BOTEZUL


BOTEZUL

178. - Botezul este cea dintii taina, poarta prin care crestinul este primit in biserica. El este instituit de Domnul Iisus, prin exemplul sau (Matei 3,13; Marcu 1, 2; Ioan 1, 32), prin invatatura Sa (Ioan 3, 5) si prin porunca Sa, data apostolilor de a boteza (Maici 28, 19). Toti cei ce vor sa devina crestini, barbati si femei, copii si virstnici, trebuie sa primeasca mai intii botezul, dupa ce s-au convins si au crezut in dogmele crestine. Credinta copiilor este suplinita de credinta parintilor si a nasilor (F. Ap. 2,38-39; 10,44-48; 16,14-15; 18,8; 22,16; 7, 14). Botezul iarta pacatul stramosesc si cele personale facute pina atunci, daca este om virstnic, readucind pe cel botezat in starea lui Adam inainte de cadere si primirea lui in gratia Facatorului, devenind fiu al lui Dumnezeu (Rom. 5.12; Colos 2,12-13; Tit 3,5).

179. - Botezul este absolut obligatoriu (Matei 28, 19; Marcu 16,16; I Cor. 15, 50; Efcs. 2, 5). Forma de efectuare a botezului se face prin cufundare in apa, de trei ori, asa cum s-a facut din primele veacuri, potrivit cu invatatura Sfintei Scripturi: "Si botezindu-Se, Iisus, indata a iesit din apa" (Matei 3, 6)..."daca se va naste cineva din apa... (ioan 3, 5)... baia nasterii celei de-a doua" (Tit. 3, 5). Exceptional, oamenilor batrini si bolnavi, li se poate face botezul stind in pat si turnind apa peste ei de trei ori, udindu-i peste tot, ca si cum s-ar afunda in apa (Matei 28, 19). Boteaza episcopul, preotul, exceptional diaconul si orice credincios crestin, daca copilul este amenintat de moarte, ca apoi preotul sa continue numai slujba de dupa afundare, daca copilul traieste, caci prin rostirea formulei o data cu afundarea se cuprind si rugaciunile lepadarilor si toate cele ce premerg afundarii, de aceea, dupa afundare, ele nu se mai citesc, caci atunci s-ar socoti nevalabile insasi formula si afundarea (ILT, 151).

180. -"Credem ca sfintul botez, instituit de Domnul, savirsit in numele Sfintei Treimi, este absolut necesar. Fara de dinsul nimeni nu se poale mintui, dupa cum zice Domnul: Cel ce nu se va naste din apa si din Duh, nu va intra in imparatia Cerurilor (ioan 3, 5). De aceea, el este necesar si pruncilor fiindca si acestia sint supusi pacatului stramosesc... caci daca botezul este prin Duh si foc (Matei 3, li), este clar ca curata este la toti perfecta, pentru ca Duliul cura[a desavirsit. Daca este lumina (Evrei 4, 4), alunga intunericul, daca este renastere (Tit 3,5) cele vechi dispar, adica pacatele. Daca cel ce se boteaza se dezbraca de omul cel vechi (Colos. 3, 9), atunci si de pacate. Daca se imbraca in Hristos (Gal. 3, 27), atunci devine fara de pacat prin actul botezului... Botezul are un caracter nesters ca si preo(ia. Precum este imposibil ca acelasi om sa primeasca preotia de doua ori, de asemenea este imposibil ca acelasi om sa fie din nou botezat, acela care a fost corect botezat, chiar daca s-ar fi intimplat sa cada in mii de pacate, s-au chiar si in apostazie de la credinta (fiindca el este un act juridic de rascumparare a lui Iisus). Voind a se intoarce la Domnul, primeste din nou infierea, pe care a pierdut-o prin taina pocaintei" -Pavaza Ort. Decr. XVI.

181. - Cei morti nu pot fi botezati, dupa cum nu pot fi nici impartasiti (VI ec. 83). Locul obscur din (I Cor. 15, 29), nu ne poate indreptati sa afirmam ca cei vii se pot boteza pentru cei morti, fiindca nici un alt loc din Sfinta Scriptura si nici din Sfinta Traditie nu ne aminteste asa ceva. Copiii care mor nebotezati, din motive independente de vointa parintilor sau a preotului, se pot considera partasi la botezul dorintei, ca si dreptii Vechiului Testament; sau prin analogie cu vindecarile facute de Iisus la rugamitea parintilor si a prietenilor, caci Dumnezeu nu pedepseste pe cel nevinovat, ci dimpotriva, el a creat pe om spre fericire. -Totusi, parintii se vor spovedi si li se vor da canonisire potrivit cu grija s-au nepasarea lor: sa boteze sau sa creasca un copil, sa viziteze un loc sfint, sa faca milostenie s. a.

182. -"Daca cineva nu primeste botezul, nu se mintuie; afara numai de mucenici, care primesc imparatia si fara de apa. Mintuitorul cind a mintuit lumea prin cruce si cind i s-a impuns coasta, a slobozit singe si apa, ca sa se boteze cu apa cei care se boteaza in vreme de pace si sa se boteze cu singele lor cei ce se boteaza in timpul persecutiilor". Mintuitorul numeste mucenicia botez, caci zice: "Puteai sa beti paharul pe care il beau si eu si sa va botezati cu botezul cu care ma botez eu" (Marcu 10, 38). Mucenicii si-au facut marturisirea lor de credinta, facindu-se priveliste lumii si ingerilor si oamenilor" (I Cor. 4, 1 4). -Sf.Chiril Cateheza III, 10.

