SPECTACOL


SPECTACOL

1870.  - Spectacolele de cinematograf sau piese de teatru, etc, care au subiect stiintific, educational-moral sau pur distractiv, fara a aduce vreo paguba morala, Biserica nu le opreste, ci le recomanda in masura in care ele sunt de un real folos. Insa uneori sunt spectacole distractive care contin in desfasurarea lor samanta imoralitatii, de aceea se cere bagare de seama in folosirea lor, mai ales de  catre tineret.  Spectacolele care duc la distrugerea sufleteasca si devin vatamatoare moralei crestine, Biserica le osandeste cu asprime, fiindca ele vatama si pe cei ce le intretin si pe cei ce asista la ele.

1871. -"Nu este nimeni iertat dintre clerici sau monahi sa mearga la alergarile de cai sau sa participe la spectacole de teatru. Vreun cleric chiar de va fi chemat la vreo nunta, cand vor incepe spectacolele ademenitoare spre pacat, sa se scoale si sa plece indata, fiindca asa porunceste invatatura Sf. Parinti. Iar daca cineva nu va respecta aceasta sau sa inceteze sau sa se cateriseasca", -VI ec. 24.

 1872.  - "Sf. Sinod opreste cu desavarsire pe cei ce se zic mimi (mascarici, bufoni, comedianti) si spectacolele acestora precum si reprezentatiile de vanatoare (unde se luptau fiarele intre ele sau tineri robi sau cu prizonieri, fiind o cruzime inumana) si dansurile ce se fac pe scena (de persoane goale). Daca cineva dispretiueste acest canon si continua aceste fapte oprite, daca va fi cleric sa se cateriseasca, iar de va fi laic sa se afuriseasca". -VI ec 51.

1873.  -"Asa zisele calende si asa zisele bota si cele ce se numesc Brumalia si praznuirea care se savarseste in prima zi din luna martie (martisor) hotaram ca indata sa inceteze din obiceiul credinciosilor. Dar   lepadam    si   dansurile   publice   ale   femeilor   ca   fiind necuviincioase  si pot  aduce  multa  stricaciune  si pierzare,   de asemenea si dansurile si ceremoniile executate de barbati sau de femei dupa un obicei vechi si strain de viata crestinilor, intru cinstea celor ce in chip mincinos se numesc zei de catre pagani, hotarim ca nici un barbat sa nu imbrace haina femeiasca, nici femeia (sa nu imbrace) cele ce se potrivesc barbatilor. Dar sa nu imbrace nici costum comic, satiric sau tragic, nici sa strige numele urgisitului Dionisie cand se storc strugurii in teascuri; nici tumand vinul in vase sa provoace ris in  chipul prostiei sau al desertaciunii,  lucrand ratacirea demonica. Deci cei ce in viitor vor incerca sa comita ceva din cele mai inainte zise, dupa ce au fost pusi in cunostinta celor hotarate, de vor fi clerici poruncim sa se cateriseasca, iar de vor fi laici sa se afuriseasca", -VI ec. 62.

1874.  -"Cei ce invata legile de stat n-au voie sa traiasca dupa moravurile paganesti, nici sa intre la teatre, nici sa faca jocuri de rostogoliri,  nici sa se imbrace in haine de cele ce nu sunt in intrebuintarea generala, nici pe vremea cand incep invataturile, nici cand ajung catre sfarsitul lor si sa zicem cu un cuvant, in tot cursul acestei invataturi iar daca cineva de acum inainte va indrazni sa faca aceasta sa se afuriseasca", -VI ec. 71.

1875.  -"Nu se cuvine crestinilor sa mearga la nunti si sa joace, ci sa  manance   sau   sa praznuiasca  cuviincios precum   sta   bine crestinilor". -Laod. 53.

1876.   -"Nu  se   cuvine preotilor sau   clericilor  sa priveasca spectacole de la nunti sau de la ospete  -Laod. 54.

1878. -Apoi trebuie sa se mai ceara (de la imparati) si ca spectacolele de teatru sa se opreasca duminica si in celelalte zile luminate ale credintei crestinilor, mai ales ca in cele opt zile ale Sfintelor Pasti gloatele se aduna mai mult in hipodrom decat la Biserica, trebuie sa se mute zilele de sarbatori ale crestinilor si nimeni dintre crestini nu trebuie sa fie constrans a participa la aceste spectacole". -Cart. 61.

1879. -"Trebuie sa se ceara de la autoritatea statului ca daca cineva care s-a ocupat cu distractiile (ca mascarici, bufoni sau comediant) ar voi sa se faca crestin , sa fie lasat liber de acele intinaciuni si sa nu mai fie silit ca iarasi sa se ocupe de aceasta indeletnicire (nepotrivita cu morala crestina)". -Cart. 63.

Carti Ortodoxe

Cuprins

Predici si Cuvantari
Predici si Cuvantari Cuviosul a slujit și a predicat cu timp și fără timp. Omiliile sale, rostite ori de câte ori avea ocazia, însă cu precădere în duminici și sărbători, precum și în ajunul praznicelor și în serile de vineri și de duminică, au ajutat foarte mult la 80.00 Lei
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica Cuvinte care vindecă s-a născut din întâlnirea noastră – un preot ortodox și un psiholog, amândoi preocupați de același lucru: cum putem reda cuvintelor greutatea lor firească și cum putem crea spații de viață în care oamenii să se simtă înțeleși, respect 63.32 Lei
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume Rezultat a peste jumătate de secol de susținută activitate teologică, opera părintelui Stăniloae continuă încă să intimideze prin vastitatea aproape incredibilă a abordărilor și concretizărilor. Interesul pe care acestea îl suscită în Occident este 33.83 Lei
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al mănăstirilor Antim și Plumbuita din București, a fost una dintre cele mai rodnice personalități ale monahismului românesc din secolul al XX-lea, un trăitor exemplar al Evangheliei Mântuitorului 42.29 Lei
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant Părintele Dumitru Stăniloae este cu siguranță cel mai mare teolog ortodox al sfârșitului secolului XX. Vastă și profundă, opera sa exprimă în același timp sensibilitatea mistică și rigoarea dogmatică a Ortodoxiei patristice, cât și geniul specific al 21.14 Lei
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae „Cartea de față - teza de doctorat a teologului german Jürgen Henkel susținută în 2001 la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Erlangen - e o excelentă introducere în teologia ascetică și mistică a Bisericii Ortodoxe așa cum a fost 42.29 Lei
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949)
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949) Într-o epocă marcată de suferință și prigoană, când credința era greu încercată, iar Biserica Ortodoxă părea aproape nimicită, Sfântul Serafim de Vîrița a fost lumină, nădejde și mângâiere pentru multe suflete rănite. Așa cum spunea adesea părintele 28.54 Lei
Stiinta si religia - editia a doua
Stiinta si religia - editia a doua Știința și religia este o lucrare de neegalat atât în literatura de specialitate rusă, cât și în cea străină. Ideea scrierii unui articol dedicat relației dintre știință și religie i-a venit lui Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki (numele de mirean al 23.26 Lei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei Lumea nevăzută şi războiul duhovnicesc împotriva duhurilor care au încercat să uzurpe domnia lui Dumnezeu Cel slăvit în Treime sunt subiectul cărţii Domnul duhurilor. Părintele Andrew S. Damick foloseşte ca instrumente istoria, Scriptura, mitologia, scrie 42.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact