Demetru II, prizonier in Persia. Lauda lui Simon. Innoirea aliantei cu Sparta si cu Roma. Cinstirea lui Simon.

1. In anul o suta saptezeci si doi, regele Demetru si-a adunat ostile si s'a dus in Media ca sa ceara ajutor pentru lupta lui impotriva lui Trifon.
2. Arsachis, regele Persiei si al Mediei, afland ca Demetru intrase in hotarele lui, l-a trimis pe unul din capitanii sai sa-l prinda viu.
3. Acesta s'a dus si a infrant ostirea lui Demetru; pe el l-a prins si l-a dus la Arsachis, care l-a pus sub paza.
4. Tara lui Iuda a fost linistita in toate zilele lui Simon.
El a cautat binele neamului,
stapanirea lui a fost pe placul tuturor,
precum si marirea lui, totdeauna.
5. Pe langa faptele lui de slava,
a luat Ioppe ca sa faca din el un port
si si-a deschis o cale spre insulele marii.
6. A largit hotarele neamului sau
si a tinut tara in mana tare.
7. Pe multi robi i-a adus inapoi,
stapan s'a facut pe Ghezer si pe Bettur si pe Cetatuie
din care a scos necuratiile;
nimeni n'a fost care sa-i stea impotriva.
8. Oamenii isi munceau in pace pamantul,
pamantul isi dadea roadele
si pomii campiei, fructele.
9. Batranii, asezati in piete,
nu vorbeau decat de propasire,
iar tinerii se imbracau, a podoaba, cu straie de razboi.
10. Cetatilor le aducea hrana
si le-a facut intarituri,
asa ca faima slavei lui a atins marginea pamantului.
11. Pacea a asezat-o'n tara,
iar Israel s'a veselit cu veselie mare.
12. Fiecare sedea sub vita sa si sub smochinul sau,
si nimeni nu era care sa-i inspaimante,
13. caci in tara luptele cu acestia luasera sfarsit
si'n zilele acelea regii au fost zdrobiti.
14. Pe toti umilitii poporului sau i-a intarit,
plin de ravna s'a aratat pentru Lege
si l-a starpit pe tot nelegiuitul si pe tot vicleanul.
15. Sfantului locas i-a dat inapoi slava
si i-a inmultit sfintele vase.
16. Cand s'a aflat la Roma si pana'n Sparta ca Ionatan a murit, mare a fost intristarea;
17. dar cand au aflat ca Simon, fratele sau, devenise mare preot in locul lui si ca stapanea cu putere tara si cetatile ce se aflau in ea,
18. i-au scris - pe tablite de arama - sa innoiasca si cu el prietenia si alianta pe care le incheiasera cu Iuda si Ionatan, fratii sai.
19. Citirea s'a facut in fata adunarii din Ierusalim.
20. Si iata copia scrisorii pe care au trimis-o Spartanii:
"Carmuitorii si cetatea Spartei catre Simon, mare preot, catre batranii, preotii si catre tot poporul Iudeilor, fratii lor, salutare!
21. Solii trimisi la poporul nostru ne-au incunostintat despre slava si cinstea voastra, iar noi ne-am bucurat de venirea lor.
22. Printre hotararile poporului nostru am inscris ceea ce au spus ei, adica: Numeniu, fiul lui Antioh, si Antipator, fiul lui Iason, soli ai Iudeilor, au venit aici ca sa innoiasca prietenia care ii leaga de noi.
23. A fost placerea poporului de a-i primi pe acesti oameni cu cinste si de a pune copia cuvintelor lor in arhivele obstesti, pentru ca poporul Spartei sa le pastreze in amintire. O copie a acesteia a fost scrisa pentru Simon, marele preot".
24. Dupa aceasta, Simon l-a trimis pe Numeniu la Roma cu un mare scut de aur in greutate de o mie de mine ¹, spre a intari alianta facuta cu ei.
25. Cand poporul a aflat aceasta, a zis:"Ce fel de multumiri le vom da noi lui Simon si fiilor sai?
26. Caci el s'a dovedit a fi tare pe picioarele lui, el si fratii sai si casa parintelui sau; el i-a alungat prin lupta pe vrajmasii lui Israel si i-a statornicit acestuia libertatea". Si au scris aceasta pe tablite de arama, pe care le-au asezat pe stalpi in muntele Sion.
27. Si iata copia acestei scrieri:
"In ziua a optsprezecea din luna Elul ² a anului o suta saptezeci si doi, adica in cel de al treilea an al lui Simon, mare preot, in curtea de dinafara a templului ³,
28. in marea adunare a preotilor, a poporului, a mai-marilor neamului si a batranilor tarii, am insemnat ceea ce urmeaza:
29. In timpul numeroaselor lupte care au avut loc in tara noastra, Simon, fiul lui Matatia, coborator din fiii lui Ioiarib, precum si fratii sai, au infruntat primejdia si s'au indreptat impotriva vrajmasilor neamului lor - pentru ca templul si legea sa ramana neclintite -, aducand astfel o mare cinste neamului lor.
30. Ionatan, dupa ce si-a adunat neamul laolalta si a devenit marele lui preot, li s'a adaugat alor sai ⁴.
31. Vrajmasii au vrut sa cuprinda tara si sa puna mana pe sfantul locas.
32. Atunci s'a ridicat Simon, care s'a luptat pentru neamul sau; si mult a cheltuit din propriile lui avutii, a dat arme vitejilor razboinici ai neamului sau si le-a platit simbrie.
33. A intarit cetatile Iudeii, precum si Betturul, cel de la hotarul Iudeii, unde mai inainte se aflau armele vrajmasilor, si a asezat acolo, de paza, o oaste de Iudei.
34. A intarit Ioppe, cel de la mare, si Ghezerul de la hotarele Azotului, in care mai inainte locuiau dusmanii, si a asezat acolo Iudei si le-a dat tot ceea ce le era de trebuinta.
35. Poporul a vazut credinciosia lui Simon si slava pe care el hotarase sa i-o aduca neamului sau si l-a pus sa-i fie carmuitor si mare preot; aceasta, de dragul faptelor lui si de dragul dreptatii lui si al credinciosiei pe care el o pastrase fata de neamul sau si pentru ca el se straduia in toate chipurile sa-si inalte poporul.
36. In zilele lui, totul a propasit in mainile sale, pana intr'acolo incat paganii au fost alungati din tara, precum si cei ce se aflau in cetatea lui David, in Ierusalim, din care ei isi facusera o Cetatuie de unde navaleau pangarind imprejurimile templului si facand foarte mult rau sfantului locas.
37. Si a asezat acolo ostasi iudei si a intarit-o pentru linistea tarii si a orasului si a inaltat zidurile Ierusalimului.
38. Pentru aceasta, regele Demetru i-a intarit vrednicia de mare preot;
39. l-a facut ca pe unul din prietenii sai si l-a cinstit cu mare slava,
40. de vreme ce aflase ca Romanii ii numeau pe Iudei frati, aliati si prieteni, si ca-i primisera cu cinste pe solii lui Simon
41. si ca Iudeii si preotii hotarasera ca Simon sa le fie pe'ntotdeauna carmuitor si mare preot pana ce se va ridica un profet vrednic de crezare,
42. sa le fie comandant de ostire, sa aiba grija de templu, sa-i numeasca chiar el pe cei ce se vor indeletnici cu lucrarile lui, cu trebile tarii, cu armele si cu cetatile intarite;
43. (sa aiba grija de templu) ⁵, sa fie ascultat de catre toti, toate inscrisurile tarii sa fie facute in numele sau, iar el sa se imbrace in porfira si'n podoabe de aur.
44. Nimanui din popor sau dintre preoti nu-i este ingaduit sa incalce vreuna din aceste hotarari, nici sa se impotriveasca poruncilor pe care el le va da, nici sa faca in tara vreo adunare fara incuviintarea lui, si nici sa se imbrace in porfira ori sa poarte agrafa de aur.
45. Oricine se va impotrivi acestor hotarari sau va incalca vreuna din ele, acela va fi vrednic de pedeapsa.
46. Intregul popor a socotit de bine sa i se dea lui Simon dreptul de a lucra potrivit acestor hotarari.
47. Simon s'a invoit si a socotit ca e bine ca el sa fie mare preot si comandant de oaste si etnarh ⁶ al Iudeilor si al preotilor si sa fie in fruntea tuturor".
48. S'a poruncit ca aceasta insemnare sa fie scrisa pe tablite de arama, acestea sa fie asezate in curtea templului, la vedere,
49. iar copiile lor sa fie puse in vistierie, spre a fi la indemana lui Simon si a fiilor sai.

Demetru II, prizonier in Persia. Lauda lui Simon. Innoirea aliantei cu Sparta si cu Roma. Cinstirea lui Simon.

Biblia Ortodoxa

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii

Demetru II, prizonier in Persia. Lauda lui Simon. Innoirea aliantei cu Sparta si cu Roma. Cinstirea lui Simon.

Biblia Ortodoxa

Setari Cookie-uri

Despre Cookie-uri

Cookie-uri Necesare

Cookie-uri de Statistici

Cookie-uri de Publicitate

Cookie-uri de Preferinte

Acest site foloseste Cookie-uri.

Nu ai acceptat Termeni si Conditii