183. - In pastoratia botezului se afla unele exceptii:

a), copiii gasiti, al caror botez nu se poate dovedi, se boteaza (VI. ec. 84; Cart. 72). Unii obisnuiesc in astfel de cazuri, sa se foloseasca de formula conditionala: Boteaza-se robul..., daca nu este botezat, in numele Tatalui...

b). La copiii nascuti monstri, a caror infatisare este mai mult de animal, se obisnuieste formula: "Boteaza-se.... daca este om"...

c). - Bolnavii ajunsi la nesimtire, si despre care nu se stie bine daca el a dorit sa se boteze, dar rudele cer a-l boteza inainte, de moarte, preotul este dator sa cerceteze in familie, si mai ales la cei straini de familia lui, daca bolnavul a voit si a cerut mai inainte cu hotarire sa se boteze, iar cei ce marturisesc aceasta, se ofera ca nasi, luindu-si raspunderea constiintei lor, ar putea fi botezati (Cart. 45-a; Timotei X 4).

184. - In privinta pavlicienilor (urmasii lui Pavel din Samosota), care s-au intors la soborniceasca biserica, s-a hotarit sa fie primiti numai prin botez, (ca orice fel de antitrinitari). Iar, daca unii dintre ei au fost clerici, si daca se arata a fi vrednici, dupa ce au fost din nou botezati, sa fie hirotonisiti de episcopul bisericii sobornicesti. Insa, daca ii vor gasi nevrednici, sa se cateriseasca; la fel se va proceda si cu diaconesele si cu toti ceilalti clerici. Cu privire la diaconesele eretice: n-au nici o hirotesie, si astfel, ele se vor numara intre mirence" -1 ec. 19.

185. -"Episcopul sau preotul care va primi botezul s-au jertfa ereticilor, hotarim ca sa se cateriseasca, fiindca Hristos n-are nici un amestec cu Veliar si nici credinciosul n-are legatura cu acel necredincios" (II Cor. 6,15) -Apost. 46.

186. -"Episcopul sau prezbiterul, de va boteza din nou pe cel botezat cu adevarat (Efes. 4, 5; Evrei 6, 4-6) sau de nu va boteza pe cel spurcat (cu botezul fals) de catre necinstitorii lui Dumnezeu (F. Ap. 19, 1-6), sa se cateriseasca ca unul ce-si bate joc de crucea si de moartea Domnului (Rom. 6, 3-5) si nu deosebeste pe adevaratii preoti, de preotii cei mincinosi ai ereticilor". -Apost. 47.-

187. -"Daca vreun episcop sau prezbiter nu ar boteza dupa porunca Domnului, in Tatal, in Fiul si Sfintul Duh, (Matei 28,19-20), ci in trei fara de inceput, sau in trei Fii, sau in trei Mingiietori, sa se cateriseasca" -Aposi. 49.

188. -"Daca vreun episcop sau prezbiter, nu ar savirsi taina botezului prin trei afundari, ci numai printr-o afundare, care se face intru moartea Domnului, sa se cateriseasca, fiindca Domnul ne-a zis: "Botezati intru moartea mea", si "mergind, invatati toate neamurile, botezindu-le in numele Tatalui, si al Fiului si al Sfintului Duh" (Maici 28, 19)-Apost, 50.

189. -"Pe ereticii care se intorc, la ortodoxie si vin in staulul mintuirii, ii primim dupa statornicita rinduiala si obicei: Adica pe arieni (care socotesc pe Fiul faptura), pe macedoneni (care socotesc pe Sfintul Duh faptura), pe sabalieni, pe novatieni, cei ce se numesc pe sine catarii s-au stingaci, pe cvartodecimani, adica tetraditii (toti rigoristii exagerati si cu inclinari catre cele iudaice), pe apolinarisli (care socoteau pe Hristos ca nu e om deplin, dar cred si boteaza in numele Sfintei Treimi), pe toti acestia ii primim dupa ce vor marturisi in scris si vor anatematiza tot eresul care nu invata la fel cu sfinta, soborniceasca si apostoleasca biserica a lui Dumnezeu, si pecetluindu-i, adica ungindu-i mai intii, cu sfintul mir la frunte, la ochi, la nas, la gura si la urechi zicem: "Pecetea Darului Duhului Slint". - "Iar pe evnomiani, care se boteaza cu o singura afundare, pe montanisti care acum se numesc frigieni (care zic ca Montan e Duhul Sfint), pe sabelieni care invata iopatria (adica Fiul este o persoana identica cu Tatal) si alte rataciri vatamatoare si pe toate celelalte eresuri, caci acum sint multe eresuri care vin din partile Galatiei, (care nu boteaza in numele Sfintei Treimi) pe toti acestia, care doresc sa vina la ortodoxie, ii primim ca pe pagini, prin botez. Astfel, in ziua intii, le dam binecuvintarea crestina, in a doua ii facem catehumeni, si in a treia ii supunem exorcismelor (lepadarilor), suflind de trei ori pe fata si urechile lor, si asa ii catehizam, si-i orinduim sa stea asa mai multa vreme in biserica ascultind scripturile, apoi ii botezam" - II ec.7.

190. -"Hotarim ca preotii care liturghisesc sau boteaza in paraclisele caselor particulare, sa faca aceasta numai cu invoirea episcopului eparhiot. Clericul care nu se va supune sa se cateriseasca" -II ec.31.

191. -"Botezul nu trebuie sa se faca in paraclisul din casele particulare. Cel ce trebuie botezat, sa fie adus la biserica obsteasca si, acolo sa primeasca darul botezului. Daca va fi cineva, care nu va tine seama de aceasta hotarire a noastra (VI. 31), de va fi cleric sa se cateriseasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca" -VI ec. 59.

