Ptolemeu Filopator porunceste starpirea Iudeilor.

  • 1. Descoperind aceasta, nelegiuitul rege intr'atat s'a maniat, incat furia sa impotriva Iudeilor din Alexandria n'a mai cunoscut nici un hotar 1. Apasand o mana tot mai grea asupra celor ce traiau in tara, a poruncit ca acestia sa fie repede adunati intr'un singur loc si cu moarte crancena sa fie ucisi.

  • 2. In acest timp, un zvon nelinistitor era raspandit in afara de catre niste oameni care se legasera sa vatame neamul Iudeilor. Miezul invinuirii lor era acela ca Iudeii se tineau departe de poruncile legii.

  • 3. Aceasta, in vreme ce Iudeii tineau ca intotdeauna sa raspunda cu credinciosie la indatoririle lor fata de regi,

  • 4. dar, in acelasi timp, de vreme ce I se inchinau lui Dumnezeu si-I pazeau legile, tineau sa faca si deosebirile de trebuinta si sa se abtina de la anumite lucruri, fapt pentru care unii ii ocoleau

  • 5. (desi, cum ei isi impodobeau convietuirea cu ceilalti prin fapte de dreptate, lumea avea despre ei o parere buna).

  • 6. Cu toate acestea, parerea celorlalti oameni nu cantarea nimic in ochii instrainatilor de neam

  • 7. care indrugau multe despre faptul ca Iudeii se pastrau aparte fata de celelalte neamuri prin inchinarea si mancarurile lor; ii invinuiau ca sunt oameni care stau deoparte, potrivnici ai trebilor regelui, tagaduind orice alaturare fata de el sau de ostile lui. Prin acest fel de a vorbi, multa inversunare atatau asupra-le.

  • 8. Grecii care traiau in cetate n'au trecut cu vederea aceasta neasteptata zarva si valul acesta naprasnic impotriva unor oameni care niciodata nu le facusera vreun rau; cu toate acestea, nu le sta in putere sa-i ajute, de vreme ce totul, de jur-imprejur, era asuprire; ei insa i-au incurajat pe Iudei aratandu-li-se alaturi in necazurile lor, si asteptau o buna intorsatura a lucrurilor;

  • 9. Cel ce pe toate le stie - ziceau ei - nu va parasi un astfel de popor.

  • 10. O seama dintre vecinii, prietenii si partasii de negot ai Iudeilor ii chemau in taina sa mai stea de vorba, se indatorau sa-i ajute si fagaduiau ca vor face pentru ei tot ceea ce se poate face.

  • 11. Iar regele, incurajat de faptul ca totul ii mergea bine, si fara sa se gandeasca la mai marea putere a lui Dumnezeu, ci gandindu-se sa staruie in ceea ce-si pusese'n minte, a intocmit urmatoarea scrisoare asupra lor:

  • 12. "Regele Ptolemeu Filopator catre comandantii si ostasii din Egipt si din alte tinuturi: fiti sanatosi si puternici!

  • 13. Eu ma simt bine, si tot asa sunt trebile mele.

  • 14. Razboiul pe care l-am dus in Asia, acela pe care il stiti si voi, n'a fost deloc usor, dar cu ajutorul zeilor si prin propria noastra vitejie l-am dus cu bine la capat, pe potriva asteptarii noastre;

  • 15. de aceea am hotarat ca - nu prin puterea lancilor, ci prin bunatate si multa omenie - sa-i castigam pe locuitorii Celesiriei si ai Feniciei si sa ne facem, de bunavoie, binefacatorii lor.

  • 16. Si asa, punand foarte multe venituri la indemana templelor din numeroase cetati, ne-am dus si la Ierusalim si ne-am suit sa cinstim templul acestor nenorociti care nicicand nu se opresc din nebunia lor.

  • 17. Pe dinafara ne-au primit bine, dar prin fapte s'au dovedit altfel. Cand noi eram gata sa intram in templul lor si sa-L cinstim prin cele mai frumoase si mai alese daruri,

  • 18. ei s'au lasat atat de mult cuprinsi de vechea lor trufie, incat ne-au oprit intrarea; iar noi, datorita rabdarii pe care o avem fata de toti oamenii, ne-am infranat de la un raspuns pe potriva puterii noastre.

  • 19. Si astfel si-au aratat dusmania fata de noi, ei, cei care - numai ei dintre neamuri - si-au ridicat capul impotriva regilor si a binefacatorilor, ca unii care nu inteleg ca trebuie sa se supuna oricarei drepte oranduiri.

  • 20. Iar noi, nepunandu-ne mintea cu nebunia lor, ne-am intors biruitori in Egipt si ne-am purtat omeneste cu toti [Iudeii], avand in vedere tot ceea ce poate fi bun.

  • 21. De aceea, fara sa avem in noi nici cea mai mica reavointa fata de rudele lor din [Ierusalim], ci, dimpotriva, amintindu-ne de legaturile noastre cu ei si de multele treburi pe care cu inima curata le-am facut impreuna candva, am dorit ca ei sa nu se simta cumva pe de-a'ntregul straini printre noi, fapt pentru care le-am daruit drepturile cetatenesti ale Alexandrinilor, precum si dreptul de a fi primiti in vesnicele rituri ale slujbelor noastre.

  • 22. Din nefericire, pe toate acestea ei le-au inteles cu totul altfel. Cu innascuta lor rautate, acestei frumoase imbieri i-au dat cu piciorul; si, fara'ncetare aplecati spre rau,

  • 23. n'au vrut sa primeasca nepretuitele drepturi. Dar nu-i numai atat: fie prin vorba, fie prin tacere, ii dispretuiesc pe putinii dintre ei care, din inima, se'ndreapta spre noi, socotind ca purtarea lor ticaloasa ne va sili sa dam inapoi din fata a ceea ce vrem sa facem.

  • 24. Asadar, avand destule dovezi ca acesti Iudei sunt in toate chipurile rauvoitori fata de noi, trebuie sa ne gandim din vreme la putinta unei neasteptate tulburari printre noi, atunci cand acesti necredinciosi ar putea sa ne devina tradatori si potrivnici barbari.

  • 25. Prin urmare, de indata ce cuprinsul acestei scrisori va va fi cunoscut, in acelasi ceas - poruncim - ca acei Iudei care locuiesc printre voi, cu femeile si cu copiii lor, sa fie trimisi la noi, defaimati si ocarati, in lanturi de fier, spre a fi supusi unei morti nemiloase si pline de rusine, aceea care li se cuvine celor rai.

  • 26. Ca numai daca-i vom pedepsi pe toti odata ne vom da seama ca am gasit singurul mijloc de a aseza treburile noastre viitoare pe temelii puternice si multumitoare.

  • 27. Oricine va adaposti un Iudeu, fie ca acesta ar fi batran sau copil sau sugar, acela, impreuna cu toti ai sai, va fi ucis in chinuri.

  • 28. Oricine ne va da stiri despre un Iudeu, pe langa ca va primi averea invinuitului, va fi daruit cu doua mii de drahme din vistieria regala si incununat cu libertate.

  • 29. Orice loc care va deveni adapost pentru un Iudeu, in timp ce acesta este urmarit, sa fie pustiit si ars, in asa fel incat niciodata sa nu mai poata fi de folos unei fiinte vii".

  • 30. Acesta, deci, a fost cuprinsul scrisorii.

Biblia Ortodoxa

Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave
Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave La adăpostul culmilor nepătrunse ale Muntenegrului, departe de zgomotul şi vâltoarea marilor oraşe şi a staţiunilor turistice, se află Mănăstirea Sfântului Vasile al Ostrogului, un mărgăritar nepreţuit de credinţă vie, ortodoxă, în mijlocul lumii de 28.00 Lei
Elogii. Imnele vietii
Elogii. Imnele vietii „Am numit aceste pagini Elogii nu ca pe o formă de laudă goală, ci ca pe o încercare de a ridica, prin cuvânt, imne către acele realități de dincolo de noi. Elogiul, în forma lui lui originară, nu este o superficială flatațiune, ci este o rară înălțare: 80.00 Lei
Un condamnat la moarte ascet
Un condamnat la moarte ascet Un condamnat la moarte ascet - Corespondența cu Anthony și Sarah Atwood a Mitropolitului Ierotheos al Nafpaktosului. Un criminal în ochii lumii, dar în ochii lui Dumnezeu, fiul care „pierdut era și s-a aflat” și a primit haina cea dintâi 37.00 Lei
Oameni care vor fi mereu cu mine
Oameni care vor fi mereu cu mine Un roman învăluitor și liric care reconstituie destinul unei familii armene de-a lungul mai multor generații. Între trecut și prezent, între durerea pierderii și lumina mereu nouă a speranței, romanul ne amintește că la temelia inimii noastre stau cei 58.14 Lei
Fenomenul erosului
Fenomenul erosului Rezultat al unei reflecții profunde și radicale, redactate într-un stil impecabil, meditațiile asupra fenomenului erosului (amour) ale lui Jean-Luc Marion sunt o amplă analiză și regândire a unei teme fundamentale a culturii europene. La trei veacuri și 42.29 Lei
Omul recent
Omul recent Ilustrații de Mircea Cantor „Omul recent este o meditaţie despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate. Este o critică a modernităţii care nu se mulţumește nici cu proclamaţiile suficiente ale postmodernităţii, nici cu 100.43 Lei
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete Scopul nostru este ca toti oamenii sa-si propuna inversarea procesului de imbatranire. - Autorii A gasi caile de optimizare a propriei noastre biologii inseamna a deveni propriul nostru Demiurg. - Dumitru Constantin-Dulcan Noi zicem ca si longevitatea se 105.71 Lei
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007)
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007) Cartea dr. Galina Răduleanu evocă momente din activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Cum, în acea perioadă, am colaborat îndeaproape cu domnia sa, am citit acest jurnal cu atenție și cu o justificată curiozitate. 50.74 Lei
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului Vazut‑ai ca de acum moartea se numeste pretutindeni „adormire” si „somn” si ca ceea ce mai‑nainte de aceasta îsi avea fata înfricosata s‑a facut lesne defaimata acum, dupa învierea lui Hristos? Vazut‑ai cît de stralucita este biruinta învierii?! Pentru în 52.86 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact