Manastirea

• « Inapoi
• Inainte »

SECTIUNEA a IV-a

A. Manastirea

Art.74 - (1) Manastirea este o comunitate de calugari sau calugarite care s-au hotarat in mod liber sa-si duca viata in infranare, saracie de buna voie si ascultare.

(2) Schitul si metocul functioneaza in subordinea manastirii randuita de Chiriarh sau, direct, a Centrului eparhial.

(3) Catedrala eparhiala are statut canonic de manastire.

(4) Manastirea depinde direct de Chiriarhul locului, care este conducatorul ei canonic, in conditiile art.79, alin. 1 din prezentul Statut.

Art.75 - (1) Infiintarea, desfiintarea si transformarea manastirilor de calugari in manastiri de calugarite sau a manastirilor de calugarite in manastiri de calugari, precum si ridicarea schiturilor la rang de manastiri se aproba de catre Sinodul Mitropolitan la propunerea motivata a Chiriarhilor eparhiilor sufragane, dupa o atenta si riguroasa evaluare a motivelor, a existentei bazei materiale si a personalului monahal necesar, precum si a conditiilor misionare locale.

(2) Infiintarea, desfiintarea si transformarea schiturilor si a metocurilor de calugari in schituri si metocuri de calugarite sau a schiturilor si a metocurilor de calugarite in schituri si metocuri de calugari se aproba de catre Chiriarh, aducandu-se la cunostinta Consiliului Eparhial.

(3) In manastirea, schitul sau metocul date in folosinta prin sfintire, nici unul dintre ctitori, donatori si binefacatori nu are vreun drept de proprietate, folosinta sau amestec in conducerea, administrarea si viata spirituala a acestora.

Art.76 - Potrivit menirii sale, fiecare manastire sau schit, prin organismele sale de conducere, are datoria:

a. Sa-si randuiasca programul in asa fel incat sa devina un loc de aleasa viata duhovniceasca, de practicare a virtutilor crestinesti, de evlavioasa participare la slujbele religioase, de zidire sufleteasca, atat pentru vietuitori, cat si pentru inchinatori;

b. Sa practice indeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atat pentru folosul vietuitorilor, cat si al credinciosilor, dovedind prin fapte bune dragoste fata de comunitatea monahala, de Biserica si de popor;

c. Sa vegheze ca toti calugarii si calugaritele cu aptitudini pentru studiu sa fie indatorati, cu binecuvantarea Chiriarhului, sa urmeze studii la institutiile de invatamant teologic din eparhie sau din eparhiile invecinate;

d. Potrivit mijloacelor materiale pe care le are, manastirea sau schitul sa vina in ajutor eparhiei si tuturor institutiilor acesteia, dupa solicitarile Centrului eparhial, precum si sa sustina asezaminte social-filantropice;

e. Sa se aprovizioneze cu lumanari si colportaj de la Centrul eparhial;

f. Sa asigure calugarilor sau calugaritelor conditii adecvate vietii chinoviale (de obste).

Art.77 - Cu aprobarea Chiriarhului, in manastiri se pot organiza:

a. Scoli teologice preuniversitare: Seminarii teologice liceale pentru pregatirea teologica

a personalului monahal in domeniul asistentei sociale, a educatiei religioase si a restaurarii patrimoniului bisericesc, precum si Scoli de cantareti bisericesti;

b. Cursuri religioase aprobate de Chiriarh, pentru indrumarea monahala duhovniceasca a personalului monahal;

c. Cursuri de arte si meserii, precum si ateliere in domeniile picturii si iconografiei, vitraliilor si mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, tesatoriei de stofe bisericesti si imbracaminte, argintariei bisericesti, metalelor si emailarii, croitoriei, tesatoriei de covoare si alte activitati compatibile cu viata monahala aprobate de Chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe langa ascultarile din obste, sa lucreze in cadrul acestora, acolo unde sunt organizate;

Art.78 - (1) Primirea in manastire a celor ce doresc sa intre in monahism se face la cererea scrisa a candidatului, cu recomandare de la duhovnic si staret (a) si cu aprobarea Chiriarhului.

(2) Varsta minima pentru primirea in manastire, ca novice, este de 18 ani. Sub aceasta varsta, dar nu mai putin de 16 ani, este necesar acordul scris al parintilor sau tutorilor legali. De asemenea, este interzisa inchinovierea si promovarea in cinul monahal a celor cu obligatii si responsabilitati familiale sau urmariti penal.

(3) Tunderea in monahism se face, cu aprobarea Chiriarhului, dupa cel putin trei ani de cercetare canonica si vietuire in manastire. Derogarea de la aceasta regula o poate decide numai Chiriarhul din motive misionare urgente.

(4) Hirotonirea monahilor in treapta de ierodiacon si ieromonah se face cu aprobarea Chiriarhului, numai dupa ce acestia au absolvit o scoala teologica (Seminar sau Facultate) si au promovat examenul de capacitate;

(5) Toti monahii (monahiile) dintr-o manastire (schit), inclusiv pensionarii, indiferent de rangurile si functiile detinute anterior, se vor supune randuielilor manastiresti, comune pentru intreaga obste.

• « Inapoi
• Inainte »