192. -"Urmind legiuirilor canonice ale parintilor (Cart. 72) cu privire la pruncii gasiti, hotarim ca atunci cind nu se vor gasi martori, care sa adevereasca ca sint botezati si, nici copiii nu vor putea marturisi cu indestulare daca au primit taina botezului, fiind mici de virsta, acestia, fara de nici-o indoiala trebuiesc botezati, ca nu cumva sa-i lipseasca de curatia minunata a sfinteniei botezului" -VI ec. 84.

193. - "(Se repeta exact: II ec.7)... "Dar pe manihei (care invata ca sint doi dumnezei si metempsihoza), pe valentinieni (antitrinitari), pe marcioniti (docheti antitrinitari) si pe toti cei ce vin din eresuri asemanatoare, ii primim in biserica ca pe pagini prin botez. Pe evtihiani si severiani (monofiziti si hidroparastati) si, toti cei ce vin din erezii asemanatoare (care boteaza in numele sfintele Sfintei Treimi) trebuie sa marturiseasca in scris si, sa anatematizeze eresurile lor si, pe Nestorie si pe Eutihie si, pe Dioscur si pe Sevir si, pe toti corifeii acestor feluri de eresuri si, pe toti cei ce cugeta ca ei si, pe toate eresurile pomenite mai inainte (in I ec. 19; II ec.7) si asa se fac partasi de comuniunea bisericii, fara a fi botezati din nou" -VI ec. 95.

194. -"Femeia nebotezata, fiind gravida, poate sa se boteze cind vrea, caci femeia nu este partasa cu copilul care se va naste, fiindca (la savirsirea tainei) se cere marturisirea credintei libere a fiecarei persoane''.- Neocez. 6.

195. -"... S-a hotarit sa nu se dea euharistia trupurilor moarte, caci scris este: "Luati, mincati (Matei 26, 26), dar trupurile mortilor nu pot lua si nici minca (VI ec 83). Presbiterii sa nu boteze din nestiinta pe cei ce au murit deja"... -Cartag. 18-b.

196. -"Bolnavii care nu pot raspunde (fiind in nesimtire), numai atunci sa se boteze, cind vor ajunge sa poata marturisi constient de sine insusi, cu propria lor primejduire" (VII ec. 8) -Cartag. 45-a.

197. -"Referitor la insarcinarea ce ni s-a dat noua ca la timpul potrivit sa raportam si cele ce s-au hotarit la sinodul din Capua, sa nu se permita a se face botezari din nou, sau hirotonisiri din nou, sau transferari de episcopi"... Cartag. 48.

198. -"Cu privire la copiii, despre care nu se stie sigur, nici de altii si, nici ei nu pot marturisi sigur daca sint bolezati s-au nu, acestia sa se boteze fara nici-o piedica, ca nu cindva aceasta indoiala sa-i lipseasca de curatenia pacatelor data prin aceasta taina. Fratii delegati ai Maurilor ne-au recomandat acestea, deoarece multi copii se cumpara de la barbari si nu se stie daca au fost botezati, (ca si cei gasiti)"-Cartag. 72.

199. -"Asijderea,cs-a hotarit ca oricine tagaduieste, ori zice ca pruncii cei mici si de curind nascuti din pintecele maicelor botezindu-se, nu se boteaza intru lasarea pacatelor, si ca nu mostenesc nimic din pacatul stramosesc al lui Adam, de care trebuie sa se curete prin baia renasterii (de unde urmeaza ca la acestia nu se intelege forma botezului cea intru lasarea pacatelor cea adevarata, si cea mincinoasa) sa fie anatema. Nu intr-alt fel trebuie sa se inteleaga cele spuse de apostol: Precum printi- un singur om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, si astfel moartea a trecut la toti oamenii, prin care gresala toti au pacatuit, (Rom. 5,12), fara numai in felul in care pururea le-a inteles soborniceasca biserica, cea raspindita si intinsa pretutindenea. Deci, pentru canonul acesta al credintei si pruncii, care n-au putut savirsi nici unul din pacatele omului matur, cu adevarat intru iertarea pacatului stramosesc, ei se boteaza si se curata prin renastere de tot pacatul mostenit prin nasterea cea veche a lui Adam" Cart. 110.

200. -"Iubitilor frati (ai Bisericii Romei), fiind noi intruniti in sfat obstesc; am citit scrisorile trimise de la voi, in privinta celor care cred a fi botezati de eretici, ori de schismatici si vin la soborniceasca biserica, care una este, in care ne botezam si ne renastem. In privinta carora sintem incredintati ca si voi insiva procedind in acelasi chip, pastrati taria canonului bisericii ecumenice. Insa, fiindca sinteti in comuniune cu noi, si voiti sa cercetati aceasta din dragostea obsteasca, nu va punem inainte o socotinta noua, nici acum intocmita, ci pe cea incercata din vechime cu toata grija si sirguinta de inaintasii nostri si pastrata de noi, o impartasim si voua si o sustinem, hotarim si cum tot ceea ce cu tarie si statornicie totdeauna tine, ca nimeni nu se poate boteza afara de soborniceasca biserica; fiindca botezul este unul si se afla in soborniceasca biserica. Ca scris este: Pe mine m-a parasit izvorul de apa vie si s-au sapat lor- fintini crapate, care nu pot tine apa". (Ieremia 2, 13). Si iarasi odinioara Sfinta Scriptura vestind, zice: "Departati-va de apa cea necurata si sa nu beti din izvor strain" (Pilde 5, 15- 16). Ei se cuvine ca mai intii apa pentru botez sa se curateasca si poate sterge pacatul omului care se boteaza. Si prin proorocul Iezechil zice Domnul: "Si voi stropi pe voi cu apa curata si va voi curati pe voi, si voi da voua inima noua si duh nou va voi da voua. Deci, nu poate curati si sfinti apa cel ce insusi este necurat si, la care nu este Duh Sfint" (Iezechil 36, 25); La Numeri zice Domnul: "Si toate, de care se va atinge cel necurat, necurate vor fi" (Numeri 19,22). Deci cel ce nu poate lepada pacatele sale proprii, fiind afara de biserica, cum poate, botezind, sa dea altuia iertare de pacate? Caci insasi intrebarea, care se pune la botez este dovada adevarului, zicind celui ce se cerceteaza: "Crezi ca primeste iertare de pacate si viata vesnica?" nu zice altceva, decit ca aceasta se poate da in soborniceasca biserica. Dar la eretici, unde nu este biserica, e cu neputinta a primi iertarea pacatelor. Si prin urmare, aparatorii ereticilor sint datori ori sa schimbe formula intrebarii, sau sa apere adevarul acestei intrebari, daca nu cumva le recunosc ca ei si adevarata biserica, acelora despre care si ei sustin ca au botez adevarat" - Sin. Cartag. 256-a.

