APOSTASIA CLERICULUI


APOSTASIA CLERICULUI

48. -Apostasia clericului are o dubla infatisare: inainte de hirotonie, fiind inca mirean, daca s-a lepadat de situatia si slujba de viitor cleric, fiind numai cu cuvintul, avind o credinta sovaielnica (Apoc. 3,16-18), pentru rusinea sau frica de oameni, ca sa nu pagubeasca ceva material sau social; si in al doilea rind, cind s-a lepadat in public de preotie, din necredinta si iubire lumeasca, care apostasie, este asemenea cu lepadarea de crestinism. Toate aceste nuante trebuie bine cercetate, dupa treptele canonisirii, ca fapte in sine si in urmarile lor, pentru prestigiul bisericii si dreptatea lui Dumnezeu (Vezi: Marturisitor).

49. -"Daca vreun cleric se va lepada de numele lui Hrislos din frica de oameni, adica din teama de iudeu, de pagin, sau de eretic, sa fie lepadat definitiv din biserica" (adica afurisit). "Iar daca se va lepada numai de numele de cleric, sa se cateriseasca, dar pocaindu-se, sa se primeasca ca un mirean" -Apost. 62.

50. -"Mirenii, care s-au lepadat de Hristos si la urma au fost hirotonisiti, din nestiinta sau daca au stiut cei ce i-au hirotonit, nu scapa de sub prevederile canoanelor bisericesti, caci unii ca acestia, cind se afla mai pe urma, se caterisesc" - l ec. 10.

51. -"Prezbilerii, cei ce au jertfit idolilor, apoi revenindu-si, iara s-au luptat pentru Hristos fara de nici o fatarie sau viclesug, pentru acestia s-a rinduit de catre sinod ca sa se invredniceasca numai de cinstea sederii in randul clericilor ca sa se impartaseasca cu Sfintele Taine, dar, nu le este ingaduit sa liturghiseasca, sau sa predice, sau sa slujeasca ceva din cele preotesti" - Ancira.

52. -"Asijderea si diaconii care au jertfit idolilor in vremea prigoanelor, dar dupa aceea iarasi s-au luptat (marturisind credinta in fata prigonitorilor), sa ramina in cinste (de diaconi), insa vor inceta de la orice slujba sfinta a diaconiei si a aduce piinea si paharul euharistic, sau de a propovadui in biserica. Daca unii dintre episcopi vor observa la acestia vreo rivna, sau smerenie, care sa atraga asupra lor ingaduinta si ar voi sa le dea ceva mai mult (adica sa-i ierte, fiindca au marturisit pe urma), dinsii au putere sa chibzuiasca" -Ancira 2.

53. -"Drept aceea, nu este cuviincios sa mai ramina in slujba bisericeasca acei clerici care au fugit de mucenicie si au cazut de la marturisirea credintei si apoi, revenindu-si, au marturisit pe Hristos, fiindca au parasit turma Domnului si s- au batjocorit pe sine, ceea ce nici unul dintre apostoli n-a facut. Caci si fericitul Apostol Pavel, care multe prigoane a suferit, si s-a distins prin multe biniinte in lupte, cunoscind ca mai bine este a se libera si a fi cu Hristos, adauga, zicind: "Dar a mai ramine in trup, este mai trebuincios pentru voi" (Filip l, 24); caci avind incredere, nu folosul sau, ci al multora, ca sa se mintuiasca, a socotit ca este mai necesar a ramine cu fratii si a purta grija de ei, decit a se odihni, (I Cor. 10, 33) care voieste ca cel ce invata sa fie model credinciosilor de invatatura" (Rom. 12,7).

