Newsletter
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
Sfintirea celor adormiti e mai deplina (decat a celor vii)
CAPITOLUL XLV
Sfintirea celor adormiti e mai deplina (decat a celor vii)
Ceva mai mult, sufletele dezlegate de trupuri au ceva mai prielnic pentru sfintire decat cele ce inca traiesc in trup. Intr-adevar, prin rugaciunile preotilor si prin mijlocirea sfintelor Daruri, ele se curatesc cu adevarat si primesc iertarea pacatelor deopotriva cu cei vii. Dar in afara de aceasta, ele nu mai pacatuiesc cu nimic si n-adauga nici o vina noua la cele vechi, dupa cum se intampla cu cei mai multi dintre vii, ci sunt fie iertate pe deplin de orice pedeapsa, fie macar
scutite pentru totdeauna de pacat. Prin urmare, ele sunt mai pregatite si mai vrednice de partasia cu Mantuitorul, nu numai fata de cei mai multi dintre cei ce traiesc in trup, ci si fata de ele insele daca ar fi in trupuri. Si tocmai faptul ca sunt eliberate de trup, le face sa fie cu mult mai destoinice pentru impartasirea cu Sfintele Taine, decat daca ar fi impreunate cu trupul.
Caci in cer exista locasuri multe si felurite, pentru ca sa poata fi cinstita orice treapta de virtute si sa nu ramana nimic nerasplatit de catre Judecatorul Cel drept si de oameni iubitor. Astfel, Sfantul Apostol Pavel si altii ca el, care ca niste desavarsiti, s-au invrednicit de cele mai mari cununi si au mostenit fericirea cea mai deplina, dupa ce au fost dezlegati de trup, se bucura mult mai mult decat in viata aceasta; tot asa si cei randuiti intr-o stare mijlocie in asemenea odihna, o data plecati de aici, era firesc sa dobandeasca si ei ceva mai bun decat cand traiau in trup. Am aratat insa ca toata odihna sufletelor si toata rasplata virtutii de orice treapta, nu e nimic altceva decat aceasta Paine si acest Potir, care se impart cu masura si unora si altora, adica si viitor si mortilor. De aceea a si numit Domnul "cina" bucuria Sfintilor in veacul ce va sa vie, ca sa arate ca acolo nu e nimic altceva mai de pret decat aceasta Masa.
Iata de ce dumnezeiasca Jertfa a Euharistiei se aduce si pentru cei morti ca si pentru cei vii; si dupa cum cei vii sunt sfintiti in doua feluri, precum am spus se sfintesc si cei raposati, nefiind intru nimic mai prejos decat cei vii, ba dimpotriva, stand oarecum chiar mai bine decat ei.
Cuprins
- Talcuirea dumnezeiestii Liturghii
- Despre scopul Sfintei Liturghii in general
- Pentru ce cinstitele daruri nu se pun de la inceput pe Sfanta Masa
- Darurile sunt inchinate lui Dumnezeu ca o parga a vietii omenesti
- De ce se cuvine ca darurile sa fie o parga a vietii omenesti ?
- De ce nu se afieroseste o prescura intreaga ci numai o parte?
- Pentru ce preotul inscrie patima lui Hristos in paine
- Ce intelegem prin pomenirea Domnului
- Despre cele ce se savarsesc in painea de la proscomidie
- Pentru ce a poruncit Domnul sa facem acestea intru pomenirea Lui
- Despre cele ce se rostesc la proscomidie, dupa pomenirea Domnului
- Pentru ce se acopera darurile si despre cele ce se rostesc atunci
- Despre slavirea lui Dumnezeu de la inceputul Liturghiei (si ectenia cea mare)
- Ce inseamna ruga Doamne miluieste?
- Despre indemnul - Toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam!
- Despre asa numitele Antifoane si despre rugaciunile din timpul lor
- Simbolismul Sfintei Liturghii, pe scurt
- Talcuirea primului antifon
- Ce insemneaza cantarile din profeti de la inceputul Liturghiei
- Talcuirea antifonului al treilea
- Despre iesirea cu Sfanta Evanghelie si imnul Trisaghion
- Despre rugaciunea trisaghionului si despre sfintele indemnuri
- Despre citirile din Sfanta Scriptura, ordinea si simbolismul lor
- Despre rugaciunile de dupa Evanghelie
- Despre aducerea cinstitelor daruri la sfanta Masa
- Despre rugaciunile de dupa intrarea cu cinstitele daruri si despre indemnurile preotului
- Despre marturisirea credintei, despre indemnurile si rugaciunile preotului pentru credinciosi si despre raspunsurile acestora
- Despre rugaciunea de multumire si despre sfintirea darurilor
- De ce credem cu tarie in aceasta taina
- Despre cele ce ne obiecteaza unii latini cu privire la sfintirea darurilor si raspuns la obiectiunea lor
- Sfintirea darurilor se savarseste si in biserica latina la fel ca la noi
- Despre jertfa insasi si ce se jertfeste
- Despre rugaciunile de dupa jertfa si pentru ce pomenim acum pe sfinti, mai ales pe Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu
- Despre sfarsitul anaforei si ectania urmatoare
- Despre rugaciunea domneasca
- Ce inseamna apa calda care se toarna in sfintele taine
- In ce fel Sfintele Taine intruchipeaza Biserica
- Despre chemarea credinciosilor la impartasire si raspunsul lor
- Despre rugaciunea preotului pentru credinciosi, dupa impartasirea acestora
- Despre multumirea si slavirea urmatoare
- Cei morti sunt si ei sfintiti de catre sfintele daruri, ca si cei vii?
- Sfintirea se efectueaza indeosebi in sufletul celui ce se impartaseste
- Despre mijlocirea lui Hristos
- Sfintirea celor adormiti e mai deplina (decat a celor vii)
- Cum sunt primite sfintele daruri totdeauna de catre Dumnezeu
- Cat de mult (bine) sunt primite sfintele daruri
- De ce prin aceste daruri cinstim si veneram si pe sfinti
- Impotriva celor care pretind ca pomenirea sfintilor la liturghie ar fi o rugaciune a preotului catre Dumnezeu, pentru dansii
- De cate ori se face pomenirea sfintilor in liturghie si care e deosebirea dintre ele
- Despre obsteasca multumire pentru impartasirea cu sfintele taine si despre rugaciunile de la sfarsitul liturghiei
- Despre inaltarea sfantului trup si despre cantarea Unul Sfant
- Pentru ce sfanta jertfa se numeste numai Euharistie?
- Pentru ce preotul numeste jertfa slujba cuvantatoare
- Pentru ce la sfintirea darurilor preotul invoca pe Tatal, iar nu pe Fiul?