201. -"Inca trebuie ca cei ce se boteaza sa se unga si cu sfintul mir, pentru ca primind ungerea, sa se faca partas lui Hristos. Deci, ereticul care nu are nici jertfelnic, nici biserica, nu poate sfinti untdelemnul prin urmare, ereticii nu pot avea taina mirului. Este clar, ca la eretici cu nici-un chip nu se poate sfinti untdelemn spre lucrarea harului tainic. Fiindca sintem datori sa stim, ca s-a scris: "Untdelemn al pacatosului sa nu unga capul sau" (s. 140, 6), ceea ce de chiar de multa vreme e vestit Duhul Sfint in psalmi. Ca nu cumva, vreun credincios abatindu-se si ratacindu-se de la calea cea dreapta, sa se unga de la eretici, dusmanii lui Hristos. Caci cum seva ruga cel ce nu este preot pentru cel ce s-a botezat, fiind batjocoritor de cele sfinte si pacatos, deoarece Scriptura zice ca "Dumnezeu pe cei pacatosi nu-i asculta, ci numai daca este cineva cinstitor de Dumnezeu si face numai voia lui, pe acela il asculta" (Ioan 9, 31). Numai prin sfinta biserica intelegem ca se da iertare pacatelor; dar cine poate sa dea ceea ce el insusi nu are? sau cum poate savirsi cele duhovnicesti cel ce leapada pe Duhul cel Sfint? Pentru aceasta cel ce vine catre biserica este dator a se reinnoi, ca sa se sfinteasca inlauntru prin sfinti, caci scris este: "Fiti sfinti precum sfint sint eu", zice Domnul (Levit 11, 44; 19, 2; 20, 7). Mai intii preotul cel cuprins de ratacire trebuie sa se dezbrace el insusi de aceasta prin botezul adevarat si bisericesc, fiindca oricare om venit catre Dumnezeu, si cautind preot, dar starnind in ratacire, a cazut in sacrilegiu" - Cartag. 256-b.

202. -"Admiterea botezului ereticilor si schismaticilor cuprinde in sine si recunoastererea celor botezati de dinsii. Fiindca validitatea nu poate fi recunoscuta partial. Daca preotii lor au putut sa boteze, au putut sa dea si pe Duhul Sfint; iar daca n-au putut, din cauza ca sint afara de biserica, ei n-au pe Duhul Sfint si nu pot boteza pe cei ce vin la ei, deoarece botezul este unul, si unul este Duhul Sfint, si una biserica intemeiata de Hristos Domnul nostru, fiindca dintru inceput a zis apostolul Petru ca ea este intemeiata pe unitate. Prin urmare, cele ce se savirsesc de dinsii, fiind mincinoase si desarte, toate sint fara valabilitate.  Nici o taina nu poate fi primita de Dumnezeu dintre care se fac de aceia pe care Domnul in Evanghelie ii numeste vrajmasi si potrivnici ai Sai: "Cel ce nu este cu mine, si cel ce nu aduna cu mine, risipeste" (Matei 12, 30). Si fericitul apostol Ioan, intru pazirea poruncilor Domnului, a scris odinioara in epistola: Ati auzit ca vine Antihrist, si chiar si acum s-au facut multi antihristi? (I Ioan 2,18); Drept aceea, stim ca este vremea cea de pe urma; Ereticii dintre noi au iesit, dar n-au fost dintre noi. Drept aceea si noi sintem datori a pricepe si a intelege ca vrajmasii Domnului ce se numesc antihristi, nu sint in stare sa dea harul Domnului. Si pentru aceasta noi ce sintem cu Domnul si pastram unirea cu Domnul, si sintem chemati dupa voia legilor Lui, administrind preotia lui in biserica, sintem datori a lepada si a inlatura si a dispretul si a socoti ca spurcate pe toate cele ce se savirsesc de potrivnicii lui, adica ereticii si antihristii. Si ereticilor care vin de la ratacire si razvratire la cunoasterea adevaratei credinte in sinul bisericii, sa le dam indeobste taina puterii dumnezeiesti, a botezului, a unirii, a credintei si a adevarului" (VI ce. 2) - Sinodul din Cartag. anul 256-c.

203. -"Daca un copil catehumen ca de sapte ani, sau om matur s-ar impartasi din nestiinta lui si a preotului "trebuie a se boteza caci de Dumnezeu a fost chemat" - Timotei I.

204. -"Catehumenul indracit, care doreste ei insusi sau rudele lui sa se boteze, "daca nu se va curati de necuratul duh, nu va putea fi primit la sjintul botez, dar la sfirsitul vietii se boteaza" Timotei 2.

