TUNDEREA


TUNDEREA

1989. -Tunderea sacramentala se intrebuinteaza in Biserica la botez ca o consfintire deplina in societatea bisericeasca si devenirea crestinului ca membru al ei; la intrarea in monahism ca ostas inchinat cu totul slujirii lui Dumnezeu si lepadat de lumea pusa in slujba pacatului; la hirotonia clericala ca episcopi si misionari intru a sluji Domnului pentru sine si pentru fratii sai membrii ai Bisericii. "Iar tunderea se face pe capul preotului cand se face citet inchipuieste cununa cea de spini... Asemenea si ieromonahii trebuie sa pazeasca acest obicei, cu atat mai mult ca la dansii se face tunderea si la calugarie" (Simeon Tes. IX, 22). Deci, ieromonahul are trei cununi de spini: una de crestin, alta de monah si alta de misionar si apostol, caci fiecare stare are greutatile si obligatiile ei care impun o suferinta a crucii si o cununa de spini formata din mult-feluritele ispite care vin de la trup, de la lumea pusa in slujba pacatului si de la diavol (Efes. 6, 11-18; Num. 6,2-17; F. Ap. 21,24; I Cor. 1, 5,4,10,11,23; Gal. 5,11; 6,17; Colos. 1, 24; II Tim. 4,4, 6-8).

1990. -"Daca vreo femeie mireneasca (eustatiana) sub motiv al evlaviei si-ar tunde parul ce i l-a dat Dumnezeu spre aducerea aminte de supunere (I Cor.11 , 3) sa fie anatema ca una care strica porunca supunerii". -Gangra 17.

Carti Ortodoxe

Cuprins