LEGILE


LEGILE

1141.  - Potrivit cu planul de creare a lumii, Dumnezeu a facut mai intai legile dupa care a creat realitatea marelui univers nevazut si vazut precum si pamantul cu toate legile fizico-chimice, biologice-naturale. Toate aceste legi se gasesc armonizate si in micul univers al fiintei omului la care se mai aduga in plus si legile morale naturale, care cer a fi completate cu alte legi superioare ale revelatiei ceresti (Rom. I, 18-25; 2,14-18). Deci, legile de orice soi isi au izvorul in vointa cea vesnica a lui Dumnezeu ca facator, providentiator si drept rasplatitor. (Prov. 8,15). Legile stiintifice sunt semanate in natura inconjuratoare de unde omul este dator sa le culeaga si sa le foloseasca spre desavarsirea sa intru a colabora prin munca cu Dumnezeu (Ps. 81,6).

1142.  -Legile dogmatice si morale sunt date prin revelatie si primite de lume prin educatia omenirii in decursul timpului si depozitate in Sfanta Scriptura  si Sf. Traditie si incredintate Bisericii calauzita de Duhul Sfint (Ioan 16, 7-13). Biserica, prin sinoadele ei, ne-a lasat legi calauzitoare in fruntea carora stau canoanele, de care trebuie sa asculte orice cleric sau mirean, care voieste sa se mantuiasca, fiindca "cine n-are Biserica de mama, n-are pe Dumnezeu de Tata" (Sf.Ciprian, Despre Biserica; Matei 19, 28; Ioan 20, 21; F. Ap. 15, 28).

1143.  -Legile civile isi au temeiul in legea morala naturala turnata de Dumnezeu in firea omului odata cu plamadirea lui si care   s-a   imbunatatit   si   imbogatit   cu   ajutorul   experientei adevarurilor revelate ale Bisericii, indiferent de conceptia sociala a insului si a statului, fiindca adevarurile evanghelice plutesc ca in vazduh, devenind astfel, un bun comun al intregii omeniri (I Cor. 1, 2). Scopul legii este pacea si dragostea desavarsirii pentru toate fiintele omenesti, intru slava lui Dumnezeu (Matei 22, 37-40; Rom. 13, 8-10; Gal. 5,14; Iacob 2, 8-10).

1144. -Toate legile de orice fel, care isi au izvorul in vointa lui Dumnezeu, obliga pe om sa le cunoasca (Ioan 17,3) si sa le aplice in Viata  lui (Lev.  18, 4;  Deut 4, 1-6; 6, 3;  15, 5; 27-10; 32-46; Matei  19, 7). Cunoasterea fara intelepciunea aplicarii in viata nu foloseste, ci mai greu osandeste pe cel ce umple vazduhul cu cuvintele predicii, iar el nici cu degetul nu se atinge spre a le implini (Luca 12,47; Ioan 9, 41; 15, 22; Iacob 4, 17; I Cor. 1, 16-20). Implinirea legii cere efort si credinta tare fiindca orice fel de lege ingradeste libertatea omului rau aplicata in viata, si-i face pe oameni, chiar si fara voia lor, sa-si armonizeze actiunile lor bune intru a colabora spre binele fiecarui om in parte, al societatii si spre slava lui Dumnezeu. Extensiunile legilor sociale au putere numai in aceasta lume, iar cele religioase depasesc lumea si se urca pana dincolo de cele pamantesti (Matei 11,12; 30). Calcatorii de lege si dispretuitorii ei vor avea parte in lumea aceasta de blestem, iar in cealalta de osanda vesnica, (Deut. 28, 15-68) cand vor fi judecati dupa legea pe care au cunoscut-o si au primit-o in constiinta, facand-o ca a lor (Ioan 12,48; Rom. 2, 12-16; Iacob 2, 10). Ea cere a fi implinita fara adaosuri sau scaderi viclene (Deut. 4, 2; 12, 32; Prov. 30, 6; Apoc. 22,18-19).