Drept aceea, cei osinditi la temnita, cazind din slujba prin apostazie si apoi iarasi intoreindu-se la lupta, sint foarte nechibzuiti, caci cum ar putea ei sa se mai roage pentru cei ce s-au lepadat si in acelasi timp, cum ar putea sa mai fie fratilor de folos? Fiindca, pina ce nu cazusera in apostazie, aveau iertare pentru faptele lor ca oameni, iar daca au ipostaziat, ca unii care s-au mindrit si s-au facut nevrednici, nu mai pot sa liturghiseasca si astfel, ei trebuie sa se ingrijeasca mai virtos pentru smerenia mintuirii, cum sa-si sfirseasca viata, parasind slava cea desarta. Pentru unii ca acestia, este suficienta ingaduinta impartasirii, intru siguranta pocaintei, din ambele motive: atit pentru ca sa nu li se para ca au fost impovarati cu slujba pentru altii, cind vor fi dusi cu sila din viata de aici, cit si pentru motivul ca au apostaziat, au fost prea greu canonisiti, si astfel sa fie osinditi mai mult decit mirenii, asemanindu-se cu cel ce a pus temelia mintuirii, dar n-a fost in stare s-o indeplineasca. Pentru ca zice: toti cei ce vor trece pe acolo, vor incepe sa-l batjocoreasca, zicind: "Omul acesta a pus temelia si n-a fost in stare s-o desavirseasca" (Luca, 29,30), Sf. Petru, 10.

54. -"...Tu, Rufiniene, ai intrebat in privinta celor ce cu forta au fost tiriti, dar cu toate acestea, nu s-au vatamat de credinta cea rea si ai dorit sa-ti scriu cele hotarite cu privire la ei in sinoade si pretutindeni. Sa stii, Stapine al meu prea iubite, ca la inceput, dupa ce a incetat silnicia care se facea, s-a tinut sinod fiind de fata si episcopii din afara tarii. In acest timp s-a tinut si de episcopii din Elada, din Ispania si din Galia. S-a hotarit ceea ce pretutindenea s-a si facut, ca celor ce au cazut din credinta si apoi s-au impotrivit nelegiuirii ereticesti pocaindu-se, sa li se dea iertare,dar sa nu li se mai ingaduie a sluji in cler. Iar celor ce nu si-au insusit de buna voie nelegiuirea eresului arian, ci s-au tirit prin forta si de sila, s-a hotarit sa li se dea iertare si sa aiba voie a sluji in cler, mai ales daca au adus dovezi vrednice de crezamint si s-a socotit ca aceasta s-a facut de ei cu oarecare pricepere iconomisitoare si deci, au dovedit ca nu s-au convertit la nelegiuirea ereziei. Dar, ca sa nu provoace pe cei nelegiuiti sa strice Biserica s-au prefacut, ca mai bine sa primeasca silnicia si sa duca greutatea, decit sa faca pagubire poporului. Si, justificindu-se si cu acestea, ni s-a parut ca au dreptate, aducind ca exemplu pe Aron, fratele lui Moise, in pustie, care a tolerat pacatuirea poporului si astfel s-a indreptatit ca nu cumva poporul sa se intoarca in Egipt si sa ramina in idolatrie. Dar se si parea a fi adevarat motivul, caci, daca au ramas in pustie Evreii puteau sa se retina de la idolatrie, iar daca s-ar fi intors in Egipt s-ar fi intarit deplin in nelegiuirea lor.

Din aceasta cauza s-a admis acestora sa ramina in cler, iar celor care au fost amagiti si au suferit violente sa li se dea iertare. Toate acestea le fac cunoscute si evlaviei tale, nadajduind ca si evlavia la va primi cele hotarite de sinod si nu va osindi ingaduinta celor ce au procedat astfel. Asadar, binevoieste a citi acestea, preotimii si poporului supus tie, ca - cunoscindu-le si ei - sa nu te invinuiasca pentru aceasta atitudine ingaduitoare fata de unii ca acestia. Poate scrisoarea mea este de prisos, daca si evlavia ta putea sa le expuna conceptia noastra cu privire la acestia si sa plineasca toate cele de lipsa. Laudat sa fie Domnul, care te-a desavirsit in tot cuvintul si in toata cunostinta. Deci, cei ce se caiesc cu adevarat, sa anatemiseasca, in special credinta cea desarta a lui Eudoxiu si Cuzoniu, deoarece ei au hulit spunind ca Fiul iui Dumnezeu este creatura, s-au inscris drept aparatori ai eresului arian si acum sa marturiseasca credinta cea sustinuta de Parintii cei de la Niceea, fara a mai dori vreun alt sinod fata de acesta. Saluta fratimea cea de Unga tine, iar cea de pe linga mine te saluta in Donviul" - Sf. Atanasie.

55. -"Daca cineva se lasa de crestinatate pentru frica oamenilor si dupa aceea se intoarce iarasi la dreapta credinta, unul ca acela sa nu mai fie hirotonit preot; iar de va fi preot si se va lepada, acela de acum sa nu mai fie preot; ajunge unuia ca acesta sa fie primit la pocainta" - PBG, 81.