205. -"Daca un catehumen bolnav isi iese din minte si nu poate marturisi credinta, si rudele lui se roaga sa fie botezat cit este in viata" se poate boteza daca nu este bintuit de necuratul duh -Timotei 4.-

206. -"Daca copilul moare nebotezat din neglijenta parintilor sai, parintii se inlatura de la impartasanie pe trei ani, mincind in acesti trei ani, mincare uscata si sa se roage lui Dumnezeu cu plingere si cu metanii, ca sa capete milostivire. Dar daca copilul este de sapte zile si moare nebotezat, parintii se inlatura de la impartasanie timp de sapte ani, canonisindu-i sa manince mincare uscata si sa faca in fiecare zi cite 40 de metanii" -1 Post. 37.

207. -"De va naste femeia, si pruncul este in primejdie (de moarte), dupa trei sau cinci zile, sa se boteze acel prunc, dar se cuvine ca alta femeie botezata si curata sa-l alapteze; iar mama lui nici sa nu intre in dormitorul, unde este pruncul, si in general, nici sa nu se atinga de el, pina ce nu se va curati dupa patruzeci de zile si va primi de la preot rugaciunea" -Nichifor 38.

208. -"La nevoie si simplul monah sau diaconul poate sa boteze" - Nichifor44.

209. -"Daca nu se gaseste preot, (iar copilul este in primejdie de moarte), pe copiii nebotezati poate sa-i boteze, fara a gresi, oricine este de fata, chiar insusi tatal lor sau altcineva numai sa fie crestin" - Nichifor 45.

210. -"Botezul, dar, se da spre inchipuirea mortii lui Hristos (II Petru 2, 9; I Tim. 3, 15). Apa tine loc de mormant, untdelemn locul Sfintului Duh, pecetea locul crucii, iar mirul este intarirea-marturisirii. De Tatal se aminteste ca pricinuitor si trimitalor, Sfinlul Duh se ia ca martor. Cufundarea in apa inseamna impreuna-murirea (cu Hristos), scoaterea din apa inseamna impreuna-invierea (cu El), Tatal este Dumnezeu cel peste toate, Hristos este Dumnezeu cel unul nascut, Fiul cel iubit, Domnul slavei; Sfintul Duh este Mingiietorul, care de Hristos se trimite, de El e invatat si pe El il vesteste" (ioan 15, 26; 16, 13-14) - Const. Apost. III, 17.

211. -"Cel botezat sa fie departe de orice fel de nelegiuire, nelucrator spre pacat, prieten al lui Dumnezeu, dusman al diavolului, mostenitor la Tatalui, impreuna mostenitor al Fiului Sau, desfacut de satana (Rom. 8, 7) si de demonii lui si de amagirile lui fara prihana, curat, evlavios, iubitor de Dumnezeu, rugindu-se ca un fiu catre Tatal si zicind ca unul ce face parte din adunarea credinciosilor: Tatal Nostru"... (Matei 6, 9- 13) - Const. Apost. III, 18.

212. -"Preotul sa nu boteze pe mireni dupa ce au mincat, iar de va fi vreo nevoie sa nu moara cineva nebotezat, de va fi si la miezul noptii sa mearga si sa-l boteze" - PBG, 51.

213. -"Daca vreun copil va fi pe moarte, si parintii lui vor chema pe preot sa-l boteze, si din neglijenta preotului va muri nebotezat, acel pacat este al preotului. Iar de se va sili preotul, si-l va gasi gata de moarte (dar nu mort cu desavirsire), sa-l stropeasca cu apa de la boboteaza si sa-i citeasca molitvele de la botez si asa cu Dumnezeu este botezat. Iar de va muri nebotezat din neglijenta parintilor, acel pacat este al lor, deci sa aiba pocanie doi ani si metanii 36 pe zi" -PBG, 123.

214. -"Cind botezi copilul, trebuie sa ai scaldatoare, sau alt vas deosebit si cu trei luminari aprinse in chipul Sfintei Treimi. De aceea cind vrei sa bagi untul in scaldatoare, cum spune la tocmeala slujbei, atunci ia-i tu preote din untul care este in vas cu trei degete, si unge copilul crucis, atunci sa ia si nasul din unt si sa unga copilul pe toate madularele, cum este tocmeala tipicului, de aceea daca il va unge el, i-ai tu preote asa cum este gol si stai drept cautind spre rasarit si tu si copilul si-l botezi in trei afundari, facind semnul cnicii, zicind asa: Boteaza-se robul lui Dumezeu (N) in numele Tatalui, amin; si al Fiului, amin, si al Sfintului Duh, amin; acum si pururea si in vecii vecilor amin.. Apoi il iei din scaldatoare si-l dai nasului si zici molitvele si faci toata slujba cum te invata rindul si tocmeala tipicului si dai otpustul" - ILT, 141.

215. -"Iar cine nu boteaza in trei afundari, ci intr-una, aceluia sa i se ia darul. Pentru ca zice sa fie trei afundari si trei scoateri. Iar cine va trece, sau va calca acest canon, de va afunda in apa pe cel ce se boteaza numai o data si nu va mai zice chemarea Tatalui, si a Fiului si a Sfintului Duh, pe unii ca aceia li se ia darul si-i dam anatemii... Citi boteaza intr-o afundare, pe aceia sa-i boteze a doua oara" - ILT, 142.

216. -"Copilul cind il botezi trebuie sa caute cu fata spre rasarit, in chipul Domnului si Dumnezeului si Mintuitorului nostru Iisus Hrislos. Caci, cind s-a rastignit spre rasarit cauta, iar nu spre apus, si spre rasarit noi crestinii ne inchinam; si raiul spre rasarit s-a sadit. Deci, cind vor sa zica blestemul si lepadarile de copil, spre apus sa stea si sa le zica ca un loc ce este intunecat si groaznic si daca, de vreme ce apune soarele la apus, inchipuieste ca de intr-acolo iese intunericul, iar rasaritul lumina inchipuieste, pentru ca de la rasarit iese lumina, adica soarele straluceste si lumineaza toata lumea, pentru aceea se cheama rasaritul, lumina" - ILT, 143.

217. -"Copilul cind il desfasa din scutecele lui, fasa si alte cu cite este infasat, inchipuiesc dezbracarea omului celui vechi si de viata cea dintii, adica de calcarea lui Adam si de hainele de piele si de pacat care-l dobindi calcarea lui Adam. Si arata desfasarea si desbracarea aceea, care desbraca copilul de tot trupul, cum se desfasa si se desbraca de tot acea urgisita viata a vechiului Adam" - ILT, 144.

218. -"Iar intoarcerea, care intoarce copilul spre apus, ca sa vada acea parte a apusului, si-i sint miinile in jos cind se leapada de satana, atunci arata si cu chipul si cu gonirea miinilor ccum se desparte si goneste pe satana de la dinsul. De aceea, atunci, intorindu-se spre rasarit si-si ridica miinile in sus, arata adevarat, ca acela ce va sa ia sfintul botez, trebuie sa goneasca de la dinsul rautatea cea intunecata, adica pacatul si asa cu starea care sta inaintea dumnezeiestii lumini, care inchipuieste intoarcerea si starea catre rasarit, ca se fac mostenitori dumnezeiestii lumini si se face cu totul luminat, una caci a venit intr-adevarata lumina a priceperii lui Dumnezeu, adica la datatorul de lumina Hristos, iar a doua ca se desparte de pacate si vine de se face una cu cuvintatoarele oi ale sfintei turme a lui Hrislos si Dumnezeul nostru" - ILT, 145,

219. -"Iar unsoarea, adica sfintul unt cu care se unge copilul pe tot trupul (inainte de afundare), inchipuieste ca se unge ca sa fie gata spre sfintele patimi, pentru ca purtatorul de patimi Hristos, sa se lupte cu puterile cele potrivnice si vrajmase si sa omoare cu botezul pe trupul acela care se unge, ca sa invie cu sufletul. Si iar arata impreuna cu unsoarea aceea si luminarea sufletestii vieti. De aceea, dupa aceasta, il aduce ce va sa se boteze la scaldatoare, cum aducea pe Hristos la groapa. Iar pentru trei afundari in apa scaldatoarei si trei scoateri arata intruparea si invierea Domnului dupa cea de a treia zi. Pentru ca, cum fu Domnul in inima pamintului trei zile si trei nopti, adica in mormant, asa se inchipuiesc si cei botezati prin trei afundari si scoateri, cele trei zile si cele trei nopti din groapa Domnului. Pentru ca, cum ii cel din noapte, de nu te vede, iar acela ce este in zi, petrece intru lumina: asa este si intru afundari ca si intru noapte nu vede nimica acolo unde se boteaza, iar daca-l scoate, el vede lumina zilei, facandu-se apa aceea la cel ce se boteaza si groapa trupeasca si mama sufleteasca. Asijderea si biruitorul Hristos, daca se boteaza intru Iordan iesind din apa, atunci lumina intru dinsul Duhul Sfint" -ILT, 146.

220. -"Asijderea botezatii se ung cu sfintul si marele mir pe trupul gol, iar cu duhul, sufletul se sfinteste, si intai se unge la frunte, pentru izbavirea rusinii calcarii lui Adam si ca sa vada slava Domnului cu fata descoperita cum scrie. Dupa aceea la nari, sa miroasa cel botezat dumnezeiescul mir, mirodenia lui Hristos, si el a doua oara se naste. Dupa aceia pe piept ca imbracindu-se intru platosa dreptatii, sa bata virtos si sa stea impotriva vrasmasului nostru, drac nevazut, care se bate cu noi" -ILT, 146 (V. Mirul).

221. -"Botezindu-se in numele Tatalui, pentru ca Sfintia Sa, este incepatura tuturor; intr-al Fiului, pentru ca este intocmitor zidirilor; intru Duhul Sfint, pentru ca este obirsitor tuturor, adica obirseste si umple toate. Iar de va gindi cineva cind ne botezam in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh si va amesteca pe cineva cuvintul apostolului care zice: "Citi cu Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati imbracat. Sa stiti de aceasta ca numele Sfintei Treimi este, caci cu acest nume, adica Hristos inchipuiestepe Tatal care a uns si pe Fiul care s-a uns, iar unsoarea este Duhul. Drept aceea graieste apostolul: citi intru Hristos v-ati botezat, adica inchipuieste Sfinta Treime, asa cum s-a zis mai sus. Deci se cade celor ce se boteaza, sa se boteze asa, cum a poruncit Domnul la Evanghelie apostolilor, zicind: duceti-va de propovaduiti la toate limbile, botezindu-i in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh" - ILT, 147.

222. -"Crucile care pun la prunc, inchipuiesc rastignirea si pogorirea, adica legarea patimilor trupesti si ale lucrurilor lui: ca sa omorim madularele pe pamint si sa umblam intru smerita viata" -ILT, 148.

223. -"Iar tunderea, care tund pe cel botezat, aceea inseamna ca se tocmeste si se socoteste cel botezat, intru cuvintatoarea turma a lui Hristos, si-l tunde in cap crucis, ca si oaia, cind o semneaza stapinul, ca sa o cunoasca, ca oaia este a turmei lui Hristos, iar nu a altcuiva" -ILT, 148.

224. -"Iar scutecele in care se imbraca de sint albe si noi, acelea inchipuiesc, cum ca cel ce se boteaza se imbraca in noul om, adica cu Hristos cel inoit, pe chipul celui ce l-a zidit, dupa cum si scrie Scriptura" - ILT, 148.

225. -"Sfintul mir are chipul ca si pecetea imparatului, de vor pecetlui cu dinsa, nici un om nu indrazneste sa mearga sa se apropie acolo, pentru ca, cunosc ca este imparatesc cel pecetluit de imparateasca pecete. Intr-acest chip stiu si duhurile cele viclene, pe cel uns cu marele mir si departeaza de dinsul, deci, cind il ungi cu sfintul mir, zici: "Pecetea darului sfintului Duh, Amin" - ILT, 149.

226. -"Iar scaldatoarea are chipul groapei a biruitorului si e pintecele cel sufletesc, din care ne nastem sufleteste, care ne botezam intr-insa: si fiii lui Dumnezeu dupa dar ne facem" - ILT, 149.

227. -"Pentru ca lepadarile si molitvele se zic la cel botezat mai inainte de botez, adica inainte de cele trei afundarii; iar dupa botez, de aceea nici lepadarile zici, nici molitve, ca nu se cade daca savarsestii taina si zici cele ce sint mai inainte de savarsirea tainei, ca nu aflam aceasta porunca nici la un sfint canon. Iar daca se va boteza copilul (grabnic, in pericol de moarte) cum am zis mai sus si intru acel ceas nu va muri, atunci savirsesti si cealalta slujba, care este dupa (afundare) botezul copilului, adica zici molitva sfintului mir si toate celelalte" -ILT, 151.

228. -"Iar care preot va lua jertfa ereticului sau a agareanului sau va boteza copilul lui, sau pentru cumetria copilului va primi pe dinsul, sau nun la nunta, aceluia poruncesc sa i se ia darul. Pentru ca cine va avea partasie cu necredinciosul, sau ce amestecare are lumina catre intuneric?" - ILT, 152.

229. -"Iar daca se vor boteza de preoti nesfintiti, aceia a doua oara sa se boteze. Preotii cei nesfintiti se chiama care s-au hirotonit de arhierei eretici, asijderea si cei ce li s-a luat darul, carora li s-au luat de soborul arhieresc, pentru vini si greseli ce au avut" - ILT, 152.

230. -"De se va afla cineva intr-un loc pustiu nefiind la vreme acolo preot, si vreunul din acestia este in pericol sa moara nebotezat, insa de se va intimpla diacon sau calugar, atunci sa-l boteze, iar de nu se va afia cineva dintre acestia, trebuie sa se boteze si de crestinii care se vor afla acolo, iar de va fi tatal copilului singur si alt crestin sa nu se afle, atunci sa-l boteze chiar tatal ca pacat nu are, adevarat cu apa, si de muierea lui nu se desparte" - ILT, 153.

231. -"Numai de nevoie sa se boteze copilul de om mirean, ci inca acel mirean si dumnezeiasca taina sa-i dea, adica sa-l impartaseasca si de va muri, se primeste la Dumnezeu botezat; si se socoteste in ceata acelor prunci botezati si se slujeste si se pomeneste cum e obiceiul. Iar de nu va muri copilul, ci va trai, atunci sa nu se boteze a doua oara de preot" - ILT, 153.

232. -"Pentru copiii care mor nebotezati nu se afla nicaieri invatatura, fiindca viata oamenilor, atit a celor maturi cit si a copiilor necrestini, este in mina Facatorului lor, care nu poate fi obligat sa descopere toata iconomia providentei Sale, muritorilor dornici de a cunoaste si ceea ce nu este de folos. Chemarea glasului Sau rasuna mereu in lume, si cei ce aud au datoria sa raspunda numai in masura de ei inteleasa si pentru ei data. De buna seama ca Dumnezeu nu pedepseste pe cei ce nu-i cunoaste legile, mai ales pe copiii care mor nebotezati, ba dimpotriva, El a creat pe om spre fericire si deci copiii care n-au putut folosi libera lor vointa si putere in virtutea scopului pentru care omul a fost creat, el ii fericeste pentru existenta lor asa cum si ei il lauda pentru aceeasi existenta nevinovata si frumoasa creatiune naturala. Astfel, ei sint rinduiti la fericirea naturala a existentei, dar nu la cea a rasplatirii, dupa merite, incit n-au fapte virtuoase. Fericirea naturala o da Dumnezeu automat si necesar, fara a mai fi nevoie de eforturile omului, nici nu mai e nevoie a se vorbi de ea intre oameni, ci, revelatia ne arata numai pe acea fericire la care si omul contribuie (II Cor. 12, 4; Apoc. 21, 22). "Iara citi copii ai crestinilor mor nebotezati, asijderea si ai paginilor, aceia nici nu merg in imparatia cerurilor, nici in munca, ci numai la un loc luminos" -ILT, 153.

233. -"Iar cind se boteaza se deschid cerurile, care le inchisese Adam pentru neascultare, si au fost tot inchise pina cind a venit Domnul nostru Iisus Hristos, si a dat darul sfinlului botez in lume" -ILT, 154.

234. -"De se va intimpla ca intr-un loc sa fie numai preot, sau de nevoie de va fi a muri copilul sau, atunci acela boteaza ca un preot pe copilul sau, de aceea nu se desparte de preoteasa lui, caci l-a primit altul (ca nas) de in sfintul botez, si de aceasta nu apara pravila, iar de-l va lua de la scaldatoare sa se faca in loc de cumatru (nas) atunci se desparte de preoteasa lui, caci a facut-o sora sufleteasca" - ILT, 155.

235. -"Nu s-a dat voie preotilor, daca vor minca si vor bea sa boteze, ci trebuie ca mai inainte de liturghie ca sa poata impartasi copilul, insa de nu-i va fi nevoie; iar de va fi nevoie, atunci trebuie in orice ceas vor chema pe preot, atunci neaparat sa-l boteze macar noaptea de va fi, macar ziua" - ILT, 156 si Trebnic p. 1112.