1145.  -"Iar legile generale sunt: cea naturala, cea scrisa si cea, a harului. Caci fiecareia din aceste legi ii corespunde o anumita vietuire si un anumit curs al vietii, ca si o dispozitie launtrica deosebita, produsa de acea lege prin voia celor ce se conformeaza cu ea. Fiindca, fiecare din aceste legi creaza o alta dispozitie in fiecare din cei ce se afla sub puterea ei (45). De pilda legea naturala, cand ratiunea nu e coplesita de simtire, ne indupleca fara o invatatura speciala sa imbratisam pe toti cei inruditi si de acelasi neam, intrucat firea insasi ne invata sa ajutam pe cei ce au lipsa si sa vrem tuturora acelasi lucru pe care si-l doreste fiecare sa-i fie facut de altii (46). Aceasta ne-a spus-o insusi Domnul, zicand: "Cate vreti sa va faca voua oamenii, faceti si voi lor asemenea" (Matei 17, 12; Luca 6, 36). -Filoc. III, p. 410, 64.

1146.  -"Cel ce intelege ca e porunca de la Dumnezeu sa se desfateze trupeste dupa lege, (biologica) primeste cu bucurie lacomia pantecelui, ca pe un dar dumnezeiesc spre impreuna vietuire si din ea naste modurile a tot felul de pacate ce intineaza prin rea intrebuintare lucrarea simturilor". -Filoc. III, p. 451,10.

 1147.  -"Priveste cum pierde legea pe cei ce o inteleg trupeste convingandu-i sa slujeasca fapturii in locul Facatorului si sa-si inchipuie ca cele facute pentru ei, sunt prin fire vrednice de inchinat, iar pe Cel pentru care au fost creati, ei sa nu-L cunoasca" (Rom. 1, 18-32).-Filoc. III, p. 456, 41.

1148. -"Iar legea scrisa, infranand prin frica de pedepse pornirile fara randuiala a celor neintelepti, ii obisnuieste sa socoteasca pe toti egali. Prin aceasta se consolideaza forta dreptatii, incat cu timpul, devine fire prefacand frica sufletului intr-o afectiune fata de bine ce se intareste pe incetul prin vointa, iar obisnuinta de a se curati prin uitarea de cele mai inainte printr-o deprindere, care face sa se nasca deodata cu sine iubirea fata de altii. Iar in aceasta sta implinirea legii, toti unindu-se intreolalta prin iubire". -Filoc. III, p. 410-411.

1149. -"Legea scrisa impiedicand prin frica nedreptatea, obisnuieste pe om spre ceea ce e drept, iar cu vremea preface obisnuinta intr-o placere iubitoare de dreptate, ce da nastere unei desprinderi ferme spre bine, care produce uitarea rautatilor de mai inainte". -Filoc. in, p. 419-48.

1150. -"In sfarsit legea harului invata pe cei calauziti de ea sa imite nemijlocit pe Dumnezeu, care daca se poate spune asa, ne-a iubit mai mult decat pe Sine insusi, macar ca era dusman din pricina pacatului (Rom. 5,6-8). Ne-a iubit adica asa de mult incat a binevoit sa Se coboare in fiinta noastra, in mod neschimbat, El este in mod suprafiintial mai presus de orice fiinta si fire si sa Se faca om si sa fie unul dintre oameni. Din aceeasi iubire n-a refuzat sa-si insuseasca osanda noastra si sa ne indumnezeiasca dupa har asa de mult, pe cat S-a facut El dupa iconomie si prin om. Iar aceasta a facut-o ca sa invatam nu numai sa ne ajutam intreolalta in chip natural si sa ne iubim unii pe altii ca pe noi insine in chip duhovnicesc, ci si sa purtam grija de altii mai mult decat noi insine in chip dumnezeiesc si aceasta sa ne fie dovada dragostei intreolalta ca in temeiul virtutii noastre, sa fim gata a suferi cu bucurie moartea de buna voie unii pentru altii. "Caci nu este alta iubire mai mare decat aceasta, ca cineva sa-si puna sufletul pentru ei" (Ioan 15,13). -Filoc III, p. 411-212.

