AUTORITATEA DISCIPLINARA


AUTORITATEA DISCIPLINARA

96. -Autoritatea bisericeasca si lumeasca au izvorul in vointa lui Dumnezeu. Autoritatea bisericeasca lucreaza conform cu legile bisericii pentru mintuirea sufletului si cine nu i se supune este pedepsit, caci Domnul a zis: "Cine asculta de voi, de Mine asculta si cine se leapada de voi, de Mine se leapada si de Cel ce M-a uimis pe Mine" (Luca, 10, .16; Mat.10, 40; Ioan 5,23; 12,30). Autoritatea lumeasca este sub conducerea providentei ( III Regi 29,20-23) si ea trebuie respectata, ca o slujire a lui Dumnezeu, chiar de ar fi socotita rea, caci rautatea autoritatii este provocata de rautatea supusilor. Cine se impotriveste ei, pe dreptate va fi pedepsit (Rom. 13, 1-8).

97. -"Stapinirea lumeasca se intemeiaza pe forta. Uneori, conducatorii se substituie scopului institutiei bisericesti, plamadit din vointa tuturor membrilor. Intre persoana inaltelor autoritati si intre fiecare membru, sint persoanele intermediare care servesc ca ochi, urechi si miini sefilor lor. Rolul lor este mare, fiindca subalternii lui buni, fac mare pe seful lor, iar cei nevrednici il nenorocesc. Insa, cind sefii nu sint superiori ca intelegere si actiune practica, subalternii suplinesc capul sefilor si astfel, institutia si cei mici cad prada dezordinei si nedreptatii, mai mult sau mai putin tragice. Caci a stapini cu putere si cu banul nu inseamna sa stapinesti cu adevarat: asa ceva este o domnie a fagaduintelor, sau a amenintarilor, ori daca, la drept vorbind, o astfel de domnie nici nu se poate numi o domnie adevarata, apoi tot asa de putin se poate spune ca slujim lui Dumnezeu, cind ii slujim pentru una dintre cele doua pricini pomenite mai sus" (Cabasila, V. Hs. IV, 9).

99. -"Episcopul trebuie sa aiba grija de toata averea bisericeasca si s-o chiverniseasca bine, ca si cum ar fi supravegheat de Dumnezeu; insa, nu-i este ingaduit sa-si insuseasca lui si ceva din ea. Daca rudele sale vor fi sarace, sa le dea milostenie ca la niste saraci, dar sa nu vinda cele ce sint ale bisericii la rudele sale, sub motiv ca au nevoie" -Apost. 38.

100. -"Sa se cunoasca de la inceput care este averea proprie a episcopului (daca ar avea ceva cind a fost hirotonit arhiereu) si care este a bisericii, (a episcopiei), pentru ca la moartea sa episcopul sa aiba putere a lasa cele ale sale, cui si cum va voi, pentru ca cele ale episcopului sa nu sufere (pagube), fiind amestecate cu cele ale bisericii, in caz ca episcopul ar avea sotie, copii, rudenii sau casnici. Caci este drept inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor, ca nici biserica sa nu sufere vreo paguba, din cauza nerecunoasterii averii episcopului, nici episcopul, sau rudele lui sa nu fie nedreptatite, sub motiv ca averea este a bisericii si astfel rudele lui sa ajunga la judecata si pomenirea lui sa fie acoperita de ocara" - Apost. 40.

101. -"Hotarim ca episcopul sa aiba stapinire pentru a putea gospodari averea bisericii, caci daca lui i s-a incredintat sufletele scumpe ale oamenilor, cu atit mai mult el trebuie sa dispuna asupra banilor, ca toate sa se cirmuiasca potrivit cu vederile lui, iar celor ce au nevoie sa li se dea prin presbiteri si diaconi, cu frica de Dumnezeu si evlavie. insa, se va folosi si el de toate acestea daca are nevoie pentru trebuintele sale, ospatind si pe fratii care-i vin ca oaspeti, ca sa nu duca lipsa. Legea lui Dumnezeu, prevede ca toti cei ce slujesc altarului, de la altar sa se hraneasca, fiindca nici ostasul cit sta sub arme, nu este lipsit de simbria sa" (I Cor. 9,7 -13) - Apost. 41.

102. -"Nu le este iertat clericilor, ca dupa moartea episcopului lor sa rapeasca lucrurile care-i apartin lui, dupa cum s-a interzis aceasta si la vechile canoane ( celor ce le iau in primire, pentru pastrare). Cei ce vor face aceasta, sa se primejduiasca din treapta lor"- IV ec. 22.

103. "Deoarece sintem informati ca in unele biserici, episcopii administreaza averea Bisericii fara economii, s-a hotarit ca fiecare episcopie sa aiba iconom din clerul ei, care va administra averea bisericeasca dupa indrumarile episcopului sau, pentru ca gospodaria Bisericii sa fie corect administrata si fara risipa, iar preotia sa nu ajunga la defaimare. Daca episcopul nu face aceasta, sa fie supus judecatii canonice" - IV ec. 26.

104. - Nu este iertat nici unuia dintre mitropoliei, ca la moartea episcopului sau sa ia sau sa-si insuseasca ceva din lucrurile aceluia, sau din cele ale bisericii lui, ci toate sa fie puse sub paza bisericii careia raposatul era inainte-statator pina la promovarea altui episcop, afara de cazul, cind nu au ramas clerici in acea Biserica. Atunci mitropolitul le va pastra pe acestea neimputinate, toate predindu-le episcopului care se va hirotoni - vi, ec. 35.

105. -"Toti sint datori sa pazeasca toate sfintele canoane, precum si pe cel ce precizeaza ca la fiecare biserica sa fie econom. Daca fiecare mitropolit pune econom la Biserica sa, bine este, iar de nu, episcopul Constantin op olului are drept sa prohiriseasca iconom la acea Biserica, cu de la sine putere. De asemenea si mitropolitii au dreptul sa puna iconomi la bisericile episcopilor supusi lor, daca ei nu o fac (Adica dreptul de devolutie). Aceasta sa se aplice si la minastiri" - vil ec. 11.

106. -"Fiindca in urma nenorocirilor iconoclaste, care au venit asupra bisericilor din pricina pacatelor noastre, unele case sfinte, episcopii si manastiri au fost risipite si facute localuri de rind de catre unii oameni, daca cei ce le detin vor sa le inapoieze pentru a servi vechii lor destinatii, ei vor face o fapta buna; iar de nu, daca vor fi clerici sa se cateriseasca, daca vor fi monahi sau mireni sa se afuriseasca, ca unii care sint osinditi de Tatal, de Fiul si de Sfintul Duh si dupa moarte sa se duca acolo unde viermele nu moare si focul nu se stinge (Marcu, 44-46), caci se impotrivesc invataturii Domnului care zice: "Nu faceti casa Tatalui Meu casa de negustorie" (Ioan 2,16) - VII

107. -" Averea Bisericii, pe care presbiterii au vindut-o in lipsa episcopului, Biserica are dreptul sa o ceara inapoi; dar aceasta ramine in chibzuinta episcopului (nou venit), daca se cuvine sa mai restituie pretul celor cumparate, sau nu, fiindca de multe ori, cele vindute (in timpul cit le-a tinut), au adus cumparatorilor mai mult cistig, decit pretul platit la cumparare" - Ancira, 15.

108. -"Averea Bisericii trebuie sa se pastreze pentru nevoile bisericii cu toata grija, cu constiinta curata si cu credinta in atotstiinta si judecata lui Dumnezeu. Aceasta se cuvine a se chivernisi sub chibzuiala si indrumarile episcopului, caruia i s-a incredintat poporul si sufletele celor ce alcatuiesc comunitatea Bisericii. Presbiterii si diaconii trebuie sa cunoasca bine (intocmind inventar) care este averea Bisericii episcopale si nimic sa nu fie tainuit, pentru ca de va muri episcopul, intreaga avere a episcopului sa fie bine cunoscuta, fara a se pierde ceva din ea si nici averea personala a episcopului sa nu sufere, fiind socotita ca a bisericii episcopale. Caci este drept si placut lui Dumnezeu, cit si oamenilor, ca cele ce apartin episcopului sa le lase oricui va voi el; iar cele ale bisericii sa se pastreze pentni ea. Biserica nu trebuie sa sufere vreo paguba si nici episcopul sa fie lipsit de bunurile sale, ca si cum acestea ar fi ale bisericii. Mostenitorii lui nu trebuie sa ajunga la procese si prin acestea el sa fie defaimat dupa moartea sa" - Ant. 24.