56. -"Oricare preot, de frica, sau pentru mari suferinte de se va lepada de numele lui Hristos, unuia ca acesta sa i se ia darul si, ca un madular putred, sa se taie de la trupul bun, adica sa se goneasca de biserica lui Hristos; iar de se va pocai sa fie primit ca un mirean preot" 2 ILT, 104.

57. -"Intr-un chip se judeca pentru cuvint si intr-alt chip pentru lucru, ca orice preot care va zice numai cu cuvintul sa fie pagin, adica sa iasa din legea lui si n-a facut asa, acela sa se judece si sa se pedepseasca multa vreme cu lipsa de preotia lui, iar dand nu i se ia, caci n-a savirsit lucrul, iar mireanul se canoniseste virtos si cu tarie de arhiereu, sau cu invatatura duhovnicului. Scriu Sf, Parinti pentru chipul calugaresc, ca de va zice cineva numai cu cuvintul ca se face calugar si nu s-a facut, in ce s-a aflat intr-aceea este, asa sa se socoteasca si de aceasta" - ILT, 105.

58. -"Este deosebire intre pacatele cu gindul, cu cuvintul si cu fapta. Astfel, cel ce va zice, la minie, cu cuvintul ca se va lepada de credinta, fie preot, fara a se lepada cu fapte, se osindeste si se opreste din preotie multa vreme, dar nu se cateriseste, pentru ca n-a facut aceasta cu fapta" - S. Tes. IX, 42.

Carti Ortodoxe

Cuprins

Predici si Cuvantari
Predici si Cuvantari Cuviosul a slujit și a predicat cu timp și fără timp. Omiliile sale, rostite ori de câte ori avea ocazia, însă cu precădere în duminici și sărbători, precum și în ajunul praznicelor și în serile de vineri și de duminică, au ajutat foarte mult la 80.00 Lei
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica Cuvinte care vindecă s-a născut din întâlnirea noastră – un preot ortodox și un psiholog, amândoi preocupați de același lucru: cum putem reda cuvintelor greutatea lor firească și cum putem crea spații de viață în care oamenii să se simtă înțeleși, respect 63.32 Lei
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume Rezultat a peste jumătate de secol de susținută activitate teologică, opera părintelui Stăniloae continuă încă să intimideze prin vastitatea aproape incredibilă a abordărilor și concretizărilor. Interesul pe care acestea îl suscită în Occident este 33.83 Lei
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al mănăstirilor Antim și Plumbuita din București, a fost una dintre cele mai rodnice personalități ale monahismului românesc din secolul al XX-lea, un trăitor exemplar al Evangheliei Mântuitorului 42.29 Lei
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant Părintele Dumitru Stăniloae este cu siguranță cel mai mare teolog ortodox al sfârșitului secolului XX. Vastă și profundă, opera sa exprimă în același timp sensibilitatea mistică și rigoarea dogmatică a Ortodoxiei patristice, cât și geniul specific al 21.14 Lei
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae „Cartea de față - teza de doctorat a teologului german Jürgen Henkel susținută în 2001 la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Erlangen - e o excelentă introducere în teologia ascetică și mistică a Bisericii Ortodoxe așa cum a fost 42.29 Lei
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949)
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949) Într-o epocă marcată de suferință și prigoană, când credința era greu încercată, iar Biserica Ortodoxă părea aproape nimicită, Sfântul Serafim de Vîrița a fost lumină, nădejde și mângâiere pentru multe suflete rănite. Așa cum spunea adesea părintele 28.54 Lei
Stiinta si religia - editia a doua
Stiinta si religia - editia a doua Știința și religia este o lucrare de neegalat atât în literatura de specialitate rusă, cât și în cea străină. Ideea scrierii unui articol dedicat relației dintre știință și religie i-a venit lui Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki (numele de mirean al 23.26 Lei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei Lumea nevăzută şi războiul duhovnicesc împotriva duhurilor care au încercat să uzurpe domnia lui Dumnezeu Cel slăvit în Treime sunt subiectul cărţii Domnul duhurilor. Părintele Andrew S. Damick foloseşte ca instrumente istoria, Scriptura, mitologia, scrie 42.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact