Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

LEGILE

LEGILE

1141. - Potrivit cu planul de creare a lumii, Dumnezeu a facut mai intai legile dupa care a creat realitatea marelui univers nevazut si vazut precum si pamantul cu toate legile fizico-chimice, biologice-naturale. Toate aceste legi se gasesc armonizate si in micul univers al fiintei omului la care se mai aduga in plus si legile morale naturale, care cer a fi completate cu alte legi superioare ale revelatiei ceresti (Rom. I, 18-25; 2,14-18). Deci, legile de orice soi isi au izvorul in vointa cea vesnica a lui Dumnezeu ca facator, providentiator si drept rasplatitor. (Prov. 8,15). Legile stiintifice sunt semanate in natura inconjuratoare de unde omul este dator sa le culeaga si sa le foloseasca spre desavarsirea sa intru a colabora prin munca cu Dumnezeu (Ps. 81,6).

1142. -Legile dogmatice si morale sunt date prin revelatie si primite de lume prin educatia omenirii in decursul timpului si depozitate in Sfanta Scriptura si Sf. Traditie si incredintate Bisericii calauzita de Duhul Sfint (Ioan 16, 7-13). Biserica, prin sinoadele ei, ne-a lasat legi calauzitoare in fruntea carora stau canoanele, de care trebuie sa asculte orice cleric sau mirean, care voieste sa se mantuiasca, fiindca "cine n-are Biserica de mama, n-are pe Dumnezeu de Tata" (Sf.Ciprian, Despre Biserica; Matei 19, 28; Ioan 20, 21; F. Ap. 15, 28).

1143. -Legile civile isi au temeiul in legea morala naturala turnata de Dumnezeu in firea omului odata cu plamadirea lui si care s-a imbunatatit si imbogatit cu ajutorul experientei adevarurilor revelate ale Bisericii, indiferent de conceptia sociala a insului si a statului, fiindca adevarurile evanghelice plutesc ca in vazduh, devenind astfel, un bun comun al intregii omeniri (I Cor. 1, 2). Scopul legii este pacea si dragostea desavarsirii pentru toate fiintele omenesti, intru slava lui Dumnezeu (Matei 22, 37-40; Rom. 13, 8-10; Gal. 5,14; Iacob 2, 8-10).

1144. -Toate legile de orice fel, care isi au izvorul in vointa lui Dumnezeu, obliga pe om sa le cunoasca (Ioan 17,3) si sa le aplice in Viata lui (Lev. 18, 4; Deut 4, 1-6; 6, 3; 15, 5; 27-10; 32-46; Matei 19, 7). Cunoasterea fara intelepciunea aplicarii in viata nu foloseste, ci mai greu osandeste pe cel ce umple vazduhul cu cuvintele predicii, iar el nici cu degetul nu se atinge spre a le implini (Luca 12,47; Ioan 9, 41; 15, 22; Iacob 4, 17; I Cor. 1, 16-20). Implinirea legii cere efort si credinta tare fiindca orice fel de lege ingradeste libertatea omului rau aplicata in viata, si-i face pe oameni, chiar si fara voia lor, sa-si armonizeze actiunile lor bune intru a colabora spre binele fiecarui om in parte, al societatii si spre slava lui Dumnezeu. Extensiunile legilor sociale au putere numai in aceasta lume, iar cele religioase depasesc lumea si se urca pana dincolo de cele pamantesti (Matei 11,12; 30). Calcatorii de lege si dispretuitorii ei vor avea parte in lumea aceasta de blestem, iar in cealalta de osanda vesnica, (Deut. 28, 15-68) cand vor fi judecati dupa legea pe care au cunoscut-o si au primit-o in constiinta, facand-o ca a lor (Ioan 12,48; Rom. 2, 12-16; Iacob 2, 10). Ea cere a fi implinita fara adaosuri sau scaderi viclene (Deut. 4, 2; 12, 32; Prov. 30, 6; Apoc. 22,18-19).

1145. -"Iar legile generale sunt: cea naturala, cea scrisa si cea, a harului. Caci fiecareia din aceste legi ii corespunde o anumita vietuire si un anumit curs al vietii, ca si o dispozitie launtrica deosebita, produsa de acea lege prin voia celor ce se conformeaza cu ea. Fiindca, fiecare din aceste legi creaza o alta dispozitie in fiecare din cei ce se afla sub puterea ei (45). De pilda legea naturala, cand ratiunea nu e coplesita de simtire, ne indupleca fara o invatatura speciala sa imbratisam pe toti cei inruditi si de acelasi neam, intrucat firea insasi ne invata sa ajutam pe cei ce au lipsa si sa vrem tuturora acelasi lucru pe care si-l doreste fiecare sa-i fie facut de altii (46). Aceasta ne-a spus-o insusi Domnul, zicand: "Cate vreti sa va faca voua oamenii, faceti si voi lor asemenea" (Matei 17, 12; Luca 6, 36). -Filoc. III, p. 410, 64.

1146. -"Cel ce intelege ca e porunca de la Dumnezeu sa se desfateze trupeste dupa lege, (biologica) primeste cu bucurie lacomia pantecelui, ca pe un dar dumnezeiesc spre impreuna vietuire si din ea naste modurile a tot felul de pacate ce intineaza prin rea intrebuintare lucrarea simturilor". -Filoc. III, p. 451,10.

1147. -"Priveste cum pierde legea pe cei ce o inteleg trupeste convingandu-i sa slujeasca fapturii in locul Facatorului si sa-si inchipuie ca cele facute pentru ei, sunt prin fire vrednice de inchinat, iar pe Cel pentru care au fost creati, ei sa nu-L cunoasca" (Rom. 1, 18-32).-Filoc. III, p. 456, 41.

1148. -"Iar legea scrisa, infranand prin frica de pedepse pornirile fara randuiala a celor neintelepti, ii obisnuieste sa socoteasca pe toti egali. Prin aceasta se consolideaza forta dreptatii, incat cu timpul, devine fire prefacand frica sufletului intr-o afectiune fata de bine ce se intareste pe incetul prin vointa, iar obisnuinta de a se curati prin uitarea de cele mai inainte printr-o deprindere, care face sa se nasca deodata cu sine iubirea fata de altii. Iar in aceasta sta implinirea legii, toti unindu-se intreolalta prin iubire". -Filoc. III, p. 410-411.

1149. -"Legea scrisa impiedicand prin frica nedreptatea, obisnuieste pe om spre ceea ce e drept, iar cu vremea preface obisnuinta intr-o placere iubitoare de dreptate, ce da nastere unei desprinderi ferme spre bine, care produce uitarea rautatilor de mai inainte". -Filoc. in, p. 419-48.

1150. -"In sfarsit legea harului invata pe cei calauziti de ea sa imite nemijlocit pe Dumnezeu, care daca se poate spune asa, ne-a iubit mai mult decat pe Sine insusi, macar ca era dusman din pricina pacatului (Rom. 5,6-8). Ne-a iubit adica asa de mult incat a binevoit sa Se coboare in fiinta noastra, in mod neschimbat, El este in mod suprafiintial mai presus de orice fiinta si fire si sa Se faca om si sa fie unul dintre oameni. Din aceeasi iubire n-a refuzat sa-si insuseasca osanda noastra si sa ne indumnezeiasca dupa har asa de mult, pe cat S-a facut El dupa iconomie si prin om. Iar aceasta a facut-o ca sa invatam nu numai sa ne ajutam intreolalta in chip natural si sa ne iubim unii pe altii ca pe noi insine in chip duhovnicesc, ci si sa purtam grija de altii mai mult decat noi insine in chip dumnezeiesc si aceasta sa ne fie dovada dragostei intreolalta ca in temeiul virtutii noastre, sa fim gata a suferi cu bucurie moartea de buna voie unii pentru altii. "Caci nu este alta iubire mai mare decat aceasta, ca cineva sa-si puna sufletul pentru ei" (Ioan 15,13). -Filoc III, p. 411-212.