109. -"Episcopul trebuie sa aiba stapinire asupra lucrurilor bisericesti, cu toata evlavia si frica de Dumnezeu. El poate sa se foloseasca de toate cele trebuincioase lui, daca ar fi lipsit, precum si pentru ajutarea fratilor care gazduiesc la dinsul, pentru implinirea nevoilor lor, dupa dumnezeiescul Apostol, care zice: "Avind hrana si imbracaminte, cu acestea ne vom indestula" (I Timotei 6,8). insa, daca nu se indestuleaza cu atita si episcopul ar schimba destinatia averii ¦ episcopale pentru trebuintele familiare (ca nepoti, rude, etc) si veniturile Bisericii, sau rodurile tarinilor nu le-ar chivernisi cu ajutorul presbiterilor si al diaconilor - ci ar insarcina pe rudele, sau fratii, sau fiii sai, ca astfel, prin unii ca acestia sa pagubeasca pe nebagate de seama gestiunea Bisericii, acel episcop va trebui sa dea seama in fata sinodului. in caz ca episcopul ar fi invinuit de complicitate cu presbiterii sai de a-si insusi veniturile episcopiei provenite din recoltele tarinilor, sau alte venituri pe care si le-ar insusi spre paguba ajutorarii saracilor, provocind defaimarea si ocara pentru gestiunea bisericii si pentru ei insisi, unii ca acestia vor fi adusi la ordine prin cercetarea Sfintului Sinod -Ant. 25.

110. -"Episcopii si clericii sa nu lase nimic din averea lor celor ce nu sint ortodocsi, chiar daca ar fi rudenii ale lor. Episcopii sau clericii, precum s-a zis, sa nu lase ereticilor nimic din averea lor, nici prin donatie" - Cart. 22.

111. -"Asijderea, s-a hotarit ca: nimenea sa nu vinda averea bisericeasca, si daca vreun bun bisericesc nu ar avea venituri si vreo nevoie mare ar sili, aceasta sa se arate celui ce sta in fruntea eparhiei si, impreuna cu numarul hotarit al episcopilor, sa se hotarasca ce este de facut. Iar, daca ar sili o nevoie atit de mare a Bisericii, incit sa nu se poata sfatui inainte de a vinde, alunei episcopul sa cheme spre marturie macar pe episcopii invecinati, avind grija sa arate sinodului toate imprejurarile intimplate Bisericii lui; iar, de nu va face aceasta, atunci vinzatorul se va arata vinovat inaintea lui Dumnezeu si strain de demnitatea sa proprie" -Cart. 26.

112. -"S-a hotarit ca episcopii, presbiterii, diaconii si oricare alt cleric, care n-a avut avere cind a intrat in cler, daca si-ar cumpara in vremea episcopatului sau a clericatului lor tarini, sau orice fel de averi pe seama lor, sa se considere ca si cind si-ar fi insusit bunurile Domnului, afara de cazul cind le-ar restitui Bisericii, dupa observatiile primite. Daca vor avea ceva avere din cele donate lor personal, sau din mostenirea rudelor, cu acelea sa faca ce va voi. Daca vor sa-si retraga donatia facuta bisericii, sa fie judecati ca niste netrebnici si nevrednici de slujba bisericeasca" (F. Ap. 5, 1-14). -Cart.32.

113. -"S-a hotarit ca presbiterii, fara stirea episcopilor lor, sa nu vinda vreun lucru de-al bisericii la care au fost hirotonisiti (ca parohi); de asemenea, aici episcopii nu pot sa vinda averea Bisericii, fara stirea sinodului sau consiliului preotesc. Deci, fara mare nevoie, nici episcopului nu-i este ingaduit sa abuzeze de averea care apartine Bisericii" - Cartag. 330.

114. -"Asijderea, s-a hotarit ca: daca vreun episcop ar trece cu vederea nevoile Bisericii si ar lua mostenitori pe eretici sau pagini, fie ca sint rudenii sau nu, sa se pronunte si dupa moarte anatema asupra unuia ca acesta si numele lui nicidecum sa nu se pomeneasca de iereii lui Dumnezeu, nici sa se poata dezvinovati daca ar muri fara testament, deoarece facindu-se episcop, are datoria sa faca cuviincioasa impartirea averii sale, potrivii fagaduintei sale" - Cartag. 81.

115. -"Astfel, prin hotarirea preotimii intregi, sa se aseze alt episcop, pentru care sa consimteasca si episcopul Apolo, pentru ca sa cheltuiasca cele ale Bisericii cu folos" - Teofil 10.

116. -"Vaduvele, saracii si strainii calatori, sa se bucure de toata odihna; iar iconomul, sa nu-si insuseasca ceva din cele ale Bisericii".

Carti Ortodoxe

Cuprins