatoare
- Pentru ce la sfintirea darurilor preotul invoca pe Tatal, iar nu pe Fiul?