1151. -"Mintea cu minte se incaiera la lupta in chip nevazut ; mintea draceasca cu mintea noastra. De aceea e de trebuinta sa strigam catre Hristos ca sa departeze mintea draceasca, iar biruinta sa ne-o dea noua, ca un iubitor de oameni". -Filoc. IV, p. 54,47.

Carti Ortodoxe

Cuprins

Viata fericita
Viata fericita Bestseller în Franța, cu peste 168 000 de exemplare vândute în primele luni, Viața fericită, de David Foenkinos, este un roman profund și actual despre sensul fericirii și curajul de a-ți schimba viața. David Foenkinos construiește o poveste originală în 59.00 Lei
Vremea iubirii
Vremea iubirii Tripticul din care este alcătuit romanul autobiografic Vremea iubirii surprinde anii contactului dureros dintre lumea veche şi cea nouă, anii consolidării regimului comunist în Albania. De aici se naşte şi tensiunea care străbate cartea. Eroii săi sunt 42.00 Lei
Adolescenta perpetua: o analiza psiho-pastorala
Adolescenta perpetua: o analiza psiho-pastorala Această carte este, înainte de toate, o mărturie a preocupării ecleziale pastorale: grijă pentru tinerii care își caută identitatea într‐o lume fluidă și nesigură; grijă pentru părinții care nu mai găsesc repere clare în educație; grijă pentru păstorii 63.00 Lei
Parintii Apostolici, primii teologi crestini
Parintii Apostolici, primii teologi crestini Studiind literatura creștină a primelor secole aprofundăm cele mai vechi surse ale credinței noastre. La începuturi avem mărturia directă a Sfinților Apostoli, care au fost martori direcți ai vieții lui Hristos și au cunoscut primele zile după nașterea 75.00 Lei
Schimbat-ai plangerea mea intru dans
Schimbat-ai plangerea mea intru dans Părintele Ioan Bădiliță ne poartă prin toate acestea cu grația unui dirijor de vocație sub bagheta căruia instrumentele și oamenii se lasă purtați către dobândirea dorului de Dumnezeu și a foamei și setei de El, de Cel ce mereu însetează și flămânzește de 52.86 Lei
Taina slujirii. Randuri de imbratisare pentru preoteasa ortodoxa
Taina slujirii. Randuri de imbratisare pentru preoteasa ortodoxa „Pentru cele aflate la început de drum, este o orientare, o deschidere a orizontului spre ceea ce presupune viața unei preotese. Pentru cele aflate de ceva timp în această slujire, poate fi un îndrumar, în care să găsească reazem, confirmare sau îndrumare 25.37 Lei
Studii de hristologie ortodoxa Vol. III
Studii de hristologie ortodoxa Vol. III Mulțumesc lui Dumnezeu și cu acest prilej pentru ajutorul dat în fi nalizarea celui de-al treilea volum din Studii de hristologie ortodoxă. Linia pe care am urmărit-o în acest volum este aceeași cu cea din celelalte două volume anterioare acestor studii: 41.23 Lei
Sinodul de la Niceea (325): istorie si receptare - editie brosata
Sinodul de la Niceea (325): istorie si receptare - editie brosata La 1700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea - model de referință pentru soluționarea problemelor de credință și de ordine canonică în Biserică - volumul de față, editat de Dragoș Mîrșanu și Dragoș Boicu, își propune să-l prezinte din trei 77.17 Lei
Scrisori catre parinti - editia a II-a
Scrisori catre parinti - editia a II-a Cuvintele din cartea de față sunt și ele culese din cele trimise nouă din nevoința lăuntrică a celor ce au ales să lucreze cu noi pentru a-și vindeca rănile sufletești cu mila și harul lui Dumnezeu. Nădăjduim că scrisorile și rândurile cuprinse în această 33.83 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact