DIACONUL

 

DIACONUL

602. - Diaconii sunt ajutorii episcopului si ai preotilor (F. Ap. 6, 1-7). Ei ingrijeau de saraci, predicau cuvantul Domnului, la nevoie botezau (F. Ap. 8, 5-10), ajutau la slujbele bisericesti, duceau Sf. impartasanie la cei inchisi sau bolnavi (Const, Ap. II, 57; VIII, 13;). Ei sunt supusi episcopului si preotului si fara invoirea lor nu pot lucra absolut nimic in biserica (Sf. Ignatie Teof. Ep. c. Nag. 2, 6). Cand lipseste preotul din biserica si se face slujba, diaconul poate sa zica doar: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor... (V. datoriile pastorilor)

 603. -A venit la cunostinta Sfantului Sinod ca, in oarecare tinuturi si orase, diaconilor sau prezbiterilor euharistia, desi nici canoanele si nici obiceiul n-au predanisit ca cei ce n-au putere de a aduce sfanta jertfa, sa dea trupul lui Hristos celor ce liturghisesc. Ba mai mult, diaconii se impartasesc inaintea episcopilor. Deci, toate aceste abuzuri trebuie sa inceteze si diaconii sa ramana la indatoririle lor, recunoscand ca ei sunt slujitori ai episcopului si mai mici decat presbiterii. Deci sa primeasca euharistia potrivit randuielii, dupa presbiteri, din mana episcopului sau a presbiterului. Nu se ingaduie diaconilor nici sa stea cu prezbiterii, fiind contrar canoanelor si randuielilor. Iar, daca vreunul, n-ar voi sa se supuna nici dupa aceste hotarari, sa inceteze din slujba diaconiei". - l ec. 18.

604. -"Deoarece, am aflat - ca la unele biserici se gasesc diaconi care ocupa dregatorii bisericesti si din aceasta cauza, unii dintre ei, fiind stapaniti de mandrie si obraznicie sed inaintea prezbiterilor. Am hotarat ca diaconul, chiar daca ar avea vreo demnitate sau dregatorie bisericeasca, sa nu stea inaintea prezbiterului, afara de imprejurarea cand ar reprezenta pe patriarhul sau mitropolitul sau, fiind trimis in alta cetate pentru vreo pricina, caci atunci i se va da cinstea ca si celui ce-i tine locul. Daca vreunul ar mai indrazni in chip despotic sa mai procedeze asa, acela sa se scoata din treapta sa si sa se randuiasca a fi ultimul dintre diaconi in biserica sa, caci Domnul ne invata sa nu cautam sederile mai sus, dupa invataturile Sfintei Evanghelii, (Luca 14, 8-11 citat intreg). Toate acestea se vor respecta si de celelalte trepte ierarhice, fiindca stim ca dregatoriile duhovnicesti sunt superioare celor lumesti". -VI ec. 7.

605. -"In Faptele Apostolilor ni se spune ca, Apostolii au pus sapte diaconi, iar Sinodul de la Neocezareea ne arata lamurit, ca diaconii, potrivit canonului (15), trebuie sa fie sapte, oricat de mare ar fi cetatea. Noi, comparand ideea parintilor cu cele spuse de Apostoli, am gasit ca la dansii nu a fost vorba despre barbati, care servesc tainelor, ca si despre serviciul necesar la mese, in cartea Faptelor (Apost. 6,1-6... citat).

Acestea talmacindu-le invatatorul bisericii Ioan Gura de Aur, astfel graieste: "Este vrednic de admirat cum de nu s-a dezbinat multimea pentru alegerea barbatilor, si cum de nu au fost osanditi Apostolii din partea lor? Trebuie sa se stie ce fel de dregatorie aveau acestia (diaconii) si ce fe de hirotonie au primit; oare pe cea a diaconului? Dar aceasta nu era in biserica. Pentru serviciul de presbiteri? Dar nu exista nici episcop, ci numai Apostoli; din ceea ce socotesc ca nici numele diaconilor, nici al presbiterilor nu era bine inteles si lamurit. -Deci, conform acestora declaram si noi, ca potrivit invataturii de mai sus, mentionatii sapte diaconi sa nu se considere slujitori ai tainelor, ci ca acestia, au fost acei carora li s-a incredintat ingrijirea generala a celor adunati atunci; acesti (diaconi), ne ofera prin aceasta, pilda de iubire de oameni si de purtare de grija a celor lipsiti", -VI ec. 16.

606. -"Potrivit canoanelor, diaconii trebuie sa fie sapte, oricat de mare ar fi cetatea". (Despre aceasta, te vei incredinta din cartea Faptelor. -Neocez. 15.

607. -"Nu se cade ca diaconul sa sada inaintea presbiterului, ci sa stea numai cand ii da el voie. De asemenea si diaconii sa fie cinstiti de ceilalti slujitori bisericesti si de toti clericii inferiori". (Const. Ap. II, 57). -Laod. 20.

Carti Ortodoxe

Cuprins