Tobie se hotaraste sa se intoarca la Ninive.

  • 1. In acest timp, zi dupa zi, Tobit numara zilele calatoriei, atat la dus, cat si la intors; si dupa ce socoteala lor a ajuns la capat, vazand ca fiul sau nu se intorsese,

  • 2. si-a zis: "Nu cumva a fost oprit acolo?... Sau nu cumva Gabael a murit si nu-i nimeni care sa-i dea argintul?...".

  • 3. Si a fost cuprins de intristare.

  • 4. Iar Ana, femeia sa, zicea: "Mi-a murit copilul; nu mai e printre cei vii...".

  • 5. Si a izbucnit in lacrimi si a prins a se tangui pentru fiul ei si zicea: "Nenorocita de mine, fiule! Cum de te-am lasat sa pleci, lumina ochilor mei!"

  • 6. Iar Tobit ii zicea: "Taci, soro, nu-ti face sange rau; e sanatos si in afara de orice primejdie; cine stie ce amanare li s'a facut pe-acolo. Omul care s'a dus cu el e om de incredere si unul din fratii nostri. Nu te intrista, soro, din pricina lui; in curand va fi aici".
    Fc 37:35

  • 7. Dar ea i-a zis: "Taca-ti gura! nu ma mai ameti; copilul meu a pierit...". Si in fiecare zi se repezea sa iscodeasca drumul pe care plecase fiul ei; nu mai credea pe nimeni. Cand asfintea soarele, se intorcea in casa si se punea pe bocit si toata noaptea o podideau lacrimile si nu putea sa doarma.

  • 8. Dupa ce au trecut cele patruzeci de zile pe care Raguel se jurase sa le tina pentru nunta fiicei sale, Tobie a intrat la el si i-a zis: "Da-mi drumul sa plec, stiind eu bine ca tatal meu si mama mea nu mai cred ca o sa ma vada. Asadar, tata, te rog sa ma lasi sa plec spre a ma duce la tatal meu; ti-am spus cum l-am lasat".

  • 9. Raguel i-a zis lui Tobie: "Mai ramai, fiule, mai ramai cu mine, iar eu voi trimite soli la Tobit, tatal tau, ca sa-i duca vesti despre tine". Dar [Tobie] i-a zis: "Nici nu vreau s'aud; te rog, lasa-ma sa plec de aici la tatal meu!"

  • 10. Atunci, pe loc, Raguel i-a dat-o lui Tobie pe Sarra, femeia acestuia, precum si jumatate din toata averea lui: slugi si slujnice, boi si oi, asini si camile, hainarie, bani, obiecte casnice.

  • 11. Si i-a lasat sa plece sanatosi; l-a salutat [pe Tobie] si i-a zis: "Fii sanatos, copilul meu, mergi si fii sanatos! Domnul cerului sa va dea izbanda, tie si Sarrei, femeia ta, iar mie, sa va vad copiii inainte ca eu sa mor!"

  • 12. Iar catre Sarra, fiica lui, a zis: "Mergi la socrul tau, fiindca de acum inainte ei sunt parintii tai, intocmai cum sunt cei ce ti-au dat viata! Mergi in pace, fiica mea, si sa nu aud din parte-ti decat de bine, atat cat voi trai". Si si-a luat ramas bun de la ei si i-a lasat sa plece.

  • 13. Iar Edna i-a zis lui Tobie: "Copil si frate iubit, Dumnezeu sa te aduca inapoi, ca sa pot sa-i vad pe copiii tai atat cat mai traiesc, si pe ai Sarrei inainte ca eu sa mor! In fata lui Dumnezeu ti-o dau pe fiica mea in paza; sa n'o intristezi in nici una din zilele vietii tale. Fiule, mergi in pace! De acum, eu sunt mama ta, iar Sarra iti este sora. Si noi toti sa putem fi deopotriva fericiti in toate zilele vietii noastre!" Si i-a imbratisat cu duiosie pe amandoi si i-a lasat sa plece sanatosi.

  • 14. Tobie a plecat de la Raguel sanatos si voios, binecuvantandu-L pe Domnul cerului si al pamantului, Imparatul lumii, ca i-a facut calatoria plina de izbanda. Iar [Raguel] i-a zis: "Fie-ti fericirea de a-i cinsti pe ai tai in toate zilele vietii tale!"

Biblia Ortodoxa