Cuvantul lui Dumnezeu (continuare).

  • 1. Tu, nici ca l-ai vazut,
    nici te-ai mirat de cele ce-asupra lui se spun.
    Iov 3:8, Ps 103:26

  • 2. Nu te gandesti cu teama ca-acesta-i semnul Meu?
    Caci cine este oare acel ce-Mi sta'mpotriva?
    Ir 49:18, Ir 50:44

  • 3. sau cine-Mi sta'mpotriva si va ramane viu?
    Au lumea nu-i a Mea?
    Ies 19:5, Dt 10:14, Ps 23:1, Ps 49:12

  • 4. Ma voi rosti asupra-i si'n veac voi milui
    cu logosul puterii pe cel cu el intocmai.

  • 5. Poti tu sa-i scoti din taina vestmantul de deasupra,
    ori sa-i patrunzi sub zale in cuta captuselii?

  • 6. el are porti 1 pe chipu-i: cin' le-a deschis vreodata?
    El are dinti in gura, imprejmuiti cu frica.

  • 7. Launtrul sau facut e din scuturi de arama
    cu'ncheieturi legate ca piatra grea, de smirghel 2:

  • 8. atat de mult sunt stranse'ntre ele laolalta,
    ca nici macar suflare de vant nu le razbate;

  • 9. asa cum se lipeste un om de al sau frate,
    tot astfel se tin ele si nu se mai despart.

  • 10. El numa' ce stranuta si scapara lumina,
    in ochii sai e chipul luceafarului nou.

  • 11. Din gura lui ies parca vapai de torte-aprinse
    si scapara dintr'insul ca un gratar de foc.

  • 12. Din nari arunca'n aer fum gros, ca de cuptor
    in care ard carbuni.

  • 13. Suflarea lui, jaratic,
    din gura lui, valvori.

  • 14. Grumazul sau aduna in el puterea toata,
    in fata lui, pierzanie.

  • 15. Pe trupul sau sunt carnuri lipite si'ndesate:
    izbeste'n el cu apa, el nu se va clinti.

  • 16. Iar inima intr'insul e'nfipta ca o piatra
    si ca o nicovala ramane neclintita.

  • 17. Cand el se'ntoarce, groaza in cele patru labe
    simt fiarele din preajma si fug mancand pamantul.

  • 18. Arunca lanci asupra-i: nimic nu-l inspaimanta,
    nici sulita ce zboara, nici platosa'n vazduh;

  • 19. caci el socoate fierul fiind ca niste paie,
    arama, putregai.

  • 20. Nu-l vatama sageata din arcul de arama;
    daca-l lovesti cu piatra, o simte fir de iarba.

  • 21. De cad pe el ciocane, l-ating ca niste trestii,
    si-si rade de'ncruntatul aruncator de flacari.

  • 22. Tepusele-ascutite ii tin de asternut;
    sub el, aurul marii e tot - n'o stii! - mocirla,

  • 23. adancul clocoteste ca o caldare'ncinsa,
    caci lui ii este marea un vas de fiert unsori,

  • 24. prapastia genunii, un rob adus din lupta,
    genunea insasi, locul in care el se plimba.

  • 25. Aici, pe'ntreg pamantul, ca el nu-i nimeni altul,
    facut sa-si rada'n joaca, de el, ingerii Mei;

  • 26. el vede tot inaltul,
    el, imparat a toata faptura de sub ape".

Biblia Ortodoxa