INMORMANTAREA


INMORMANTAREA

1027. -Inmormantarea trupului cu cinste se intemeiaza pe ideea ca trupul este Biserica Duhului Sfant (1 Cor. 6, 19; IV Regi 23, 17-18) si va invia pentru judecata si rasplata la sfarsitul lumii (Matei 25,32-45). Ea se face de duhovnicul si parohul sub care raposatul a trait. Cei de alta credinta, acei ce duc o viata imorala ca si cei ce nu cunosc pe Domnul (I Regi 2,12), sinucigasii de buna voie, nu pot fi inmormantati bisericeste. Numai episcopul dezleaga nedumeririle in aceste chestiuni (V. Cimitirul, Sinuciderea).

1028. -In unele locuri este obiceiul a se face priveghere cat mortul sta in casa. Jocurile obisnuite si neserioase la acest priveghi sunt contrare invataturii bisericesti. Insa este bine ca sa se citeasca in acest timp din Sfanta Scriptura Eclesiastul, Psaltirea, Evangheliile, Apocalipsul, etc. In unele parti se citesc "stalpii" adica cele patru Evanghelii asa cum se citeau la slujba ceasurilor in Biserica odinioara in saptamana patimilor, adica: Luni: Ceas III, Matei 1-3; Ceas IV, Matei 14-23; Ceas IX, Matei 24-28 + Marcu 1-3; Marti: Ceas III, Marcu 4-12; VI Marcu 13-16 + Luca 1-4; IX, Luta 5-11; Miercuri: III Luca 11-21; VI Luca 22-24 + Ioan 1-5; IX Ioan 6-13 vers. 30. Altii citesc numai cele 11 Evanghelii ale invierii. Pana la cimitir unii citesc 12 pericope, astfel; 1 Mat. .10, 28-33; 11 Mat. 11, 27-30; m Mat. 16, 24-27; IV Mat. 19, 28-30; V Marcu 8, 34-38; VI Luca 20, 34-38; Luca Vil 21, 33-36; VIII Ioan 10, 25-29; IX Ioan 12, 23-26; X Ioan 12, 44- 48; XI Ioan 14, 18-21; XII Ioan 11, 1+17+24-26+39-45. Daca toate acestea se fac spre folosul celor de fata cu gand misionar si duhovnicesc, orice forma este buna.

1029. -Potrivit cu scopul duhovnicesc si supralumesc al vietii, clopotul, anunta comunitatea despre decesul unui frate. I se inchid ochii. I se pune crucea in mainile stranse pe piept, ca semn de rugaciune si slujire sub steagul crucii. I se acopera fata, ca cel ce a trecut la Domnul. Din slujba Molitfelnicului se cunoaste semnificatia acestei nasteri prin moarte si treceri spre cer. Pomul este simbolul legilor Domnului, prin care el a cunoscut binele si raul, alegand binele intru a sluji Domnului. Coliva este simbolul vietii lui trupesti, frate cu noi si noi cu el. Pomenile ce se fac, marturisesc faptele sale care raman pe pamant spre a rodi mereu dobanda faptelor bune pana la judecata obsteasca (Matei cap. 25). Tarina, cenusa si uleiul turnate peste raposatul coborat in groapa, tarina inseamna pecetluirea conform dumnezeiescului decret (Fac. 3, l; 18, 27; Edes. 12, 7; II Cor. 5,1), cenusa ca jertfa a ostenelilor fizice iar uleiul ca simbol al rodniciei intru a sluji in duh si adevar, prin rugaciune (Matei 5, 1-12). Astfel, conform cu aceasta pecetluire, trupul trebuie sa-i ramana in acest pamant pana in ziua invierii (I Tes. 4).

1030. -"De se va chema preotul sa slujeasca pe un mort sarac sau bogat si nu va merge pentru darul (sau plata neindestulatoare) sa se pocaiasca un an si metanii 200 pe zi". -PBG, 47.

1031. -"Daca se va intainpla ca vreunii frati a se duce catre Domnul, in mijlocul saptamanii (in postul mare) acestuia nu i se face pomenirea cea de a treia zi pana vineri seara, cand se va face parastasul lui. Iar sambata cea viitoare a saptamanii a doua, i se face pomenirea de noua zile. Iar cea de 40 de zile se face cand i se vor implini numarul zilelor lui. Iar prinoasele si pomenirea lui se incepe de la duminica cea noua (a Tomii) pana la implinirea zilelor celor 40". -Tipicul M. p. 493.

Carti Ortodoxe

Cuprins