Solii lui Ionatan in Roma si Sparta. Un nou razboi impotriva lui Demetru II. Noi intarituri in Ierusalim si Iudeea. Tradat de Trifon, Ionatan cade in mainile dusmanilor.

  • 1. Ionatan, vazand ca vremile ii stau la indemana, a ales cativa oameni pe care i-a trimis la Roma spre a intari si innoi prietenia cu ea.

  • 2. La Spartani si in alte locuri a trimis scrisori in acelasi scop. 1

  • 3. Asadar, acestia s'au dus la Roma, au intrat in Senat si au zis: "Ionatan, marele preot, si neamul Iudeilor ne-au trimis sa le innoim prietenia si alianta, asa cum au fost ele inainte".

  • 4. Li s'au dat scrisori catre guvernatorii fiecarui tinut, carora li s'a cerut sa-i indrumeze cu pace spre tara lui Iuda.

  • 5. Iata acum copia scrisorii pe care Ionatan le-a trimis-o Spartanilor:

  • 6. "Ionatan, mare preot, Sfatul batranilor neamului, preotii si intregul popor al Iudeilor catre Spartani, fratii lor, salutare!

  • 7. Inca din vremile trecute a fost trimisa o scrisoare catre Onia, marele preot, de catre Ares, care domnea intre voi 2, in care se spunea ca voi sunteti fratii nostri, asa cum o arata copia alaturata.
    Sir 50:1

  • 8. Onia l-a primit cu alai pe omul care fusese trimis si a luat scrisoarea in care se vorbea limpede de alianta si prietenie.

  • 9. Iar noi - fara sa avem neaparata trebuinta, caci noi ne avem mangaierea in Cartile Sfinte 3 din mainile noastre -

  • 10. ne-am luat ingaduinta de a trimite soli care sa innoiasca fratietatea si prietenia care ne leaga de voi, in asa fel incat sa nu ne purtam cu voi ca niste straini; ca multa vreme a trecut de cand ne-ati trimis [acea scrisoare].

  • 11. In ce ne priveste, noi niciodata nu incetam ca in orice prilej, la sarbatori si in alte zile potrivite, sa va pomenim in jertfele pe care le aducem si in rugaciunile noastre, asa cum e drept si cuviincios sa ne aducem aminte de fratii nostri.

  • 12. Ne bucuram de faima voastra.

  • 13. Cat despre noi, multe necazuri si multe razboaie ne-au venit din toate partile, iar regii care ne inconjoara s'au ridicat cu razboi asupra noastra.

  • 14. In legatura cu aceste razboaie, noi n'am vrut sa va facem greutati, nici voua si nici celorlalti aliati si prieteni ai nostri;

  • 15. caci de partea noastra avem ajutorul Cerului, Care ne-a scapat de vrajmasii nostri, in timp ce vrajmasii nostri au fost umiliti.

  • 16. Drept aceea, noi i-am ales pe Numeniu, fiul lui Antioh, si pe Antipator, fiul lui Iason, si i-am trimis la Romani spre a innoi prietenia si alianta prin care suntem de mai multa vreme legati de ei.

  • 17. Si le-am poruncit sa mearga si la voi, ca sa va salute si sa va inmaneze scrisoarea privitoare la innoirea fraternitatii noastre.

  • 18. Si acum, bine veti face sa ne raspundeti la aceasta".

  • 19. Si iata copia scrisorii care-i fusese trimisa lui Onia:

  • 20. "Ares, regele Spartei, catre Onia, mare preot, salutare!

  • 21. Dintr'o scriere despre Spartani si Iudei s'a aflat ca Spartanii si Iudeii sunt frati si ca ei sunt din neamul lui Avraam. 4

  • 22. Si acum, de vreme ce stim aceasta, bine veti face sa ne scrieti despre noutatile de la voi.

  • 23. Cat despre noi, va scriem: Vitele si bunurile voastre sunt ale noastre, iar ale noastre sunt ale voastre. Drept aceea, poruncim sa vi se aduca aceasta la cunostinta".

  • 24. Ionatan a aflat ca mai-marii ostilor lui Demetru se intorsesera impotriva lui cu o ostire mai numeroasa decat inainte.

  • 25. Si a plecat din Ierusalim si le-a iesit in intampinare in tinutul Hamat 5, caci nu le-a lasat ragazul de a-i invalui tara.

  • 26. Le-a trimis iscoade in tabara, iar acelea, cand s'au intors, i-au dat de veste ca [Sirienii] se randuiau in asa fel, incat sa cada asupra lor in timpul noptii.

  • 27. Dupa apusul soarelui, Ionatan le-a poruncit alor sai sa vegheze si sa stea inarmati, gata de lupta, toata noaptea, si a asezat straji de jur-imprejurul taberei.
    Fc 35:20

  • 28. Cand dusmanii au aflat ca Ionatan si ai sai erau gata de lupta, au fost cuprinsi de teama si, cu spaima'n suflet, au aprins focuri in tabara lor.

  • 29. Dar Ionatan si fartatii sai nu si-au dat seama de plecarea lor decat dimineata, caci vedeau focurile arzand.

  • 30. Ionatan s'a pus in urmarirea lor, dar nu i-a prins, caci aceia trecusera raul Elefteros.

  • 31. Atunci Ionatan s'a intors impotriva Arabilor numiti Zabadei, si i-a batut si le-a luat prazile. 6

  • 32. Apoi, ridicand tabara, a venit la Damasc si a strabatut intregul tinut.

  • 33. Cat despre Simon, acesta a plecat si a inaintat pana la Ascalon si vecinatatile acestuia, dupa care s'a indreptat spre Ioppe si l-a cucerit.

  • 34. Aceasta, de vreme ce el aflase ca locuitorii voiau sa-si puna cetatea in mainile oamenilor lui Demetru. Si a lasat acolo o oaste de paza.

  • 35. Iar Ionatan, la intoarcere, a adunat batranii poporului si au hotarat sa zideasca cetati intarite in Iudeea,

  • 36. sa faca mai inalte zidurile Ierusalimului si sa ridice un zid mare intre Cetatuie si oras, ca s'o desparta pe aceea de oras si s'o tina deoparte, asa incat nimeni sa nu poata nici sa cumpere, nici sa vanda.

  • 37. Si s'au adunat sa zideasca cetatea, fiindca o parte din zidul dinspre rasarit de deasupra paraului 7 se prabusise, si au reparat partea [orasului] ce se numea Cafenata.

  • 38. Cat despre Simon, el a zidit Adida 8, in Tara de Jos, a intarit-o si i-a pus porti si zavoare.

  • 39. In acest timp, Trifon se straduia sa domneasca peste Asia, sa se incununeze cu diadema si sa puna mana pe regele Antioh.

  • 40. Temandu-se insa ca Ionatan sa nu-l lase si, mai mult, sa se lupte impotriva lui, cauta sa-l prinda ca sa-l poata ucide. Asa ca a pornit la drum si a venit la Betsean.

  • 41. Ionatan i-a iesit inainte cu patruzeci de mii de oameni, anume alesi pentru razboi, si a venit la Betsean.

  • 42. Trifon, vazand ca acesta venise cu o ostire numeroasa, s'a ferit sa intinda mana impotriva-i.

  • 43. L-a intampinat cu alai, l-a infatisat tuturor prietenilor sai, i-a dat daruri si le-a poruncit prietenilor si ostilor lui sa asculte de el ca si de sine.

  • 44. Si i-a zis lui Ionatan: "De ce ai obosit tot acest popor, de vreme ce intre noi nu e razboi?

  • 45. Asadar, trimite-i la vatra, alege-ti cativa oameni care sa te insoteasca si vino cu mine la Ptolemaida; ti-o voi da tie, precum si alte cetati intarite, ostile ramase si pe toti dregatorii, dupa care ma voi intoarce; ca doar pentru aceasta sunt eu aici".

  • 46. Iar Ionatan, dandu-i crezare, a facut asa cum ii spusese el: si-a trimis inapoi ostile, care s'au dus in tara lui Iuda.

  • 47. Nu si-a pastrat cu el decat trei mii de oameni, dintre care a lasat doua mii in Galileea, in timp ce o mie au mers cu el.

  • 48. Dar cand Ionatan a intrat in Ptolemaida, Ptolemaidenii au inchis portile, au pus mana pe el, iar pe toti cei ce intrasera cu el i-au trecut prin ascutisul sabiei.

  • 49. Trifon a trimis pedestrasi si calareti in Galileea si in Marea Campie 9 ca sa-i nimiceasca pe toti oamenii lui Ionatan.

  • 50. Dar ei, afland ca acesta si fartatii sai fusesera prinsi si omorati, s'au imbarbatat unii pe altii si inaintau in randuri stranse, gata de lupta.

  • 51. Iar cei care-i urmareau, vazandu-i hotarati sa-si apere viata, s'au intors,

  • 52. iar cestalalti, sanatosi si cu pace, au ajuns cu totii in tara lui Iuda. Acolo l-au plans pe Ionatan si pe cei ce fusesera cu el, si de frica mare au fost cuprinsi. Tot Israelul a jelit cu mare durere.

  • 53. Iar neamurile dimprejur, toate, cautau sa-i nimiceasca, zicand: "Nu au nici carmuitor, nici ajutor; asadar, sa ne aruncam asupra-le si sa le stingem amintirea de printre oameni".

Biblia Ortodoxa

Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave
Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave La adăpostul culmilor nepătrunse ale Muntenegrului, departe de zgomotul şi vâltoarea marilor oraşe şi a staţiunilor turistice, se află Mănăstirea Sfântului Vasile al Ostrogului, un mărgăritar nepreţuit de credinţă vie, ortodoxă, în mijlocul lumii de 28.00 Lei
Elogii. Imnele vietii
Elogii. Imnele vietii „Am numit aceste pagini Elogii nu ca pe o formă de laudă goală, ci ca pe o încercare de a ridica, prin cuvânt, imne către acele realități de dincolo de noi. Elogiul, în forma lui lui originară, nu este o superficială flatațiune, ci este o rară înălțare: 80.00 Lei
Un condamnat la moarte ascet
Un condamnat la moarte ascet Un condamnat la moarte ascet - Corespondența cu Anthony și Sarah Atwood a Mitropolitului Ierotheos al Nafpaktosului. Un criminal în ochii lumii, dar în ochii lui Dumnezeu, fiul care „pierdut era și s-a aflat” și a primit haina cea dintâi 37.00 Lei
Oameni care vor fi mereu cu mine
Oameni care vor fi mereu cu mine Un roman învăluitor și liric care reconstituie destinul unei familii armene de-a lungul mai multor generații. Între trecut și prezent, între durerea pierderii și lumina mereu nouă a speranței, romanul ne amintește că la temelia inimii noastre stau cei 58.14 Lei
Fenomenul erosului
Fenomenul erosului Rezultat al unei reflecții profunde și radicale, redactate într-un stil impecabil, meditațiile asupra fenomenului erosului (amour) ale lui Jean-Luc Marion sunt o amplă analiză și regândire a unei teme fundamentale a culturii europene. La trei veacuri și 42.29 Lei
Omul recent
Omul recent Ilustrații de Mircea Cantor „Omul recent este o meditaţie despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate. Este o critică a modernităţii care nu se mulţumește nici cu proclamaţiile suficiente ale postmodernităţii, nici cu 100.43 Lei
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete Scopul nostru este ca toti oamenii sa-si propuna inversarea procesului de imbatranire. - Autorii A gasi caile de optimizare a propriei noastre biologii inseamna a deveni propriul nostru Demiurg. - Dumitru Constantin-Dulcan Noi zicem ca si longevitatea se 105.71 Lei
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007)
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007) Cartea dr. Galina Răduleanu evocă momente din activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Cum, în acea perioadă, am colaborat îndeaproape cu domnia sa, am citit acest jurnal cu atenție și cu o justificată curiozitate. 50.74 Lei
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului Vazut‑ai ca de acum moartea se numeste pretutindeni „adormire” si „somn” si ca ceea ce mai‑nainte de aceasta îsi avea fata înfricosata s‑a facut lesne defaimata acum, dupa învierea lui Hristos? Vazut‑ai cît de stralucita este biruinta învierii?! Pentru în 52.86 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact