METANIE

 

METANIE

1312. -Metaniile sunt plecari ale genunchilor si ale corpului mai mult sau mai putin pana la pamant ca semn ca iubim pe Dumnezeu si ne pocaim de pacatele facute. Se numeste inchinaciune sau metanie mica plecarea corpului pana ce mana ajunge la pamant. Caderea cu fata la pamant este cea mai adanca inchinaciune si metanie (Maici 26, 39). Sufletul isi aduce prinosul sau prin rugaciune, iar trupul isi aduce darul sau prin miscari evlavioase, inchinaciuni si metanii, caci si el va fi proslavit la invierea cea din morti (Sf. Vasile 91, 92). Pana atunci, dupa cum Iisus a ingenunchiat cu Crucea pe spate mergand spre Golgota, tot asa si ucenicii Sai ingenunchiau inaintea Tatalui Ceresc pentru iertarea pacatelor lor, aratand ca prin pacat, noi oamenii am fost trantiti la pamant, dar prin invierea Domnului iarasi ne-am ridicat la vrednicia de fii ai lui Dumnezeu (F. Ap. 9,10; ). Orice fel de miscare in slujbele bisericesti, este un semn, un simbol ca iubim pe Dumnezeu, ca o contributie a trupului, pentru realizarea inchinarii in duh si adevar (loan 4, 20-24; I Cor. 14, 25; Evrei 1, 6; Apoc. 9, 20; 19, 10).

1313. -Metaniile se fac acasa la rugaciunea de dimineata si de seara, cand cineva este canonisit de duhovnic la spovedanie si in Biserica. Cand ne inchinam la sfintele icoane,  mai intai facem doua metanii, sarutam icoana apoi mai facem inca o metanie. De la Craciun si pana la Botezul Domnului nu se posteste si nici metanii nu se fac "nici in Biserici si nici in chilii" dar se ingenunche linistit la citirea evangheliei si la "Pre Tine te laudam..." (Tipicul Mare p. 189).

1314. -In Postul mare metaniile incep in Biserica de la vecernia de duminica seara de la "invredniceste-ne Doamne..." si se fac pana la vecernia de vineri seara incheindu-se tot cu "Invredniceste-ne Doamne...". La Liturghia mai inainte sfintita se fac cate trei metanii dupa: a). Sa se indrepteze rugaciunea... b). Dupa vohodul cu sfintele daruri; c). Dupa "Fie numele Domnului binecuvantat..." -Tipicul Mare p. 511.

1315. -In saptamana patimilor se fac metanii in Biserica numai luni, marti si pana miercuri seara. In chilii se fac pana in vinerea mare (Tipicul Mare p. 554).

1316. -"Deoarece sunt unii care stau in genunchi duminica de la Pasti pana la Rusalii pentru a se da o regula generala pentru toti, Sf. Sinod a hotarat ca in acest timp credinciosii sa se roage lui Dumnezeu stand in picioare": -l ec. 20.

1317. -"Am primit de la Sfintii Parinti obiceiul canonic de a nu face metanii in duminici, pentru cinstirea invierii Domnului. Deci, ca sa se inlature nedumerirea, facem cunoscut credinciosilor ca dupa intrarea preotilor in altar de la vecernia de sambata seara, dupa obiceiul indatinat nimeni sa nu faca metanii pana la vecernia de duminica seara, intru care dupa intrarea preotilor in altar, iarasi incepem a face metanii implinind rugaciunile noastre Domnului. Caci din seara de sambata (inceputul zilei) din ajunul duminicii premergatoare invierii Domnului, incepem noile cantari duhovnicesti de lauda incepand sarbatoarea de scara de la intuneric spre lumina zilei si astfel in cursul noptii intregi si a zilei ce urmeaza trebuie sa praznuim invierea", -VI ce. 90.

1318. -"Duminica si in toata Cincizecimea se pot face inchinaciuni pentru sarutarea icoanelor dar nu si metanii mari". Nichifor 10.

