Despre bogatie si saracie. Cum sa te porti la petreceri. Vinul: binefaceri si primejdii.

  • 1. Nesomnul pricinuit de bogatie topeste trupul
    si grijile aduse de ea indeparteaza odihna.

  • 2. Grijile nesomnului nu-l lasa pe om sa atipeasca,
    o boala grea alunga somnul.
    Dn 6:19

  • 3. Bogatul se trudeste sa stranga bunuri
    si, cand se opreste, e satul de desfatari;

  • 4. saracul se trudeste sa-si duca traiul
    si, cand se opreste, e tot nevoias.

  • 5. Cel ce iubeste aurul nu va fi indreptatit 1
    si cel ce umbla dupa prada o va avea in gat.
    Sir 27:1, 1Tim 6:9

  • 6. Multi s'au ruinat din pricina aurului
    si au vazut moartea cu ochii;
    Sir 8:3

  • 7. capcana le e celor ce se dau in vant dupa el,
    in care tot nebunul se prinde.

  • 8. Ferice de bogatul aflat fara pata
    si care nu alearga dupa aur.
    Ps 61:10, Lc 6:24, 1Tim 6:17-18

  • 9. Cine e acesta, pe care sa-l numim fericit?
    ca minunate lucruri a facut intru poporul sau.

  • 10. Cine a trecut prin aceasta incercare si a ramas desavarsit?
    aceasta-i va fi spre lauda.
    Cine a putut sa greseasca si nu a gresit,
    ori sa faca raul si nu l-a facut?:

  • 11. Bunurile lui vor deveni statornice
    si adunarea ii va povesti milosteniile.

  • 12. Cand ai un scaun la o masa pe cinste,
    nu-ti deschide gura s'o lauzi
    si sa nu zici: "Ce de bunatati!...". 2
    Pr 23:1, Pr 23:6

  • 13. Adu-ti aminte ca nu e bine sa ai ochiul lacom
    (ce s'a facut mai rau decat ochiul?:
    pentru te-miri-ce, plange!);
    Pr 23:1, Sir 14:10

  • 14. Nu'ntinde mana acolo unde se uita el
    si nu te repezi odata cu el in farfurie.
    Pr 23:6

  • 15. Judeca-ti aproapele dupa tine insuti
    si'n tot ceea ce faci, gandeste!

  • 16. Ca om bine crescut, mananca ce ti se pune dinainte;
    nu clefai, ca sa nu devii dezgustator.
    Sir 37:30

  • 17. Ca un bine crescut, opreste-te primul
    si nu fi nesatios, ca sa nu faci sminteala,
    Sir 37:29

  • 18. iar daca esti la masa cu mai multi
    nu-ti intinde mana inaintea altora.

  • 19. Cat de putin ii trebuie unui om bine crescut!;
    si'n asternutul sau nu ragaie.

  • 20. La stomac cumpatat, somn sanatos;
    te scoli de dimineata si te simti bine;
    pe cand la omul nesatios: nesomn, varsaturi
    si dureri de mate.
    Ecc 5:11

  • 21. Daca cineva te-a silit sa mananci,
    ridica-te, du-te si varsa si te vei simti usurat. 3
    Sir 32:11

  • 22. Asculta-ma, fiule, si nu ma dispretui
    si mai pe urma imi vei intelege cuvintele;
    in tot ce faci, arata-te cumpatat 4
    si nici o boala nu va da peste tine.

  • 23. O gazda pe cinste isi aude mare cinstire,
    iar lauda marinimiei sale e vrednica de crezare;
    Pr 22:9

  • 24. dar o gazda zgarcita starneste murmure'n cetate,
    iar spusele despre zgarcenia ei sunt toate la locul lor.
    1Rg 25:11, Sir 14:3

  • 25. Cu vinul n'o face pe viteazul,
    caci vinul pe multi i-a nimicit.
    Is 5:22

  • 26. Cuptorul incearca otelul calit,
    asa si vinul incearca inimile intr'o incaierare de apucati.

  • 27. Pentru om, vinul e insasi viata
    daca-l bei cu cumpatare.
    Fara vin, ce fel de viata duci?,
    ca e facut spre veselia oamenilor.
    Jd 9:13, Pr 31:4, Ps 103:15

  • 28. Bucurie inimii, veselie sufletului,
    iata ce este vinul daca-l bei la timp si cu masura.
    Ps 103:5

  • 29. Amaraciune sufletului, iata ce e vinul baut peste masura
    fie din pofta, fie calcand gresit.
    Is 5:22

  • 30. Betia il intarata pe prost pana la artag,
    slabeste taria si deschide rani.
    Pr 31:5

  • 31. La un ospat cu vin nu-ti mustra aproapele
    si nu-l dispretui in veselia lui,
    nu-i spune vorbe care sa-l supere
    si sa nu-l sacai cerandu-i ceva.

Biblia Ortodoxa