236. -"Asijderea nici in postul mare nu se boteaza copii, pentru ca sint zile de jale si zeciuiala a tot anul, fara de numai de va fi nevoie: atunci poti sa-l botezi macar de ar fi si in saptamina mare" -ILT, 156.

237. -"Iar de se va afla la sfirsit sa moara copilul si vor chema pe preot sa-l boteze, iar preotul se va lenevi si copilul v-a muri nebotezat, atunci pacatul este al preotului si se canoniseste de aceasta, cum va socoti arhiereul lui, sau oprire din preotie sau alt canon. Iar de va muri nebotezat de lenea parintilor, atunci se canonisesc mai virtos, adica trei ani sa nu se cuminece si peste toate zilele sa manince sec, adica lunea, miercurea si vinerea si sa faca in toate zilele metanii" -ILT, 157 si Trebnic p. 522.

238. -"Si se zice: boteaza-se, iar nu botez eu... ca de voie vine cel ce se boteaza: "Ca botez eu", nu arata pe cel botezat ca se boteaza cu voia lui, ci de nevoie cu oarecare sila si cum, ca preotul boteaza singur cu de la sine putere pe cel ce se boteaza. Iar "boteaza-se", inseamna cum de buna voie se boteaza cel ce se boteaza si cum ca de la arhiereu sau de la preot se boteaza, care lucreaza atunci lucrul lui Dumnezeu cel in Treime, al carui si nume la cel ce se boteaza intr-auzire se graieste"... - s. Tes. 1,64.

239. -"Iata pe scurt care sint roadele botezului: stergerea pacatelor (stramosesti si personale), impacarea omului cu Dumnezeu, salasluirea lui Dumnezeu in om, deschiderea ochilor sufletesti in fata razei celei dumnezeiesti, cu un cuvint orinduirea vietii in asa fel incit sa priveasca omul numai spre viata viitoare... Daca aceasta taina, nu lucreaza in toti cei botezati aceleasi roade, de aici nu urmeaza ca avem drept sa invinuim taina ca ar fi neputincioasa. Greseala consta in oamenii care nu s-au pregatit bine (prin catehizarea si indrumarea nasului) pentm primirea harului, sau au risipit comoara" (prin pacatele lor personale).- N. Cabasila D. V. R. I.

240. -"Sfintul botez inaintea dumnezeiestii liturghii trebuie sa fie ca sa se impartaseasca pruncul la liturghie, de va ingadui vremea, adica afara de nevoie, pentru ca botezul trebuie sa fie inaintea liturghiei, iar numele pruncilor la botez se da" - Trebnic 101.

241. -"De nu va fi alt preot, singur, preotul sa-si boteze pruncul sau, iar el, sa-l boteze cu alt primitor (nas). Iar el, de va fi primitor (nas) pruncului sau, atunci se desparte de femeia sa, adica de mama pruncului, pentru ca s-au facut intre dinsii cumetri" - Trebnic, 102.

242. -"Pentru ca cel ce a fost botezat si pazeste botezul intarindu-l prin porunci, nu mai plateste moartea ca o datorie pentru pacat, ci primeste intrebuintarea mortii ca o osinda a pacatului care sa-l treaca in chip tainic la viata dumnezeiasca si fara sfarsit.... Fiindca, daca pacatul se slujea de moarte ca de o arma pentru nimicirea firii in cei ce savirseau pacatul asemenea lui Adam, tot asa se va sluji firea de moarte, ca de o arma spre nimicirea pacatului, in cei ce savirsesc dreptatea prin credinta" - Filoc. III. 341.

243. -"Botezul este cel mai insemnat act juridic si tainic, savirsit pe temeiul legilor si faptelor revelate de catre Dumnezeu si de catre fiecare ins in parte, ca personalitate stapina pe sine. El anuleaza actul juridic intemeiat pe minciuna inselatoare a diavolului si a slabiciunii primilor oameni, si astfel, cei ce se boteaza isi recapata vrednicia legala a raiului pierdut si devine fiu al lui Dumnezeu, ca o noua faptura, un om nou. Dupa cum, actul vointii personale a protoparintilor, a fost esential in legamintul paradisiac incheiat cu Dumnezeu si apoi in ruperea lui si alcatuirea altuia nou cu diavolul, tot asa si in actul juridic al tainelor, este absolut necesar actul juridic al vointei primitorului tainei. Omul, prin vointa, numai doreste, se manifesta, cere, dar, procesul daruirii este gratuit daruit si potrivit cu capacitatea lui de primire si folosire a omului. El nu era vinovat in actul vointei sale personale de actul pacatului stramosesc, dar acest pacat il mostenea juridic, ca fiinta dependenta de tulpina generatiilor nascatoare. Acum, prin actul botezului, omul s-a rupt din tulpina pacatului odata pentru totdeauna, de aceea, botezul odata facut, nu se mai repeta, dupa cum nu se mai poate repeta nici actul rascumpararii facut de Hristos pe altarul crucii. in urina botezului, omul ramine pe deplin curat, dar nu desavirsit in fiinta sa supusa devenirii, caci el poarta in sine insuficienta ravasirii de odinioara, cu mari contradictii in fiinta sa morala, care servesc ca imbold spre activitate in fiinta sa morala si aducatoare de merite si rasplatire. (Rom, 7,1-19). De aici se naste nevoia educatiei, a constiinciozitatii, a luptei prin efort, al vointei personale si al ajutorului dat de biserica prin invatatura si taine" (V Tainele, Catehizarea).

Carti Ortodoxe

Cuprins