1151. -"Mintea cu minte se incaiera la lupta in chip nevazut ; mintea draceasca cu mintea noastra. De aceea e de trebuinta sa strigam catre Hristos ca sa departeze mintea draceasca, iar biruinta sa ne-o dea noua, ca un iubitor de oameni". -Filoc. IV, p. 54,47.

Cuprins

Atingand cerul. Cum am descoperit Ortodoxia pe insula Valaam „În adâncurile unei păduri din nordul Rusiei, în nuanțe de jad și ambră, departe de orice urmă de civilizație, mănăstirea Valaam se contopește cu anotimpurile așa cum o face de o mie de ani…” Așa începe povestea lui John Oliver, un tânăr american aflat 33.83 Lei

Scrieri in apararea Sinodului de la Niceea Volumul de față reunește trei opuscule apologetice pro-niceene ale Sfântului Atanasie al Alexandriei, unele inedite în limba română sau disponibile doar incomplet până acum: Către Serapion, despre moartea lui Arie (Ad Serapionem, de morte Arii), Despre 60.26 Lei

Izbavitorul de frica. Prietenul nostru, Sfantul Vasile de la Ostrog Vreau să am noroc în viață... Sper să am un destin cât mai fericit... Îmi doresc ca soarta să fie de partea mea... Astfel de afirmații auzim des în jurul nostru. De fapt, noroc și soartă nu există. Viitorul îl alegem noi, prin modul în care trăim în 28.54 Lei

Marele exterminator Părăsind Bucureștiul, unde poliția comunistă îl hăituia ca pe o fiară, Traian Roman, un tânăr seminarist, se refugiază la Paris, cu convingerea că de aici înainte se va afla la adăpost de urmăritorii săi – fără a ține seama însă de îndârjirea partidului 26.43 Lei

Tainele cartii cu sapte peceti. Cateheze la Cartea Apocalipsei - ed. 2 Arhimandritul Athanasie Mytilineos (1927‑2006), starețul Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Dimitrie din Larisa, Grecia, a fost un predicator luminat, care s‑a dedicat încă din tinerețe catehizării poporului lui Dumnezeu – slujire pentru 50.74 Lei

Ortodoxie si Catolicitate John Meyendorff (1926-1992) s-a născut la Neuilly, din părinți ruși cu rădăcini germano-baltice, emigrați în Franța. Din pricina originii și statutului său de emigrant, a resimțit pe propria piele carențele și deșertăciunea naționalismelor în 31.71 Lei

Sfaturi pentru familia crestina Această carte cuprinde sfaturi despre problemele familiei ale unor importante personalităţi ale Greciei ortodoxe, cum ar fi arhim. Filothei Faros, arhim. Makarios Griniezakis (specialist în bioetică şi predicatorul oficial al arhidiocezei Cretei) 26.43 Lei

Sfintii Insulelor Britanice In veacurile de inceput ale crestinismului apusean, pamanturile Britaniei și ale Irlandei au rodit o multime de sfinti, care au aprins cu ravna lor lumina Evangheliei in intreg Apusul Europei. Vietuitori ai pustiei si intemeietori de manastiri, dascali si 50.74 Lei

Ghimpele din trup. Aspecte practice ale invataturii crestine despre boala De‑a lungul vieții pământești, oricine s‑a ciocnit de problema bolii, resimțind impactul negativ pe care ea îl are de obicei în viața noastră și a celor apropiați nouă. Medicul, psihologul și teologul Konstantin Zorin, binecunoscut deja cititorilor români 29.60 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact

Newsletter

LEGILE

Cuprins

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii

Newsletter

LEGILE

Cuprins

Setari Cookie-uri

Despre Cookie-uri

Cookie-uri Necesare

Cookie-uri de Statistici

Cookie-uri de Publicitate

Cookie-uri de Preferinte

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii