Scrisoarea lui Ptolemeu Filopator pentru ocrotirea Iudeilor. Acestia isi randuiesc o noua sarbatoare, inscriptioneaza o coloana si isi fac un loc de rugaciune.

  • 1. "Regele Ptolemeu Filopator catre comandantii din Egipt si catre toti cei randuiti peste trebile obstesti, bucurie si sanatate!

  • 2. Si noi suntem sanatosi, precum si copiii nostri; iar marele Dumnezeu ne-a indreptat trebile asa cum vrem noi.

  • 3. Anumiti prieteni ai nostri, dedati la rau, ne-au cerut ca pe Iudeii de sub stapanirea noastra sa-i pedepsim, pe toti la un loc, ca pe niste tradatori.

  • 4. Ei pretindeau ca trebile noastre nu vor fi niciodata bine asezate pana ce lucrul acesta nu se va petrece, atat de mare ar fi ura pe care Iudeii o nutresc fata de celelalte neamuri.

  • 5. Si i-au adus ca pe sclavi, incatusati in lanturi aspre, ba chiar ca pe niste tradatori. Fara nici un fel de cercetare sau cernere a faptelor, se straduiau sa-i nimiceasca; si s'au pus pe treaba cu o cruzime de-a dreptul salbatica, mai rea decat aceea din felul de a fi al Scitilor 1.

  • 6. Aceasta e pricina pentru care noi i-am amenintat cu asprime; dar, cu ingaduinta pe care vrem s'o avem fata de toti oamenii, in cele din urma i-am lasat sa traiasca. Afland ca Dumnezeul cerului tine asupra Iudeilor un scut prin care-i apara si-i pazeste si ca Se lupta pentru ei asa cum un tata se lupta intotdeauna pentru fiii sai,

  • 7. si tinand seama de statornicia si credinciosia lor fata de noi si de inaintasii nostri, i-am iertat de orice fel de vina.

  • 8. Si le-am dat drumul sa se duca la casele lor, fiecare la a lui, poruncind oamenilor de pretutindeni sa nu le faca nici un rau, si nici sa nu-i ocarasca pentru ceva din trecut.

  • 9. Fiindca sa stiti ca daca noi vom pune la cale vreun gand care sa le fie cat de cat impotriva, sau daca ii vom amari in vreun fel, intotdeauna vom avea ca potrivnic nu un om, ci pe Dumnezeul Cel-Preainalt, Stapanul a toata puterea. De El, ca Unul ce pedepseste astfel de fapte, nu va fi scapare. Fiti sanatosi!"

  • 10. Cand au primit in mana aceasta scrisoare, [Iudeii] nu s'au grabit sa plece de indata, ci l-au rugat pe rege sa le dea imputernicirea de a-i pedepsi, pe potriva faptelor, pe aceia din neamul lor care de bunavoie s'au lepadat de Dumnezeu Cel-Sfant si de legea lui Dumnezeu,

  • 11. spunand ca aceia care de dragul burtii lor s'au lepadat de poruncile lui Dumnezeu nu vor fi cu credinta nici fata de trebile regelui.

  • 12. Regele si-a insusit adevarul acestui fel al lor de a gandi si i-a laudat. Si li s'a dat deplina putere ca, fara nici un fel de ingradire, sa-i starpeasca pe cei ce cu nerusinare au parasit legea lui Dumnezeu, oriunde s'ar afla ei sub stapanirea regelui.

  • 13. Atunci preotii lor, asa cum se cuvenea, l-au salutat cu urari de bine, si tot poporul a intarit cu "Aliluia!" Si, cu bucurie, au plecat de la el.

  • 14. Si i-au pedepsit si i-au nimicit pe cei din neamul lor care se murdarisera si care le cadeau in cale;

  • 15. au omorat astfel, in ziua aceea, ca la trei sute de oameni, cu simtamantul ca nimicirea acestor nelegiuiti le e prilej de veselie.

  • 16. Dar cei ce pan'la moarte se legasera de Dumnezeul lor, si care acum se bucurau de o eliberare deplina, au plecat din cetate incununati cu tot felul de flori binemirositoare, cu strigate de bucurie, cu cantari de lauda si cu imnuri melodioase, aducand multumiri Dumnezeului parintilor lor, vesnicul Mantuitor al lui Israel.

  • 17. Si au ajuns la Ptolemaida - care, pornindu-se de la o anume insusire a locului, e numita Rodoforon 2 - unde, potrivit cu dorinta lor, a tuturor, corabiile i-au asteptat timp de sapte zile.

  • 18. Acolo au facut ei un ospat al eliberarii, caci regele le daruise cu marinimie tot ceea ce le trebuia ca sa se intoarca sanatosi acasa.

  • 19. Si s'au intors cu pace; pe toata durata drumului au inaltat canturi de multumire, dupa care au hotarat ca aceste zile ale calatoriei lor sa fie praznuite ca zile ale veseliei.

  • 20. Pe acestea le-au sapat, ca sfinte, intr'o inscriptie pe o coloana, iar locul ospatului l-au sfintit drept loc de rugaciune. Asa s'au intors, nevatamati, liberi, plini de bucurie, aparati de porunca regelui, pe uscat, pe mare, pe fluviu, fiecare la casa lui.

  • 21. Iar printre dusmanii lor aveau acum mai multa greutate decat inainte; erau cinstiti si temuti, si nimeni, in nici un chip, nu s'ar fi atins de averile lor.

  • 22. Fiecare si-a primit inapoi ceea ce era al lui, dupa condica; iar aceia care aveau cate ceva din ale lor le dadeau inapoi, tremurand de frica. Toate acestea, deoarece, pana la urma, Intrutotmarele Dumnezeu a facut minuni pentru mantuirea lor.

  • 23. Binecuvantat fie Mantuitorul lui Israel intru toti vecii! Amin!

Biblia Ortodoxa