Biblia Ortodoxa

Comentariu

"Cei saraci cu duhul" (in nici un caz: Cei saraci cu intelectul!) are doua intelesuri, ambele duhovnicesti: 1) Saracul care si-a asumat launtric starea de saracie si o indura cu demnitate umana si nadejde cereasca; bogatul care nu e dependent launtric de propria sa bogatie si care, atunci cand o pierde, partial sau total, ramane un om liber. 2) Pornind de la antropologia paulina, mistica rasariteana postuleaza ca duhul omului este partea superioara - fina, inefabila - a sufletului (fara a fi altceva decat acesta), prin care omul poate intra in contact direct (entaz) cu Duhul Sfant. Pentru ca aceasta experienta sa fie posibila, e nevoie ca duhul omului sa devina "sarac" de orice patimi sau impuritati; astfel eliberat, duhul devine disponibil pentru induhovnicire si, in consecinta, pentru imparatia cerurilor. - Pe de alta parte, in limbajul evanghelic, termenul "sarac" poate insemna si "smerit", "umil", "supus", "ascultator", avand intotdeauna o conotatie pozitiva. - Sensul este inrudit cu acela al versetului 8: "Fericiti cei curati cu inima".