Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

SMERENIA

SMERENIA

1859.- Smerenia este cunoasterea si aprecierea de sine intru saracia duhului in raport cu toata faptura vazuta si nevazuta (Matei 5, 3). Ea este constiinta cufundarii si amestecarii intre semeni egali si dependenti unii fata de altii si fata de Dumnezeu. Ea isi are altarul in inima, caci imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul nostru (Luca 17, 12). Umilinta vine de dinafara de la potrivnicia imprejurarilor si de la cei ce ne mustra. Cine are samanta adevaratei smerenii, va folosi bine si darul umilintei mai curand sau mai tarziu; cine n-o are, o va folosi rau luand-o numai ca pe o batjocura si rautate. Si cu toate acestea, de multe ori umilinta desteapta si pregateste calea spre smerenie si pocainta pentru cel iubit de Dumnezeu (Ps. 106,12).

1860.-".... Socotesc ca precum mandria este mai mare decat toate patimile, incat a putut de a surpat pe unii si din cer, asa si smerita cugetare este mai mare decat faptele bune, pentru ca poate sa scoata pe om din insusi adancurile iadului, macar de ar fi pacatos ca un, drac. Pentru aceea Domnul mai inainte de toti fericeste pe cei saraci cu duhul".-Pateric p. 129.-

1861.- Un frate a intrebat pe Avva Sisoe zicand: Ma vad pe mine ca aducerea aminte a lui Dumnezeu petrece cu mine. I-a zis lui batranul: "Nu este lucru mare sa fie cugetul omului cu Dumnezeu (caci si diavolii cred in EI), ci mai mare lucru este sa te vezi pe tine sub toata zidirea. Caci aceasta impreuna cu osteneala trupeasca (a ascezei) povatuieste la chipul adevaratei smerite cugetari".-Pateric p. 211.

1862. -" Cum se capata smerenia? Du-te si te roaga lui Dumnezeu ca sa-ti dea plangere si smerenie in inima ta, si ia aminte intotdeauna la pacatele tale si nu judeca pe altii, ci te fa dedesuptul tuturor oamenilor. Nu avea prietesug cu copil, nici cunostinta cu femeie, nici prieten eretic, si inlatura indrazneala de la tine si infraneaza-ti limba si pantecele si foloseste foarte putin vinul. Si de va grai cineva pentru orice fel de lucru, nu te prici cu dansul, ci de va grai de bine zi: Asa este cu adevarat. Iar de va grai rau, zi: Tu stii cum vorbesti. Si nu te prigoni cu dansul pentru cele ce a grait. Si aceasta este smerenia".- Pateric p. 149. (Matei 11,29; 18,4; 20, 26-28; Luca 17,10; 18,14; 22,26; F. Ap. 20,19; Filip 2,3-9; Efes. 3,18; I Petru 5,5-6).

1863.- "Cel ce respinge si nu primeste lauda oamenilor si odihna trupului, s-a dezbracat si de ultima haina a slavei desarte. Acesta s-a invrednicit sa se imbrace inca de aci in stralucirea locuintei din cer, cautata cu multe suspine". Filoc. IV, p. 321,241.

1864.-" Multi confunda modestia omului natural cu smerenia formata dupa invatatura evanghelica si astfel se insala in aprecieri. Ideile evanghelice sunt foarte diferite, care lucreaza mai intai launtric si apoi se manifesta prin firescul omului in afara, injugandu-se cu felul lui de a fi, cu temperamentul innascut, dand nastere la personalitatea crestina, care va lucra sub dublu aspect: cel al darurilor innascute, si cel al credintei purtatoare de idei, care atrag harul si darurile acestui har, menita sa se creeze pe sine, pentru viata si viitorul apropiat si indepartat (Rom. 3,15; I Cor. 12,15). Astfel cei mai putin inzestrati isi concentreaza puterea de a lucra mai mult pentru mantuirea personala, pe cand cei mai bogat inzestrati, au chemarea si lucreaza si pentru altii, si mai ales celor ce conduc pe altii, sunt siliti sa aiba o atitudine interna si externa foarte diferita si framantata, incat cu greu pot fi apreciati concret prin semnele externe, mai ales de cei putini cunoscatori ai sufletului omenesc. De aceea, Scriptura si Sf. Parinti ne invata sa nu judecam pe altii, caci este cu neputinta sa nu pacatuim fata de propria noastra smerenie". (Matei 7, 1; Luca 6, 37; Rom. 14,10-13).

Newsletter

SMERENIA

Cuprins