1.
Tot prietenul zice: "Si eu ii sunt prieten";
dar acela nu e prieten decat cu numele.
2.
Nu te cuprinde oare o tristete de moarte
cand un fartat sau un prieten ti-a devenit dusman?
Sir 27:20
3.
O, nascocire vicleana, de unde te-ai ivit
sa acoperi pamantul cu inselaciune?
Iac 3:15
4.
Fartatul prietenului se bucura de bucuria acestuia,
dar la vreme de necaz i se intoarce impotriva. 1
Sir 6:7-8
5.
Fartatul isi ajuta prietenul spre folosul sau propriu,
iar daca e sa se lupte, pune mana pe arma.
6.
Nu-ti uita prietenul din cugetul tau
si, cand esti bogat, nu-i pierde amintirea!
7.
Tot sfetnicul isi lauda sfatul,
dar e cate unul care da sfaturi urmarindu-si interesul. 2
8.
Tine-te bine fata de cel ce da sfaturi
si intreaba-te mai intai ce-i trebuie lui
- caci el da sfaturi in interesul lui -,
ca nu cumva sa ridice pretentii asupra ta
9.
si sa-ti zica: "Buna-i calea ta!",
dupa care pandeste sa vada ce ti se va intampla.
10.
Nu cere sfat de la cel ce te priveste pe furis
si ascunde-ti gandurile de cei ce te invidiaza.
11.
Nu te sfatui: cu o femeie despre potrivnica ei,
cu un fricos despre razboi,
cu un negustor despre schimb,
cu cel ce cumpara despre cel ce vinde,
cu cel invidios despre recunostinta,
cu un zgarcit despre binefacere,
cu un lenes despre orice fel de munca,
nici cu simbriasul pe un an 3 despre a duce ceva pan'la capat,
nici cu sluga lenesa despre o treaba grea;
pe astfel de oameni sa nu te sprijini in nici un fel de sfat.
12.
Dar tine-te aproape de omul evlavios
pe care-l stii ca pazeste poruncile,
al carui suflet e pe inima ta
si care, daca tu cazi, va suferi cu tine.
Ps 118:63, Sir 6:17, Sir 6:34
13.
Apoi, tine-te strans de sfatul inimii tale,
ca nici un altul nu-ti este mai credincios decat el.
14.
Caci sufletul omului il face mai veghetor
decat sapte straji ce stau de veghe pe un deal.
3Rg 12:7
15.
Si, peste toate acestea, roaga-L pe Cel-Preainalt
sa-ti indrumeze pasii intru adevar.
16.
Inceputul oricarui lucru: cuvantul 4;
inainte de orice fapta: sfatul 5.
Sir 38:28
17.
Radacina gandurilor e inima
si odrasleste patru vlastare: 6
18.
binele si raul, viata si moartea,
iar cea care pururea le stapaneste e limba.
Pr 18:21
19.
Unul e iscusit sa-i invete pe multi,
dar pentru el nu-i bun de nimic.
20.
Urat e cel ce se-arata intelept doar prin vorbe: 7
acela va sfarsi prin a muri de foame,
21.
caci Domnul nu l-a invrednicit cu dar:
nu are'n el nici o intelepciune.
22.
Unul e intelept pentru sine insusi
si roadele priceperii rostite de el sunt vrednice de crezare.
23.
Omul intelept isi invata poporul,
iar roadele priceperii sale sunt vrednice de crezare.
Sir 4:15
24.
Omul intelept e incarcat de binecuvantari
si toti cei care-l vad il fericesc.
25.
Viata unui om are un anumit numar de zile,
dar zilele lui Israel sunt nenumarate.
26.
Inteleptul in mijlocul poporului sau isi dobandeste increderea:
numele sau, vesnic va fi viu.
Sol 8:9
27.
Fiule, pentru felul tau de viata cerceteaza-te pe tine insuti,
vezi ce e rau si ce nu ti se potriveste.
28.
Caci totul nu-i pe potriva tuturor
si nu toti iubesc totul.
1Co 6:12, 1Co 10:23
29.
In nici o desfatare sa nu fi nesatios
si nu te arunca asupra mesei pline;
Pr 13:26, Sir 31:17
30.
ca din mancarea prea multa vine boala
si necumpatarea ajunge la'ngretosare.
Sir 31:16
31.
Multi au murit fiindc'au mancat prea mult,
dar cel cumpatat isi va spori viata.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate.
Va puteti administra preferintele in .
Pentru a continua utilizarea serviciilor oferite de site-ul CrestinOrtodox.ro, avem nevoie de acordul dumneavoastra la modificarile aduse la Termeni si Conditii.