1319. -"Cuvine-se a nu pleca cineva genunchii sambata, precum nu se pleaca duminica si in Cincizecime? R. Aceasta nu s-a oprit de vreun canon, insa cei mai multi intrucat nu se ajuneaza sambata prin urmare nici genunchii nu ii pleaca". Nicolae 2.

1320. -"In postul mare cand vine vremea sa se faca metanii mari la slujba in Biserica, fiecare sa-si ridice mainile si ochii mintii asa cum invata Sf. Ap. Pavel pe Timotei: Vreau ca barbatii sa se roage in orice loc, sa ridice spre cer maini curate, fara manie si fara sovaieli" (I Tim. 2, 8). Astfel la rugaciunea: "Doamne si Stapanul vietii mele...", mai ales daca cineva mai are si darul lacrimilor, sa stea drept si cu gandul neabatut indreptat catre Dumnezeu, "sa faca o metanie cat sa poata sa ajunga cu fruntea la pamant". Apoi ridicandu-se usor, dupa ce zice a doua parte a rugaciunii, Sf. Efrem -Sirul sa faca iarasi o alta metanie mare si la fel se face si a treia metanie. Unii isi mangaie lenevirea lor punandu-si scaun sau perine inalte si moi, ca niste nesocotiti" Tipicul Mare p. 504-505.

1321. -"Cele douasprezece inchinaciuni se mai numesc si metanii mici sau usoare. Ele se fac dupa cele trei metanii mari cu rugaciunea Sf. Efrem, astfel: Omul sta drept si isi face cruce, apoi se pleaca cu mana dreapta pana la pamant, zicand pe tind aceste stihuri: Dumnezeule milostiv fii mie pacatosul; Dumnezeule curateste-ma pe mine pacatosul; Dumnezeule cel ce rn-ai zidit mantuieste-ma. Doamne, fara de numar am pacatuit, iarta-ma. Ele se repeta de trei ori la cele 12 inchinaciuni. Apoi, se zice rugaciunea intreaga a Sf. Efrem si la sfarsit se mai face inca o metanie" -Tipicul Mare p. 505.

1322. -Adevaratul crestin trebuie sa stie cand se face metanie si cand se face inchinaciune. Unii nu stiu nici cum sa le faca si nici nu asculta de povetele celor ce stiu. Unii se garbovesc putin sau se smucesc fara socoteala, sau misca capul fara rost dovedind ca ei nu se roaga nici cu mintea si nici cu evlavia duhului. Acestia nu inteleg nici puterea rugaciunii Sf. Efrem si nici nu tin socoteala de cei din jur, si nici nu se uita la preotul care mai intai zice rugaciunea, apoi face metania si dupa ce s-a ridicat cu liniste continua rugaciunea, pentru ca din exemplul lui sa invete si ceilalti cum sa-si aduca jertfe rugaciunii trupului si a sufletului lor, fiindca nu au invatat intelepciunea si nici nu cunosc stiinta sfintilor" -(Prov. 30, 3) -Tipicul Mare p. 505.

1323. -"Rugaciunea rau facuta este asemenea cu evlavia blestemata a ereticilor pe care Sf Parinti al Sinodului ecumenic al saptelea i-au dat anatemii, fiindca ei nu tin seama de ce zice Sf. Pavel: "Ma voi ruga cu duhul dar ma voi ruga si cu mintea, voi cauta cu duhul, dar voi canta si cu mintea". Biserica mai bine este sa spui cinci cuvinte pe inteles, ca sa inveti si pe altii, decat sa spui zece mii de cuvinte neintelese" (I Cor. 15, 14-19) -Tipicul Mare p. 506.

1324. -"Tipicul prea lung si vorbele prea multe in rugaciune obosesc si raspandesc cugetele mintii si ale duhului evlavios. De multe ori rugaciunea alcatuita din putine cuvinte si intarite prin inchinaciuni si metanii masurate, aduna mintea si o inalta catre Dumnezeu iar ingerul nostru pazitor o duce cu bucurie inaintea Domnului" -Tipicul Mare p. 506.

Carti Ortodoxe

Cuprins