Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Despre rugaciunea preotului pentru credinciosi, dupa impartasirea acestora
CAPITOLUL XL
Despre rugaciunea preotului pentru credinciosi, dupa impartasirea acestora
Apoi preotul cere, pentru cei ce s-au impartasit cu Sfintele Taine, mantuirea si binecuvantarea de la Dumnezeu. Si care-i rugaciunea? - "Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvanteaza mostenirea Ta!" Si aceasta rugaciune este imprumutata tot din cuvintele Proorocului; iar in alta parte, acelasi Prooroc graieste ca din partea Tatalui catre Fiul: "Voi da Tie neamurile mostenire si stapanirea Ta pana la marginile pamantului. Adica ceea ce Fiul poseda din vesnicie ca Dumnezeu ce era, a mostenit mai pe urma, ca om. Daca deci El este Ziditorul nostru, de ce nu zice preotul: "Binecuvanteaza fapturile Tale, pe care le-ai zidit", ci: "Binecuvanteaza mostenirea Ta"? - Pentru ca sa-L induplece mai bine, aducandu-I aminte de smerenia cu care S-a smerit pentru noi. Preotul vrea sa spuna: "Ma rog pentru robii Tai acestia, printre care Te-ai indurat sa cobori si sa vietuiesti laolalta cu ei, Tu care stapanesti toate, si sa fii numit mostenitor Tu, pentru Care nimic nu e castigat (caci ale Tale sunt toate, din veci)". Cand amintim de o legatura a noastra mai stransa, cu Dumnezeu, Il facem pe El mai indurator spre noi. Iar "mostenirea" este tocmai aceasta legatura mai stransa decat credinta: cu mult mai de aproape si mai bine ne-a luat Fiul in stapanire ca mostenitor, decat avusese mai-nainte in calitate de creator al nostru. Intr-adevar, prin creatie El avea stapanire doar asupra firii oamenilor; prin mostenire insa, Fiul S-a facut stapan al mintii si al vointei oamenilor ceea ce insemneaza cu adevarat a stapani pe oameni. Caci insusirea de creaturi este comuna si fiintelor necuvantatoare ca si lucrurilor neinsufletite; prin fire, toate sunt supuse lui Dumnezeu, ca niste fapturi, ziditorul lor; - Supunand noi insine, de buna voie, mintea si vointa noastra, Celui ce S-a pogorat pe pamant, S-a rastignit pentru noi si a inviat; mintea I-am supus-o, fiindca am recunoscut ca Dumnezeu adevarat si Stapan a toata faptura; iar voia, fiindca L-am iubit si am primit cu bucurie stapanirea si jugul Lui pe umerii nostri.
Asa i-a mostenit Dumnezeu pe oameni, asa i-a luat cu adevarat in stapanire. Aceasta stapanire o dorea de demult Proorocul Isaia, cand se ruga: "Doamne Dumnezeul nostru, mosteneste-ne pre noi!". Iata deci ce insemneaza mostenirea despre care Psalmistul ne spune ca a primit-o Fiul Unul-Nascut de la Tatal si de care se vorbeste in rugaciunea de mai sus.
Cuprins
- Talcuirea dumnezeiestii Liturghii
- Despre scopul Sfintei Liturghii in general
- Pentru ce cinstitele daruri nu se pun de la inceput pe Sfanta Masa
- Darurile sunt inchinate lui Dumnezeu ca o parga a vietii omenesti
- De ce se cuvine ca darurile sa fie o parga a vietii omenesti ?
- De ce nu se afieroseste o prescura intreaga ci numai o parte?
- Pentru ce preotul inscrie patima lui Hristos in paine
- Ce intelegem prin pomenirea Domnului
- Despre cele ce se savarsesc in painea de la proscomidie
- Pentru ce a poruncit Domnul sa facem acestea intru pomenirea Lui
- Despre cele ce se rostesc la proscomidie, dupa pomenirea Domnului
- Pentru ce se acopera darurile si despre cele ce se rostesc atunci
- Despre slavirea lui Dumnezeu de la inceputul Liturghiei (si ectenia cea mare)
- Ce inseamna ruga Doamne miluieste?
- Despre indemnul - Toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam!
- Despre asa numitele Antifoane si despre rugaciunile din timpul lor
- Simbolismul Sfintei Liturghii, pe scurt
- Talcuirea primului antifon
- Ce insemneaza cantarile din profeti de la inceputul Liturghiei
- Talcuirea antifonului al treilea
- Despre iesirea cu Sfanta Evanghelie si imnul Trisaghion
- Despre rugaciunea trisaghionului si despre sfintele indemnuri
- Despre citirile din Sfanta Scriptura, ordinea si simbolismul lor
- Despre rugaciunile de dupa Evanghelie
- Despre aducerea cinstitelor daruri la sfanta Masa
- Despre rugaciunile de dupa intrarea cu cinstitele daruri si despre indemnurile preotului
- Despre marturisirea credintei, despre indemnurile si rugaciunile preotului pentru credinciosi si despre raspunsurile acestora
- Despre rugaciunea de multumire si despre sfintirea darurilor
- De ce credem cu tarie in aceasta taina
- Despre cele ce ne obiecteaza unii latini cu privire la sfintirea darurilor si raspuns la obiectiunea lor
- Sfintirea darurilor se savarseste si in biserica latina la fel ca la noi
- Despre jertfa insasi si ce se jertfeste
- Despre rugaciunile de dupa jertfa si pentru ce pomenim acum pe sfinti, mai ales pe Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu
- Despre sfarsitul anaforei si ectania urmatoare
- Despre rugaciunea domneasca
- Ce inseamna apa calda care se toarna in sfintele taine
- In ce fel Sfintele Taine intruchipeaza Biserica
- Despre chemarea credinciosilor la impartasire si raspunsul lor
- Despre rugaciunea preotului pentru credinciosi, dupa impartasirea acestora
- Despre multumirea si slavirea urmatoare
- Cei morti sunt si ei sfintiti de catre sfintele daruri, ca si cei vii?
- Sfintirea se efectueaza indeosebi in sufletul celui ce se impartaseste
- Despre mijlocirea lui Hristos
- Sfintirea celor adormiti e mai deplina (decat a celor vii)
- Cum sunt primite sfintele daruri totdeauna de catre Dumnezeu
- Cat de mult (bine) sunt primite sfintele daruri
- De ce prin aceste daruri cinstim si veneram si pe sfinti
- Impotriva celor care pretind ca pomenirea sfintilor la liturghie ar fi o rugaciune a preotului catre Dumnezeu, pentru dansii
- De cate ori se face pomenirea sfintilor in liturghie si care e deosebirea dintre ele
- Despre obsteasca multumire pentru impartasirea cu sfintele taine si despre rugaciunile de la sfarsitul liturghiei
- Despre inaltarea sfantului trup si despre cantarea Unul Sfant
- Pentru ce sfanta jertfa se numeste numai Euharistie?
- Pentru ce preotul numeste jertfa slujba cuvantatoare
- Pentru ce la sfintirea darurilor preotul invoca pe Tatal, iar nu pe Fiul?
