Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

LEGILE

LEGILE

1141. - Potrivit cu planul de creare a lumii, Dumnezeu a facut mai intai legile dupa care a creat realitatea marelui univers nevazut si vazut precum si pamantul cu toate legile fizico-chimice, biologice-naturale. Toate aceste legi se gasesc armonizate si in micul univers al fiintei omului la care se mai aduga in plus si legile morale naturale, care cer a fi completate cu alte legi superioare ale revelatiei ceresti (Rom. I, 18-25; 2,14-18). Deci, legile de orice soi isi au izvorul in vointa cea vesnica a lui Dumnezeu ca facator, providentiator si drept rasplatitor. (Prov. 8,15). Legile stiintifice sunt semanate in natura inconjuratoare de unde omul este dator sa le culeaga si sa le foloseasca spre desavarsirea sa intru a colabora prin munca cu Dumnezeu (Ps. 81,6).

1142. -Legile dogmatice si morale sunt date prin revelatie si primite de lume prin educatia omenirii in decursul timpului si depozitate in Sfanta Scriptura si Sf. Traditie si incredintate Bisericii calauzita de Duhul Sfint (Ioan 16, 7-13). Biserica, prin sinoadele ei, ne-a lasat legi calauzitoare in fruntea carora stau canoanele, de care trebuie sa asculte orice cleric sau mirean, care voieste sa se mantuiasca, fiindca "cine n-are Biserica de mama, n-are pe Dumnezeu de Tata" (Sf.Ciprian, Despre Biserica; Matei 19, 28; Ioan 20, 21; F. Ap. 15, 28).

1143. -Legile civile isi au temeiul in legea morala naturala turnata de Dumnezeu in firea omului odata cu plamadirea lui si care s-a imbunatatit si imbogatit cu ajutorul experientei adevarurilor revelate ale Bisericii, indiferent de conceptia sociala a insului si a statului, fiindca adevarurile evanghelice plutesc ca in vazduh, devenind astfel, un bun comun al intregii omeniri (I Cor. 1, 2). Scopul legii este pacea si dragostea desavarsirii pentru toate fiintele omenesti, intru slava lui Dumnezeu (Matei 22, 37-40; Rom. 13, 8-10; Gal. 5,14; Iacob 2, 8-10).

1144. -Toate legile de orice fel, care isi au izvorul in vointa lui Dumnezeu, obliga pe om sa le cunoasca (Ioan 17,3) si sa le aplice in Viata lui (Lev. 18, 4; Deut 4, 1-6; 6, 3; 15, 5; 27-10; 32-46; Matei 19, 7). Cunoasterea fara intelepciunea aplicarii in viata nu foloseste, ci mai greu osandeste pe cel ce umple vazduhul cu cuvintele predicii, iar el nici cu degetul nu se atinge spre a le implini (Luca 12,47; Ioan 9, 41; 15, 22; Iacob 4, 17; I Cor. 1, 16-20). Implinirea legii cere efort si credinta tare fiindca orice fel de lege ingradeste libertatea omului rau aplicata in viata, si-i face pe oameni, chiar si fara voia lor, sa-si armonizeze actiunile lor bune intru a colabora spre binele fiecarui om in parte, al societatii si spre slava lui Dumnezeu. Extensiunile legilor sociale au putere numai in aceasta lume, iar cele religioase depasesc lumea si se urca pana dincolo de cele pamantesti (Matei 11,12; 30). Calcatorii de lege si dispretuitorii ei vor avea parte in lumea aceasta de blestem, iar in cealalta de osanda vesnica, (Deut. 28, 15-68) cand vor fi judecati dupa legea pe care au cunoscut-o si au primit-o in constiinta, facand-o ca a lor (Ioan 12,48; Rom. 2, 12-16; Iacob 2, 10). Ea cere a fi implinita fara adaosuri sau scaderi viclene (Deut. 4, 2; 12, 32; Prov. 30, 6; Apoc. 22,18-19).

1145. -"Iar legile generale sunt: cea naturala, cea scrisa si cea, a harului. Caci fiecareia din aceste legi ii corespunde o anumita vietuire si un anumit curs al vietii, ca si o dispozitie launtrica deosebita, produsa de acea lege prin voia celor ce se conformeaza cu ea. Fiindca, fiecare din aceste legi creaza o alta dispozitie in fiecare din cei ce se afla sub puterea ei (45). De pilda legea naturala, cand ratiunea nu e coplesita de simtire, ne indupleca fara o invatatura speciala sa imbratisam pe toti cei inruditi si de acelasi neam, intrucat firea insasi ne invata sa ajutam pe cei ce au lipsa si sa vrem tuturora acelasi lucru pe care si-l doreste fiecare sa-i fie facut de altii (46). Aceasta ne-a spus-o insusi Domnul, zicand: "Cate vreti sa va faca voua oamenii, faceti si voi lor asemenea" (Matei 17, 12; Luca 6, 36). -Filoc. III, p. 410, 64.

1146. -"Cel ce intelege ca e porunca de la Dumnezeu sa se desfateze trupeste dupa lege, (biologica) primeste cu bucurie lacomia pantecelui, ca pe un dar dumnezeiesc spre impreuna vietuire si din ea naste modurile a tot felul de pacate ce intineaza prin rea intrebuintare lucrarea simturilor". -Filoc. III, p. 451,10.

1147. -"Priveste cum pierde legea pe cei ce o inteleg trupeste convingandu-i sa slujeasca fapturii in locul Facatorului si sa-si inchipuie ca cele facute pentru ei, sunt prin fire vrednice de inchinat, iar pe Cel pentru care au fost creati, ei sa nu-L cunoasca" (Rom. 1, 18-32).-Filoc. III, p. 456, 41.

1148. -"Iar legea scrisa, infranand prin frica de pedepse pornirile fara randuiala a celor neintelepti, ii obisnuieste sa socoteasca pe toti egali. Prin aceasta se consolideaza forta dreptatii, incat cu timpul, devine fire prefacand frica sufletului intr-o afectiune fata de bine ce se intareste pe incetul prin vointa, iar obisnuinta de a se curati prin uitarea de cele mai inainte printr-o deprindere, care face sa se nasca deodata cu sine iubirea fata de altii. Iar in aceasta sta implinirea legii, toti unindu-se intreolalta prin iubire". -Filoc. III, p. 410-411.

1149. -"Legea scrisa impiedicand prin frica nedreptatea, obisnuieste pe om spre ceea ce e drept, iar cu vremea preface obisnuinta intr-o placere iubitoare de dreptate, ce da nastere unei desprinderi ferme spre bine, care produce uitarea rautatilor de mai inainte". -Filoc. in, p. 419-48.

1150. -"In sfarsit legea harului invata pe cei calauziti de ea sa imite nemijlocit pe Dumnezeu, care daca se poate spune asa, ne-a iubit mai mult decat pe Sine insusi, macar ca era dusman din pricina pacatului (Rom. 5,6-8). Ne-a iubit adica asa de mult incat a binevoit sa Se coboare in fiinta noastra, in mod neschimbat, El este in mod suprafiintial mai presus de orice fiinta si fire si sa Se faca om si sa fie unul dintre oameni. Din aceeasi iubire n-a refuzat sa-si insuseasca osanda noastra si sa ne indumnezeiasca dupa har asa de mult, pe cat S-a facut El dupa iconomie si prin om. Iar aceasta a facut-o ca sa invatam nu numai sa ne ajutam intreolalta in chip natural si sa ne iubim unii pe altii ca pe noi insine in chip duhovnicesc, ci si sa purtam grija de altii mai mult decat noi insine in chip dumnezeiesc si aceasta sa ne fie dovada dragostei intreolalta ca in temeiul virtutii noastre, sa fim gata a suferi cu bucurie moartea de buna voie unii pentru altii. "Caci nu este alta iubire mai mare decat aceasta, ca cineva sa-si puna sufletul pentru ei" (Ioan 15,13). -Filoc III, p. 411-212.

1151. -"Mintea cu minte se incaiera la lupta in chip nevazut ; mintea draceasca cu mintea noastra. De aceea e de trebuinta sa strigam catre Hristos ca sa departeze mintea draceasca, iar biruinta sa ne-o dea noua, ca un iubitor de oameni". -Filoc. IV, p. 54,47.

Cuprins

Plante tamaduitoare. Remedii naturale pentru cele mai intalnite boli După 30 de ani petrecuți în comuniune cu natura, Nicolae Onu și Mihaela Onu îți arată care sunt plantele tămăduitoare ce alină durerile trupului și suferințele sufletului. De la roinița care liniștește creierul și sufletul, la ciupercile care se luptă cu 73.89 Lei

Icoana Sfintei Treimi a cuviosului Andrei Rubliov sau Celalalt Paraclet În acest volum, părintele schimarhimandrit Gabriel Bunge ne oferă tulburătoarea poveste a celei mai faimoase icoane a Ortodoxiei: Troița Cuviosului iconar Andrei Rubliov. Uitat sau deformat în interpretările moderne, secretul teologic și duhovnicesc al 37.00 Lei

Cuvioasa Parascheva. Viata, minunile, acatistul Troparul Cuvioasei Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând CRucea ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru acesta și cu în 16.91 Lei

Mangaiere pentru bolnavi În Condacul al 8-lea din Acatistul Slavă lui Dumnezeu pentru toate putem citi: Cât de apropiat ești de noi în ziua bolii! Tu Însuți îi cercetezei pe cei bolnavi, Tu Însuți Te apleci spre patul celui suferind. Și inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi 31.71 Lei

Viata Maicii Domnului in traditia bizantina Relativa puținătate a episoadelor evanghelice care o au în centru pe Maica Domnului reflectă atât centralitatea hristologică a Evangheliei Bisericii, cât și discreția și smerenia exemplară care au caracterizat întreaga existență pământească a Fecioarei 37.00 Lei

Despre Maica Domnului si sfinti Cuvintele Sfântului Nectarie sunt descoperire a învățăturii celei adevărate și drept‑slăvitoare și, totodată, izvod de rugăciune necontenită, înălțându‑ne inimile și cugetele la Dumnezeu spre a primi vindecare, luminare și întărire. 15.86 Lei

File de Pateric din imparatia monahilor, Sfantul Munte Athos Sfântul Munte se aseamănă unui stup. Așa cum în acesta există cuiburi de albine, tot astfel şi în Athos – multe chilii monahale. Şi, precum în stup fără încetare zumzăie albinele, tot la fel şi în Athos monahii, ziua şi noaptea, rostesc psalmi şi imnuri 47.57 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact

Newsletter

LEGILE

Cuprins

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii

Newsletter

LEGILE

Cuprins

Setari Cookie-uri

Despre Cookie-uri

Cookie-uri Necesare

Cookie-uri de Statistici

Cookie-uri de Publicitate

Cookie-uri de Preferinte

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii